Ministerul Educaţiei dezavantajează ultima generaţie de studenţi preBologna, care dispune, anul acesta, pentru masterat, de mai puţine locuri finanţate de stat decât în 2007, astfel încât unele universităţi au decis să suplimenteze numărul de locuri cu taxă, potrivit NewsIn.
"În condiţiile în care, anul acesta, au finalizat studiile de diplomă sau de licenţă două generaţii de studenţi, ultima generaţie preBologna şi prima generaţie Bologna, ministerul ar fi trebuit să pună la dispoziţia candidaţilor de două ori mai multe locuri subvenţionate pentru studiile de masterat, pentru a oferi acestei generaţii aceleaşi şanse ca şi celor care au absolvit anii trecuţi. Acest lucru nu s-a întâmplat, iar acesta este doar unul dintre aspectele la care ministerul nu s-a gândit când a organizat bugetul universităţilor", a precizat, pentru NewsIn, decanul Facultăţii de Jurnalism şi Ştiinţele Comunicării (FJSC), Mihai Coman.
Ministerul Educaţiei a repartizat, pentru anul universitar 2008-2009, 15.784 locuri pentru studenţii preBologna, faţă de 18.463, câte au fost bugetate în anul şcolar 2007-2008. Un număr de locuri comparabil cu cel de anul trecut, respectiv 18.216 locuri, le este însă rezervat absolvenţilor Bologna.
Spre exemplu, în 2007, studenţii la FJSC din generaţia preBologna au avut la dispoziţia 55 de locuri pentru master, fără taxă. Anul acesta, însă, cei din preBologna dispun de doar 31 de locuri pentru master, în timp ce alte 55 sunt alocate studenţilor care au făcut trei ani de studii, altfel spus celor din prima generaţie Bologna. În aceste condiţii, conducerea FJSC a hotărât să suplimenteze numărul de locuri cu taxă, pentru aspiranţii la masterat, proporţional cu numărul candidaţilor care vor lua note peste 6.00 la examenul din septembrie.
Explicaţia Ministerului Educaţiei este că numărul de locuri alocat la master, anul acesta, pentru absolvenţii preBologna este conform legii. "Masteratul generaţiilor anterioare este încadrat, conform legii, drept studiu postuniversitar şi urmăreşte aprofundarea unor cunoştinte dobândite, într-un domeniu, la alegerea celui care doreşte să urmeze un masterat, pe când masteratul Bologna se face doar pe domeniul de licenţă. Conform legii, ministerul trebuie să ofere minim 50% locuri la masterat pentru absolvenţii Bologna şi minim 33% la studiile postuniversitare, adică acelea care includ masteratul generaţiilor preBologna", a preciza, pentru NewsIn, purtătorul de cuvânt al Ministerului Educaţiei, Mihaela Suciu.
Decanul FJSC mai spune că numărul mic de locuri nu este singura problemă care a apărut anul acesta la masterat. "Deşi marea majoritate a programelor de masterat pentru absolvenţii a patru ani de studii universitare au trei semestre sau chiar patru, ministerul nu mai vrea acum să finanţeze decât un an. Astfel, până la urmă, se încalcă dreptul la educaţie postuniversitară gratuită. Generaţiile care au terminat patru ani de studii sunt clar discriminate prin politica bugetară a Ministerului Educaţiei", explică Mihai Coman.
Potrivit unor studii ale Fundaţiei Soros, peste 90 la sută dintre studenţii facultăţilor de stat intenţionează să urmeze cursuri post-universitare. În opinia rectorului Academiei de Ştiinţe Economice Bucureşti, Ioan Gh. Roşca, explicaţia acestui fapt este că piaţa forţei de muncă din România nu va accepta să angajeze absolvenţii Bologna, din cauză că ar putea confunda aceste facultăţii cu colegiile de trei ani care au funcţionat până acum. "Masteratul va deveni obligatoriu pentru studenţii care aspiră la mai mult decât o funcţie de execuţie. În doi-trei ani, cei care şi-au finalizat studiile universitare înainte de adoptarea prevederilor de la Bologna şi nu au mai urmat cursuri de masterat vor fi categoric dezavantajaţi", comentează Roşca.
Procesul Bologna a început în 1999, cu scopul de a a realiza, până în anul 2010, un Spaţiu European al Învăţământului Superior. Pentru aceasta, Convenţia de la Bologna prevede câteva reglementări care să ducă, în final, la creşterea mobilităţii studenţilor europeni, odată cu creşterea calităţii educaţiei acestora. Pentru aceasta, Convenţia de la Bologna prevede adoptarea unui sistem de diplome uşor de citit şi comparat, însoţite de traduceri în engleză ale acesora, care să fie recunoscute în tot spaţiul UE. Reforma cel mai frecvent asociată cu Procesul Bologna este trecerea la un sistem bazat pe două cicluri de studii. Primul dintre aceste cicluri este reprezentat de studiile de licenţă, cu durata de trei ani, faţă de patru, cum era înainte, iar celălalt - masteratul, adică studiile de specializare, cu durata de doi ani.
Sursa: ROL.ro
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu