71% dintre liceenii proveniţi din clasa muncitoare apreciază că ar fi mai sus în ierarhia socială, iar o treime dintre elevii proveniţi din clasa medie îşi închipuie că familiile lor s-ar plasa în clasa superioară.
Patru din cinci liceeni din clasa a XII-a vor să meargă la facultate, iar majoritatea (51,5%) se orientează spre o facultate de viitor. Majoritatea celor care aleg astfel de facultăţi - Drept, Informatică sau Studii Economice - vin de la colegii naţionale de elită. Trei din patru liceeni de colegiu vor să meargă la o facultate de viitor (cu status agregat), în vreme ce două treimi dintre elevii de la liceele teoretice şi industriale aleg facultăţi de status difuz (Politehnica, Ştiinţe Sociale) sau se mulţumesc cu liceul, arată Barometrul valorilor şi relaţiilor sociale aplicat în ultimii trei ani în patru oraşe moldoveneşti.
Autorii studiului, sociologi la Universitatea „Petre Andrei“ din Iaşi, au încercat să afle mai multe despre aspiraţiile liceenilor şi influenţa statutului familiei asupra opţiunilor lor vocaţionale (distincţia între statusul agregat şi cel difuz al facultăţilor aparţine autorilor).
Cercetarea din acest an a inclus un eşantion de 476 de elevi din Iaşi, respectiv 742 din Bacău. Studiile anterioare au mai inclus şcoli din Paşcani şi din Iaşi.
Rezultatele demitizează aşa-zisa echitate a sistemului nostru de învăţământ. „Putem vorbi deja despre o segregare a liceelor. În fiecare oraş important există unul-două licee cu tradiţie şi prestigiu. Aici vin elevii din familii cu venituri superioare şi aceasta e pepiniera pentru viitoarea clasă mijlocie din România“, observă sociologul şi coautorul studiului Sebastian Năstuţă, asistent universitar la Universitatea „Petre Andrei“ din Iaşi.
Spre exemplu, la Colegiul naţional ieşean „Emil Racoviţă“, 80% dintre părinţi au cel puţin studii postliceale. Dintre copiii acestora, 77,8% vor să ajungă la o facultate de viitor, în vreme ce abia 32% dintre elevii de la liceele teoretice şi industriale ţintesc spre facultăţile de Informatică, Studii Economice sau Drept. „Teoretic, spunem că un copil de la «Caragiale» din Bucureşti sau de la «Negruzzi» din Iaşi are aceleaşi şanse să intre la ce facultate vrea ca orice copil de la un liceu industrial. Or, acesta e un mit“, punctează Năstuţă.
„Ideea egalităţii şanselor este un mit spulberat de multă vreme în societăţile avansate“, întăreşte sociologul şi coautorul studiului Tudor Pitulac, lector universitar la Universitatea „Petre Andrei“. Acest lucru e de altfel verificabil şi cu ochiul liber. „Ajunge să mă uit la copiii mei, care au de mici computer şi cărţi, şi să văd pe marginea uliţelor din sate copii care probabil n-au citit în viaţa lor o carte“, punctează Pitulac. „Mai mult decât efortul contează originea socială a individului.
Se spune că succesul ţine de muncă şi de ambiţie, dar nu e aşa. Nu toţi părinţii dispun de suficienţi bani pentru a face pregătire cu copilul ca să intre la liceu şi la facultate. Mai departe, puţini au relaţii pentru a-şi ajuta copiii care termină facultatea să-şi găsească un loc de muncă adecvat“, afirmă Năstuţă. Potrivit cercetărilor din liceele moldoveneşti, 41% dintre elevii cu părinţi situaţi în clasa superioară fac meditaţii. Datele de anul trecut arătau că elevii care aleg facultăţile de prestigiu au o familie cu un venit, în medie, de 20 de milioane de lei vechi, pe când cei care se îndreaptă spre alte facultăţi fără panaş provin din familii cu venituri medii totale de 14,7 milioane de lei. Sociologul Sebastian Năstuţă precizează că inechitatea sistemului de învăţământ era previzibilă şi este un fapt sociologic. Surprinzătoare, spune el, este tendinţa de segregare clar conturată în şcoli, deşi clasele sociale abia încep să se contureze în România.
Un alt aspect inedit se referă la rolul mamei în opţiunile liceenilor. Mai mult decât tatăl, ea e responsabilă pentru facultatea pe care odrasla o va alege. Peste jumătate dintre elevii cu mame având cel puţin studii postliceale optează pentru facultăţi de status agregat. Acelaşi traseu e ales de abia 29% dintre copiii cu mame care n-au decât liceul. Între pregătirea tatălui şi opţiunea copilului nu s-au identificat corelaţii semnificative.
„În societatea românească, femeia munceşte la o slujbă, ţine gospodăria, administrează banii familiei şi este şi mamă. Ea are o influenţă primordială asupra familiei şi nu mă surprinde că studiul descoperă că transmiterea aspiraţiilor se face mai degrabă pe filieră maternă“, afirmă cercetătorul în psihologie Cătălina Novac de la Marymount University (Virginia). Specialista mai crede că ar putea fi vorba despre un „indicator cultural“, dar că acest lucru trebuie verificat prin extinderea cercetării, incluzând şi minorităţi sau persoane dezavantajate.
O altă surpriză a studiului priveşte ecartul dintre poziţionarea socială obiectivă a liceenilor şi treapta pe care ei credeau că se află (autopoziţionare subiectivă). Un sfert dintre copiii de clasă mijlocie se văd ca făcând parte din clasa superioară, iar 60% dintre liceenii proveniţi din clasa muncitoare sunt convinşi că aparţin clasei de mijloc.
„Problema e că la noi nu există reflexul de a ne raporta la nişte criterii obiective. Gândiţi-vă la un elev care are bani să-şi ia tricou de firmă sau nu ştiu ce pantofi sport, pentru că unul dintre părinţi face muncă necalificată peste graniţă. Asta i se pare de ajuns pentru a se crede superior colegului de bancă, chiar dacă acesta are părinţi profesori, dar care poate nu câştigă atât de bine“, exemplifică sociologul Tudor Pitulac. El crede că această autoapreciere exagerată este semnul unei „tendinţe spre clasa de mijloc“, pe care în prezent o apreciază la o pondere de sub 30% din populaţie (în Occident, ea tinde spre 70%).
Sociologul ieşean speră ca viitoarea clasă mijlocie, selectată din pepinierele colegiilor şi, în parte, ale liceelor teoretice, să capete cheag, o conştiinţă de sine şi să reuşească să impună politici educaţionale care să micşoreze polarizarea dintre grosul celor fără perspective şi persoanele extrem de bogate.
Egocentrici, VIP-uri şi salvatori
Barometrul sociologic aplicat asupra liceenilor moldoveni a pus în evidenţă trei grupuri specifice, demarcate după aspiraţiile sociale. Majoritatea sunt „egocentricii“, care ţin la sănătatea lor, vor să se dezvolte personal şi să trăiască bine. Cei mai puţini sunt „salvatorii lumii“ (implicaţi, de obicei, în voluntariat), care vor să se implice în societate. În fine, o altă categorie este cea a „VIP“-urilor. Este vorba despre liceenii care vor, înainte de toate, faimă, imagine şi bogăţie.
Psihologul Cătălina Novac spune că VIP-urile sunt „elevii veniţi din familii influente, cu acces la multe forme de educaţie, inclusiv nonformale, prin care obţin abilităţi de comunicare, de încredere în sine. Ei călătoresc mult şi dobândesc mai multe experienţe“. În ciuda forţei banului, studiul mai arată că valorile intrinsece (sănătatea, dezvoltarea personală) rămân mai importante printre liceeni.
Sursa:http://www.cotidianul.ro/liceenii_romani_isi_aleg_facultatea_dupa_gusturile_mamei-55743.html
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu