Absolvenţii liceelor bine cotate pleacă în străinătate cu gândul la salarii mari şi la emigrare

Condiţii mai bune de studiu, slujbe pe salarii mari şi, în final, emigrarea, acestea sunt motivele pentru care mulţi absolvenţi de liceu pleacă să facă facultatea în străinătate, acolo unde, potrivit unui studiu, plănuiesc să se stabilească şi nu mai puţin de un sfert dintre studenţii români.

"De la Colegiul Naţional Mihai Viteazul plecă în fiecare an, cel puţin 30 dintre cei 300 de absolvenţi, jumătate urmând să studieze în SUA, ceilalţi alegând Franţa, Anglia, Italia, Olanda sau Danemarca. Pleacă şi olimpicii, dar şi elevi buni care chiar vor să înveţe, care ştiu ce vor de la o facultate. Ei spun că se întorc, însă, după primul an, se decid să rămână acolo", explică, pentru NewsIn, Daniel Petriceanu, profesor de matematică la Colegiul Naţional "Mihai Viteazul". Acesta este unul dintre liceele bucureştene recunoscut pentru numărul mare de elevi care reuşesc performanţe în domeniul matematicii şi informaticii.

Situaţie similară la un alt liceu bine cotat din Capitală, Colegiul Naţional "I. L. Caragiale". Potrivit directorului instituţiei, în ultimii ani, tot mai mulţi absolvenţi ai acestui liceu se decid să-şi continue studiile în străinătate. "Spre exemplu, eleva care a luat cea mai mare medie la bacalaureat, anul acesta, va studia în Franţa. Foarte mulţi elevi de la profilurile bilingve pleacă în Italia şi Germania, iar anual cel puţin 15 absolvenţi ai noştri sunt admişi la universităţi din străinătate", spune profesorul Gabriela Băncilă, directorul de la "I. L. Caragiale".

Străinătatea nu este un ideal doar pentru absolvenţii de liceu. Un student din patru se gândeşte să plece definitiv din România, raţiunile fiind aceleaşi: posibilităţi de continuare sau completare a studiilor în condiţii superioare celor de acasă, oportunităţi de angajare pe salarii mai mari. Potrivit unui studiu efectuat, luna trecută, de Agenţia pentru Strategii Guvernamentale, mai mult de 23% dintre studenţi doresc să emigreze. De altfel, la marea majoritate a universităţilor renumite învaţă şi studenţi români.

În SUA, asociaţia studenţilor români de la Institutul de Tehnologie din Massachusetts numără aproape 60 de membri -studenţi, doctoranzi şi cercetători, domeniile în care se specializează aceştia fiind, între altele, matematică, IT, lingvistică, ingineria mediului, aerodinamică şi astronomie.

Tot peste Ocean, asociaţia studenţilor români de la universitatea Harvard are 47 de membri, dintre care trei lucrează în laboratoarele de cercetare, unde acoperă arii ca astromonie extragalactică, cercetarea cancerului sau biologia celulară. Octavian Bucur aste absolvent al Facultăţii de Medicină "Carol Davila" din Bucureşti, iar din 2005 studiază în SUA. El vrea să-şi continue cariera în cercetarea biomedicală în America şi consideră că are suficiente motive pentru a rămâne acolo. Îl motivează, în primul rând, salariul, apoi organizarea laboratoarelor de cercetare din cadrul universităţilor americane şi dotările acestora.

"Laboratoarele din România sunt prost dotate şi, pentru a primi substanţele sau aparatele dorite, trebuie să completezi nenumărate hârtii şi să aştepţi exagerat de mult timp. Eşti prost plătit şi până la urmă observi că în laboratoarele din România calitatea personalului scade constant, pentru că persoanele tinere cu potenţial mare în cercetarea biomedicală pleacă în străinătate", spune Octavian Bucur.

În privinţa sistemului de învăţământ american, acesta este considerat superior celui românesc, iar asta în primul rând pentru că este structurat mult mai bine. "Sistemul american de învăţământ superior oferă o bază mai largă de cunoştinţe, studenţii iau cursuri din domenii foarte diverse şi îşi pot alege singuri cursurile, care nu sunt obligatorii, ca în Europa. E libertatea studentului să aleagă ce anume vrea să înveţe. Şi un alt mare avantaj este că nu este nevoie să îţi stabileşti specializarea la începutul facultăţii, ci o poţi alege pe parcursul studiilor", explică Bucur.

Un număr comparabil de studenţi români sunt şi în universităţile europene. La Cambridge învaţă, în prezent, 20 de studenţi şi doctoranzi. La Oxford studiază, în total, 42 de români, dintre care 24 sunt doctoranzi, iar 23 dintre profesorii de la Oxford sunt români. De altfel, potrivit unui raport întocmit, la jumătatea anului trecut, de Institutul de Matematică "Simion Stoilow" al Academiei Române, toate universităţile de top din SUA au cel puţin un profesor de matematică român şi peste 40 de profesori români predau în învăţământul superior francez. În total, sunt peste 300 de profesori români care predau matematică la universităţi din Statele Unite, Franţa, Noua Zeelanda, Marea Britanie, Germania şi Italia. În majoritate, aceştia au plecat din România pentru a-şi face meseria în condiţii mai bune şi pe bani mai mulţi.

Sursa: NewsIn