31 iul. 2009

Codul Educatiei Grup de Lucru + 31 iulie partea II material in actualizare permanteta

CAPITOLUL II – Alte forme de organizare ale învăţământului preuniversitar
Art. 28 Învăţământul pentru copii şi tineri cu cerinţe educative speciale
(1) Invatamantul special se organizeaza de Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Inovării, pentru prescolarii si elevii cu deficiente mintale, fizice, senzoriale, de limbaj, socioafective si de comportament sau cu deficiente asociate, in scopul educarii, al recuperarii si integrarii lor sociale.
(2) Integrarea scolara a copiilor cu cerinte educative speciale se realizeaza prin unitati de invatamant special, in grupe si clase speciale din unitati de învăţământ obisnuite, sau in unitati de invatamant obisnuite, inclusiv in unitati cu predare in limbile minoritatilor nationale.
(3) Durata educaţiei şi formării profesionale a copiilor şi tinerilor cu cerinţe educative speciale poate fi mai mare decât cea precizată prin prezentul cod şi se stabileşte, în funcţie de gradul şi tipul deficienţei, prin ordin al ministrului educaţiei, cercetării şi inovării.
(4) Invatamantul special este organizat ca invatamant de zi. In cazuri deosebite acesta se poate organiza si sub alte forme.
(5) Unitatile de invatamant special pot beneficia de sprijinul institutiilor de protectie sociala, al altor organizatii de stat si particulare, al societatilor de binefacere, al persoanelor fizice sau juridice din tara si din strainatate, pentru stimulare, compensare si recuperare a handicapului.
(6) Tipul si gradul deficienţei copilului se stabilesc de comisii de expertiza, interscolare si judetene, subordonate inspectoratelor scolare.
(7) Invatamantul special dispune de planuri de invatamant, programe scolare, manuale si metodologii didactice adecvate, elaborate in functie de tipul si gradul deficienţei si aprobate de Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Inovării.
(8) In invatamantul prescolar si primar, in functie de evolutia copilului, se pot face propuneri de reorientare dinspre scoala speciala spre scoala de masa si invers, sau dinspre caminul-scoala spre scoala speciala si invers. ?????????????nesolutionat
(9) Propunerea de reorientare se face de catre cadrul didactic care a lucrat cu copilul in cauza si de catre psihologul scolar. Hotararea de reorientare se ia de catre comisia de expertiza, cu acordul familiei sau al sustinatoru lui legal.
(10) Copiii cu cerinte educative speciale, care nu au putut fi reorientati spre invatamantul de masa, inclusiv in clase speciale, continua procesul de educatie in unitati ale invatamantului special primar, gimnazial, profesional, liceal si postliceal, diferentiat dupa tipul si gradul deficienţei.
(11) Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale, impreuna cu alte organisme guvernamentale sau neguvernamentale cu preocupari in domeniu, asigura integrarea in viata activa, in forma corespunzatoare de munca, a absolventilor invatamantului special, potrivit calificarii obtinute si in conditiile prevazute de legislatia in vigoare.
(12) [prevederi suplimentare privind protecţia socială, consilierea, evaluare]
Art. 29 Învăţământ pentru copii şi tineri cu performanţe deosebite
(1)????????????????????????? In lucru
Art. 30 Învăţământul de artă şi învăţământul sportiv
(1) Invatamantul de arta si invatamantul sportiv se organizeaza pentru elevii cu aptitudini in aceste domenii.
(2) Unitatile in care se organizeaza invatamantul de arta si invatamantul sportiv se aproba de Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Inovării, la propunerea inspectoratelor scolare.
(2) In invatamantul de arta si in invatamantul sportiv:
a) scolarizarea se realizeaza, de regula, incepand cu clasele primare;
b) elevii pot fi inscrisi numai pe baza testarii aptitudinilor specifice;
c) planurile-cadru de invatamant sunt adaptate profilului;
d) studiul disciplinelor de specialitate se realizeaza pe grupe sau individual, potrivit criteriilor stabilite de Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Inovării;
f) programele scolare pentru invatamantul liceal de arta si invatamantul liceal sportiv respecta obiectivele stabilite pentru profilul respectiv.
(3) Pentru activitatea sportiva si artistica de performanta, Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Inovării poate organiza cluburi scolare si unitati de invatamant preuniversitar cu program sportiv sau de arta, integrat sau suplimentar.
(4) Pentru sprijinirea activitatii sportive si artistice de performanta Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Inovării organizeaza tabere sportive sau de creatie artistica, concursuri sportive sau artistice, campionate scolare, festivaluri; acorda burse si alte forme de sprijin material.
(5) Ministerul Tineretului si Sportului, Ministerul Culturii, Cultelor şi Patrimoniului Naţional si celelalte ministere interesate au obligatia sa sprijine financiar si material activitatile de performanta in domeniul sportului si al artelor.

CAPITOLUL III – Curriculumul naţional

Art. 31 Dispozitii generale
(1) Curriculumul naţional este ansamblul coerent al planurilor-cadru de învăţământ, al programelor şi al manualelor şcolare şi al auxiliarelor curriculare din învăţământul preuniversitar
(2) Curriculum Naţional cuprinde disciplinele de învăţământ/modulele de pregătire corespunzătoare fiecărui nivel educaţional, precum şi competenţele care trebuie formate la elevi, conţinuturile activităţile de învăţare şi standerde de evaluare care trebuie predate elevilor şi standardele de evaluare în baza cărora se evaluează elevii pentru fiecare dintre aceste discipline/module.
(3) Curriculumul Naţional este fundamentat pe următoarele domenii de competenţe-cheie care determină profilul de formare al elevului din perspectiva învăţării pe tot parcursul vieţii:
a) competenţe de comunicare în limba română şi, după caz, în limbile minorităţilor naţionale;
b) competenţe de comunicare în limbi moderne;
c) competenţe în matematică, ştiinţe şi tehnologii;
d) competenţe digitale( TSI Tehnologia Societăţii Informaţionale);
e) competenţe pentru a învăţa să înveţi;
f) competenţe pentru managementul vieţii personale şi al evoluţiei în carieră;
g) competenţe antreprenoriale;
h) competenţe de expresie culturală.
(3) Curriculumul Naţional se aplică în învăţământul preuniversitar prin planurile cadru de învăţământ, programele şcolare, manualele şcolare alternative şi auxiliarele curriculare.
(4) Fiecare disciplină din Curriculum prin programa şi sistemul d eevaluare va conţine la realizarea celor 8 competenţe

Art. 32 Planurile cadru de învăţământ
(1) Planurile cadru de învăţământ cuprind disciplinele de învăţământ/modulele de pregătire corespunzătoare fiecărui nivel şi formă de învăţământ, precum şi numărul de ore alocate acestora.
(2) Numărul de ore alocat disciplinelor din planurile cadru este cuprins între minim 20 de ore la ănvăţământul primarşi maxim 30 de ore pe săptămână pentru ciclurile de învăţământul secundar inferior şi secundar superior. Planurile cadru pentru ciclurile de învăţământ gimnazial şi liceal cuprind disciplinele din curriculum bază de regulă 60%, curriculum diferenţiat de regulă 30% şi curriculum la dispoziţia şcolii de regulă 10%.
(3) Planurile cadru de învăţământ sunt elaborate sau, după caz, avizate de Consiliul Naţional pentru Curriculum şi sunt aprobate prin ordin al ministrului educaţiei, cercetării şi inovării.
(4) Planurile cadru de învăţământ pentru filiera tehnologică se elaborează de Centrul Naţional de Dezvoltare a Învăţământului Profesional şi Tehnic
(5) Planurile cadru de învăţământ pentru învăţământul teologic se elaborează în colaborare cu fiecare cult în parte.
(6) Planurile cadru de învăţământ pentru învăţământul militar şi pentru cel de ordine şi siguranţă publică se elaborează în colaborare cu ministerele de resort şi cu alte instituţii cu atribuţii în domeniul apărării, al ordinii publice şi al siguranţei naţionale.
(7) În cazul alternativelor educaţionale şi al învăţământului particular, planurile-cadru de învăţământ pot fi elaborate şi de reprezentanţi ai acestora, sunt avizate de Consiliu Naţional pentru Curriculum şi aprobate prin ordinul ministrului educaşiei, cercetării şi inovării.

Art. 33 Programele şcolare

(1) Programele şcolare stabilesc competenţele, conţinuturle minimale obligatorii care trebuie predate şi standardele în baza cărora se evaluează elevii pentru fiecare disciplină de învăţământ.
(2) Programele şcolare sunt, după caz, elaborate de comisiile naţionale de specialitate, sunt avizate de Consiliul Naţional pentru Curriculum şi sunt aprobate prin ordin al ministrului educaţiei, cercetării şi inovării.
(3) Programele şcolare pentru modulele de pregătire din filiera tehnologică şi învăţământul terţiar non-universitar, postliceal, sunt elaborate de Centrul Naţional de Dezvoltare a Învăţământului Profesional şi Tehnic, pe baza standardelor de pregătire profesională corespunzătoare fiecărei calificări sunt avizate de comisiile naţionale de specialitate şi sunt prin ordin al ministrului educaţiei, cercetării şi inovării.
(4) Programele şcolare pentru disciplinele de specialitate din învăţământul teologic se elaborează în colaborare cu fiecare cult în parte.
(4) Programele şcolare pentru disciplinele de specialitate din învăţământul militar şi pentru cel de ordine şi siguranţă publică se elaborează în colaborare cu ministerele de resort şi cu alte instituţii cu atribuţii în domeniul apărării, al ordinii publice şi al siguranţei naţionale.
(5) În cazul alternativelor educaţionale şi al învăţământului particular, programele școlare pot fi elaborate şi de reprezentanţi ai acestora.
Art. 34 Manualele şcolare. Auxiliarele curriculare
(1) Manualele şcolare se elaborează şi evaluează pe baza programelor şcolare şi se aprobă de Ministeruş Educaţiei, Cercetării şi Inovării. Elaborarea, evaluarea şi aprobarea se realizează pe baza unei Metodologii aprobate prin ordin al ministrului educaţiei, cercetării şi inovării.
(2) Cadrele didactice au obligaţia de a selecta şi recomanda elevilor, în baza libertăţii iniţiativei profesionale, aşa cum este aceasta reglementată legal, un manual şcolar din cele aprobate.
(3) Auxiliarele curriculare sunt constituite din mijloacele, ghiduri metodologice şi materialele didactice care prin conţinut sunt în conformitate cu prevederile legale în vigoare şi pe care cadrele didactice le pot selecta şi utiliza la clasă în baza libertăţii iniţiativei profesionale, aşa cum este aceasta reglementată legal, în scopul îmbunătăţirii calităţii procesului educaţional.
Art. 35. Competenţe partajate în elaborarea şi aplicarea Curriculumului Naţional
(1) Competenţele partajate din domeniul resurselor curriculare sunt următoarele:
a) Elaborarea planurilor-cadru de învăţământ, a programelor şcolare şi a standardelor naţionale de evaluare;
b) Evaluarea şi aprobarea manualelor şcolare şi a auxilarelor curriculare;
c) Asigurarea manualelor şcolare pentru elevii din învăţământul obligatoriu şi pentru cazurile speciale reglementate de lege;
d) Elaborarea curriculumului la decizia şcolii, numit în continuare CDŞ, respectiv a curriculumului în dezvoltare locală, numit în continuare CDL.
(2) Competenţele privind elaborarea planurilor-cadru de învăţământ şi a programelor şcolare se realizează astfel:
a) Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Inovării elaborează politicile referitoare la curriculumul naţional şi la evaluare şi emite norme de reglementare în privinţa planurilor-cadru de învăţământ şi a programelor şcolare;
b) Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei, prin Consiliul Naţional pentru Curriculum elaborează planurile-cadru de învăţământ, programele şi standardele naţionale de evaluare în sistemul de învăţământ preuniversitar. În procesul de elaborare a planurilor-cadru de învăţământ, a programelor şcolare şi a standardelor naţionale de evaluare pentru învăţământul profesional şi tehnic, Consiliul Naţional pentru Curriculum colaborează cu Consiliul Naţional pentru Dezvoltarea Învăţământului Profesional şi Tehnic;
c) Inspectoratele şcolare şi unităţile de învăţământ implementează planurile cadru şi programle şcolare;
d) Planurile-cadru de învăţământ, programele şcolare şi standardele naţionale de evaluare sunt aprobate prin Ordin al ministrului educaţiei, cercetării şi inovării.
(3) Finanţarea acţiunilor pentru elaborarea planurilor-cadru de învăţământ, a programelor şcolare şi a standardelor naţionale de evaluare se asigură de la bugetul de stat.
(4) Evaluarea şi aprobarea manualelor şcolare se realizează astfel:
a) Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Inovării elaborează politicile şi emite reglementări în domeniul evaluării şi aprobării manualelor şcolare;
b) Consiliul Naţional pentru Curriculum avizează conformitatea conţinuturilor manualelor şcolare.
(5) Finanţarea activităţilor privind evaluarea şi aprobarea manualelor şcolare se asigură de la bugetul de stat.
(6) Asigurarea manualelor şcolare pentru elevii din învăţământul obligatoriu şi pentru cazurile speciale reglementate de lege se realizează astfel:
a) Ministerul Educaţiei, Cercetării si Inovării emite reglementari în domeniul asigurării manualelor şcolare şi a auxiliarelor curriculare în conformitate cu prevederile legale;
b) Unitatea de învăţământ propune necesarul de manuale şcolare, în condiţiile legii;
c) Inspectoratul şcolar consolidează şi, după caz, corectează, în colaborare cu unităţile de învăţământ, necesarul de manuale şcolare;
d) Consiliul Judeţean aprobă şi realizează achiziţia manualelor şcolare şi asigură repartizarea acestora la unităţile de învăţământ, în colaborare cu inspectoratul şcolar;
e) Unitatea de învăţământ este responsabilă de gestionarea manualelor şcolare, în condiţiile legii.
(7) Finanţarea achiziţiei de manuale şcolare se asigură de Consiliul Judeţean din sume defalcate cu această destinaţie din bugetul de stat precum şi din bugetul propriu, în condiţiile legii.
(8) Consiliul Local poate aproba şi poate finanţa din bugetul local achiziţia de manuale şcolare şi auxiliare curriculare, la solicitarea argumentată a unităţilor de învăţământ în limita fondurilor disponibile şi în condiţiile legii.
(9) Consiliu Naţional pentru Curriculum emite reglementări generale privind CDŞ/CDL precum şi, în parteneriat sau independent, oferta naţională de programe şcolare care pot fi studiate în CDŞ aprobate prin ordin al ministrului educaţiei, cercetării şi inovării.
(10) Elaborarea CDŞ/CDL se realizează de unităţile de învăţământ, în colaborare cu autorităţile administraţiei publice locale şi, după caz, cu partenerii economici şi prin consultare cu elevii şi părinţii acestora, în condiţiile legii.

Codul Educatiei Grup de Lucru material in actualizare permanteta

Titlul I – Dispoziţii generale


CAP. 1
Scopul şi sfera de cuprindere a Codului educaţiei

Art. 1 Scopul şi sfera de cuprindere a Codului educaţiei

(1) Scopul prezentului cod este de a asigura cadrul legal pentru exercitarea dreptului fundamental la învăţătură.
(2) Prezentul cod stabileşte cadrul legal privind:
- educaţia şi formarea profesională
- organizarea şi funcţionarea sistemului national de învăţământ
- organizarea reţelelor de învăţământ care cuprind atât unităţile/instituţiile de învăţământ acreditate cât şi cele autorizate,
- evaluarea şi asigurarea calităţii furnizorilor şi programelor de educaţie,
- autorizarea şi acreditarea furnizorilor şi programelor de educaţie ,
- cadrul naţional al calificărilor,
-recunoaşterea studiilor, titlurilor, diplomelor, certificatelor de studii şi calificărilor profesionale,
- statutul personalului (didactic) din învăţământ

(3) În domeniul educaţiei, dispoziţiile prezentului cod prevalează asupra oricăror prevederi din alte acte normative, în caz de conflict între acestea aplicându-se dispoziţiile Codului educaţiei.
Art. 2 Idealul educaţional
(1) Învăţământul constituie prima prioritate naţională şi este un serviciu public prin care se urmăreşte realizarea idealului educaţional, întemeiat pe valorile umaniste universal recunoscute, pe valorile democraţiei şi pe aspiraţiile societăţii româneşti, şi contribuie la promovarea şi păstrarea identităţii naţionale.
(2) Idealul educaţional al şcolii româneşti constă în dezvoltarea liberă, integrală şi armonioasă a individualităţii umane, în formarea personalităţii autonome şi creative fundamentată pe asumarea reală de către toţi indivizii şi de către fiecare dintre aceştia a unei scale de valori necesare societăţii cunoaşterii

CAP. 2 Principii fundamentale

Art.3. Principiile care guvernează educaţia şi formarea profesională sunt:
a) Principiul echităţii şi egalităţii de şanse, potrivit căruia accesul la oportunităţile de învăţare se realizează fără discriminare;
b) Principiul calităţii, în baza căruia activităţile de învăţământ se raportează la standarde de referinţă şi bune practici internaţionale;
c) Principiul relevanţei, pentru nevoile de dezvoltare individuală şi social–economică;
d) Principiul eficienţei, pentru obţinerea de rezultate educaţionale maxime prin gestionarea resurselor existente;
e) Principiul subsidiarităţii, în baza căruia deciziile principale se iau de către actorii implicaţi direct în proces;
f) Principiul răspunderii, în baza căruia unităţile şi instituţiile de învăţământ răspund public de performanţele lor;
g) Principiul autonomiei universitare;
h) Principiul libertăţii academice;
i) Principiul eficienţei manageriale şi financiare;
j) Principiul transparenţei;
k) Principiul respectării drepturilor şi libertăţilor elevilor şi studenţilor;
l) Principiul independenţei de ideologii, religii şi doctrine politice;
m) Principiul învăţării pe parcursul întregii vieţi;
n) Principiul educaţiei diferenţiate;
o) Principiul fundamentării deciziilor pe baza dialogului social;
p) Responsabilitatea părinţilor;
q) [principiu privind personalul din învăţământ – acces şi dezvoltare carieră didactică]
Art. 4 Finalităţile învăţământului
(1) Educaţia şi formarea profesională a copiilor, tinerilor şi adulţilor prin sistemul naţional de învăţământ are ca finalitate principală formarea la toţi şi la fiecare dintre aceştia a competenţelor, înţelese ca ansamblu multifuncţional şi transferabil de cunoştinţe, deprinderi şi atitudini, necesare pentru:
a) împlinire şi dezvoltare personală prin realizarea propriilor obiective în viaţă, conform intereselor şi aspiraţiilor fiecăruia şi dorinţei de a învăţa pe parcursul întregii vieţi;
b) integrare socială şi participare cetăţenească activă în societate;
c) ocuparea unui loc de muncă şi participarea la funcţionarea şi dezvoltarea unei economii durabile.
(2) Educaţia şi formarea profesională prin sistemul naţional de învăţământ urmăreşte formarea şi asumarea reală a unui set de valori care să orienteze comportamentul şi cariera absolvenţilor, asigurându-le incluziunea socială şi integrarea pe piaţa forţei de muncă.
(3) Educaţia şi formarea profesională prin sistemul naţional de învăţământ susţine şi promovează patriotismul prin cultivarea dragostei faţă de ţară, faţă de trecutul istoric şi de tradiţiile naţionale.
(4) Educaţia şi formarea profesională prin sistemul naţional de învăţământ urmăreşte:
a) formarea unor reprezentări şi atitudini active axate pe valorile umanităţii, pe cultura naţională şi universală şi stimularea dialogului intercultural;
b) educarea în spiritul respectării drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului, al demnităţii şi al toleranţei;
c) cultivarea sensibilităţii faţă de problematica umană, faţă de valorile moral-civice, a respectului pentru natură şi mediul înconjurător natural, social, cultural şi al moştenirii;
Art. 5 Accesul la educaţie
(1) Cetăţenii României, ai statelor membre ale Uniunii Europene, ai statelor aparţinând Spaţiului Economic European şi ai Confederaţiei Elveţiene au drepturi egale de acces la educaţia şi formarea profesională prin sistemul naţional de învăţământ, indiferent de condiţia socială şi materială, de sex, rasă, naţionalitate, apartenenţa politică sau religioasă.
(2) Statul garantează dreptul la educaţie şi formare profesională diferenţiate, pe baza pluralismului educaţional, în beneficiul individului şi al întregii societăţi.
(3) Statul promovează şi susţine învăţarea pe parcursul întregii vieţi, inclusiv prin recunoaşterea în condiţiile legii a rezultatelor învăţării non-formale şi informale realizate individual în afara sistemului naţional de învăţământ.
Art. 6 Învăţământul obligatoriu
(1) Învăţământul obligatoriu are o durată de 13 clase şi cuprinde grupa mare, pregătitoare pentru şcoală, învăţământul primar, clasele I-IV, învăţământul gimnazial, clasele V-VIII şi învăţământul liceal, clasele IX-XII/XIII.
(2) Obligaţia de a frecventa învăţământul obligatoriu la forma de zi încetează la vârsta de 16 ani.
Art. 7 Gratuitatea învăţământului
(1) Învăţământul de stat este gratuit. Pentru unele activităţi şi programe de studii se pot percepe taxe în condiţiile stabilite de prezenta lege.
(2) Învăţământul de stat este finanţat de la bugetul de stat şi de la bugetele locale. Fondurile destinate învăţământului sunt nominalizate distinct în bugetul de stat şi în bugetele locale.
(3) Pentru finanţarea învăţământului de stat din fonduri publice se asigură anual prin legea bugetului de stat alocaţii bugetare de minimum 7% din produsul intern brut al anului respectiv.
(4) Învăţământul poate fi finanţat şi direct de către agenţii economici, precum şi de alte persoane fizice sau juridice, cu respectarea legislaţiei în vigoare.
(5) Învăţământul poate fi susţinut prin burse, credite de studii, taxe, donaţii, sponsorizări, surse proprii şi alte surse legale.
(6) Statul susţine elevii şi studenţii cu probleme şi nevoi sociale.
(7) Statul sprijină, de asemenea, elevii şi studenţii cu performanţe şcolare şi universitare, care au o comportare exemplară şi dovedesc motivaţie şi progrese remarcabile în educaţia şi formarea lor profesională.
(8) Statul şi alţi factori interesaţi subvenţionează activităţile de performanţă, de nivel naţional şi internaţional, ale elevilor şi studenţilor.
Art. 8 Personalitatea juridică
(1) În sistemul naţional de învăţământ au personalitate juridică unităţile de învăţământ de stat dacă se organizează şi funcţionează în una dintre următoarele situaţii:
a) cu minimum 200 de elevi;
b) cu minumum 200 de elevi şi preşcolari;
c) cu minimum 100 de preşcolari.
(2) În mod excepţional, pe baza unor criterii stabilite de Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Inovării şi în condiţiile legii, pentru asigurarea accesului egal la educaţie, autorităţile administraţiei publice locale pot aproba organizarea şi funcţionarea unor unităţi de învăţământ cu efective mai mici decât cele prevăzute la aliniatul (1).
(3) Pentru asigurarea accesului egal la educaţie, autorităţile administraţiei publice locale, cu avizul inspectoratelor şcolare, pot aproba, în condiţiile legii, organizarea şi funcţionarea unor structuri de învăţământ, ca părţi ale unei unităţi de învăţământ, fără personalitate juridică şi subordonate aceluiaşi ordonator principal de credite ca şi unitatea de învăţământ căreia îi aparţin.
(4) În localităţile în care nu există unităţi de învăţământ şi există un număr de cel puţin 10 preşcolari şi/sau 10 elevi de învăţământ primar, autorităţile administraţiei publice locale pot asigura, cu avizul inspectoratelor şcolare, desfăşurarea de cursuri în spaţii corespunzătoare din localitatea respectivă prin deplasarea personalului didactic necesar din unităţile de învăţământ care înmatriculează aceşti preşcolari/elevi. Personalul didactic aflat în această situaţie beneficiază de toate drepturile legale în vigoare privind transportul şi delegarea, după caz.
(5) Grupa de preşcolari sau clasa de învăţământ primar formată în condiţiile prevăzute la alin. (4) se consideră post/normă didactică.
Art. 9 Limba în care se desfăşoară învăţământul
(1) Educaţia şi formarea profesională în sistemul naţional de învăţământ se desfăşoară în limba română. Acestea se desfăşoară, în condiţiile prezentei legi, şi în limbile minorităţilor naţionale, precum şi în limbi de circulaţie internaţională.
(2) În fiecare localitate se organizează şi funcţionează unităţi de învăţământ sau formaţiuni de studiu cu limba de predare română şi, după caz, cu predarea în limbile minorităţilor naţionale ori se asigură şcolarizarea în limba maternă în cea mai apropiată localitate în care este posibil.
(3) Învăţarea în şcoală a limbii române, ca limbă oficială de stat, este obligatorie pentru toţi cetăţenii români, indiferent de naţionalitate. Planurile-cadru de învăţământ trebuie să cuprindă pentru fiecare nivel educaţional numărul necesar de ore şi, totodată, se vor asigura condiţiile care să permită însuşirea limbii oficiale de stat.
(4) Atât în învăţământul de stat, cât şi în cel particular documentele şcolare şi universitare oficiale, nominalizate prin ordin al ministrului educaţiei, cercetării şi inovării se întocmesc în limba română. Celelealte înscrisuri şcolare şi universitare pot fi redactate în limba de predare sau într-o altă limbă străină de circulaţie internaţională.
(5) Unităţile şi instituţiile de învăţământ pot efectua şi emite, la cerere şi, după caz, prin perceperea de la solicitanţi a unor taxe stabilite la nivel local pentru acoperirea costurilor de traducere, traduceri oficiale ale documentelor şi ale altor înscrisuri şcolare şi universitare proprii.
Art. 10 Studierea religiei
(1A) Planurile-cadru ale învăţământului preuniversitar includ religia ca disciplină şcolară. Elevul, cu acordul părinţilor sau al tutorelui legal insituit, alege pentru studiu religia şi confesiunea.
SAU
(1B) Planurile cadru ale învăţământului primar, gimnazial şi liceal includ religia ca disciplină şcolară, parte a trunchiului comun. Elevul, cu acordul părinţilor sau al tutorelui legal insituit, alege pentru studiu religia şi confesiunea.
(2) La solicitarea scrisă a părinţilor sau a tutorelui legal instituit, elevul poate să nu frecventeze orele de religie. În acest caz situaţia şcolară se încheie fără această disciplină. În mod similar se procedează şi pentru elevul căruia, din motive obiective, nu i s-au asigurat condiţiile pentru frecventarea orelor la această disciplină.
(3) Cultele recunoscute oficial de stat pot solicita Ministerului Educaţiei, Cercetării şi Inovării organizarea unui învăţământ teologic specific pregătirii personalului de cult şi activităţii social-misionare a cultelor, numai pentru absolvenţii învăţământului gimnazial sau liceal, după caz, proporţional cu ponderea numerică a fiecărui cult în configuraţia religioasă a ţării, potrivit recensământului oficial reactualizat. Înfiinţarea şi funcţionarea acestui învăţământ se fac potrivit legii.
(4) Cultele recunoscute de stat au dreptul de a organiza învăţământ confesional prin înfiinţarea şi administrarea propriilor unităţi şi instituţii de învăţământ particulare, conform legii.
(5) Curriculumul specific învăţământului preuniversitar teologic se elaborează de către cultul respectiv şi se aprobă de Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Inovării. Curriculumul învăţământului confesional se elaborează şi se aprobă conform legii. Pentru învăţământul superior curriculumul se elaborează şi se aprobă potrivit legii.
Art. 11 Competenţe partajate
(1) Organizarea şi funcţionarea învăţământului preuniversitar de stat se realizează prin exercitarea competenţelor reglementate de prezentul cod, partajate între autorităţile administraţiei publice locale, judeţene şi centrale, inspectoratele şcolare şi unităţile de învăţământ, pe baza principiului subsidiarităţii şi al asigurării calităţii în învăţământ.
(2) Competenţele partajate privind organizarea şi funcţionarea învăţământului preuniversitar se referă la următoarele domenii:
a) Reţea şcolară şi fluxuri de preșcolari și elevi;
b) Resurse curriculare;
c) Resurse de timp;
d) Resurse informaţionale;
e) Resurse materiale;
f) Resurse financiare;
g) Resurse umane – exclusiv preșcolari și elevi;
h) Dezvoltarea strategică a sistemului naţional de învăţământ;
i) Management educaţional.
(3) Reglementările specifice şi speciale privind competenţele partajate în organizarea şi funcţionarea învăţământului preuniversitar se realizează de Guvernul României şi, după caz, de Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Inovării, în condiţiile legii.
Art. 12 Învăţământul organizat în străinătate
(1) În condiţiile prezentei legi, Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Inovării poate organiza unităţi de învăţământ cu predarea în limba română pe lângă oficiile diplomatice şi instituţiile culturale ale României în străinătate.
(2) Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Inovării, în colaborare cu Ministerul Afacerilor Externe, are obligaţia să sprijine învăţământul în limba maternă în ţările în care trăiesc români, cu respectarea legislaţiei statului respectiv.
Art.13 Interdicţii
(1) Educaţia şi formarea profesională, precum şi sistemul naţional de învăţământ nu se subordonează în niciun mod scopurilor şi doctrinelor promovate de partide sau de alte formaţiuni politice.
(2) În unităţile, instituţiile şi în spaţiile de învăţământ este interzisă crearea şi funcţionarea partidelor sau altor formaţiuni politice, precum şi desfăşurarea activităţilor de organizare şi propagandă politică.
(3) În învăţământ este interzis prozelitismul religios.
(4) În spaţiile destinate educaţiei şi formării profesionale, în campusuri şcolare şi universitare, în unităţi de cercetare ştiinţifică, biblioteci, edituri şi tipografii ale unităţilor/instituţiilor de învăţământ, în cămine, internate, cantine, cluburi, case de cultură ale studenţilor, case ale corpului didactic, case universitare, tabere şcolare, baze şi complexe cultural-sportive, palate şi cluburi ale copiilor şi elevilor, săli de sport și altele asemenea sunt interzise activităţile care încalcă normele generale de moralitate, precum şi orice activităţi care pot primejdui sănătatea fizică sau psihică a copiilor și tinerilor.
(5) Organizarea, funcţionarea şi conţinutul învăţământului nu pot fi structurate după criterii exclusiviste şi discriminatorii de ordin ideologic, politic, religios sau etnic. Nu sunt considerate a fi structurate după criterii exclusiviste şi discriminatorii unităţile şi instituţiile de învăţământ create din nevoi de ordin religios sau lingvistic, în care educaţia şi formarea profesională corespund alegerii individului major sau a părinţilor/tutorilor legal instituiţi ai minorului.
(6) Privatizarea unităţilor şi instituţiilor de învăţământ de stat este interzisă
Art. 14 Autonomia universitară
Autonomia universitară este garantată prin Constituția României.
Art. 15 Dialogul social și consultarea factorilor interesaţi
(1) Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Inovării, pe baza consultărilor cu instituţiile şi ministerele interesate, respectiv cu principalii parteneri sociali, proiectează, fundamentează şi aplică strategiile naţionale în domeniul educaţiei şi formării profesionale.
(2) Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Inovării, consultând factorii interesaţi în organizarea unor forme şi tipuri specifice de învăţământ, răspunde de elaborarea curriculumului naţional pentru învăţământul preuniversitar. În învăţământul superior curriculumul se stabileşte conform autonomiei universitare, cu respectarea standardelor naţionale.
Art. 16 Alternativele educaţionale
(1) În sistemul naţional de învăţământ, de stat şi particular, pot fi iniţiate şi organizate alternative educaţionale, cu aprobarea Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Inovării conform legii.
(2) Evaluarea şi acreditarea alternativelor educaţionale se fac potrivit legii.
TITLUL II – Sistemul naţional de învăţământ
CAPITOLUL I – Dispoziţii comune
Art. 17 Sistemul naţional de învăţământ
(1) Sistemul naţional de învăţământ este constituit din ansamblul unităţilor şi instituţiilor de învăţământ de stat şi particulare care sunt organizate şi funcţionează conform legii.
(2a) Misiunea generală a unităţilor de învăţământ este de a asigura accesul egal la educaţie de calitate, răspunzând nevoilor de dezvoltare personală şi de integrare socială şi profesională, în condiţiile utilizării eficiente a resurselor.
(2b) [Misiune instituţii de învăţământ]
(2c) Unităţile şi instituţiile de învăţământ răspund public de performanţele lor în îndeplinirea misiunii asumate.
(3) Educaţia şi formarea profesională prin sistemul naţional de învăţământ este parte a educaţiei permanente şi se realizează prin învăţământul preuniversitar, universitar şi post-universitar.
(4) Sistemul naţional de învăţământ este organizat pe niveluri.
(4.1) Învăţământul preuniversitar cuprinde următoarele niveluri:
a) educaţie timpurie formată din nivelul ante-preşcolar (0-3 ani), respectiv nivelul preşcolar (3-6/7 ani) cuprinzând grupa mică, grupa mijlocie şi grupa mare, pregătitoare pentru şcoală;
b) învăţământ primar: clasele I-IV;
c) învăţământ secundar care cuprinde:
i) învăţământ secundar inferior: gimnaziu, clasele V-VIII;
ii) învăţământ secundar superior: liceu, clasele IX-XII/XIII;
iii) învăţământ terţiar non-universitar: postliceal;
(4.2) Învăţământul superior cuprinde următoarele niveluri:
a) învăţământ universitar organizat pe trei cicluri: licenţă, masterat şi doctorat;
b) învăţământ post-universitar.
(6) Învăţământul preuniversitar este subordonat, prin inspectoratele şcolare, Ministerului Educaţiei, Cercetării şi Inovării, iar învăţământul superior este coordonat de Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Inovării, cu respectarea autonomiei universitare.
(7) Formele de organizare a învăţământului sunt: învăţământ de zi, seral, cu frecvenţă redusă şi la distanţă.
(8) Învăţământul obligatoriu este organizat în formele de zi, seral şi cu frecvenţă redusă.
(9) În sistemul naţional de învăţământ pot funcţiona unităţi-pilot şi experimentale.
(10) În funcţie de nivelul organizat, unităţile de învăţământ se denumesc astfel:
a) creşă – unitate de învăţământ în care se organizează numai educaţie ante-preşcolară;
b) grădiniţă – unitate de învăţământ în care se poate organiza până la cel mult învăţământ preşcolar;
c) şcoală – unitate de învăţământ în care se poate organiza până la cel mult învăţământ secundar inferior, gimnaziu;
d) liceu, colegiu sau colegiu naţional – unitate de învăţământ în care se poate organiza până la cel mult învăţământ terţiar non-universitar.
(11) Denumirile de colegiu, respectiv colegiu naţional se atribuie prin ordin al ministrului educaţiei, cercetării şi inovării pentru unităţi de învăţământ cu performanţe deosebite, în baza unor criterii şi standarde naţionale stabilite prin metodologie a Ministerului Educaţiei, Cercetării şi Inovării.
(12) În raport cu condiţiile existente pot funcţiona, sub conducere unică, unităţi de învăţământ în care se organizează şi funcţionează mai multe niveluri de învăţământ, denumirea fiind dată de nivelul cel mai înalt organizat.
(13) În cadrul sistemului naţional de învăţământ se pot înfiinţa şi pot funcţiona, cu respectarea prevederilor legale în vigoare, structuri de învăţământ organizate prin cooperare între unităţi şi instituţii de învăţământ din ţară şi, pe baza unor acorduri guvernamentale, din străinătate.
Art. 17 Caracterul deschis al învăţământului
(1a) Sistemul naţional de învăţământ are caracter deschis. Caracterul deschis se manifestă prin:
a) accesul la educaţie şi formare profesională prin sistemul naţional de învăţământ pe parcursul întregii vieţi;
b) trecerea elevilor de la o clasă la alta, de la o unitate la alta, de la o formă la alta, de la o filieră la alta și de la un profil la altul, în condiţiile stabilite prin regulament al Ministerului Educaţiei, Cercetării şi Inovării;
(1b) În învăţământul superior, caracterul deschis este asigurat de lege și de Carta universitară.
(2) Elevii şi studenţii cu aptitudini şi performanţe şcolare excepţionale dovedite pot promova 2 ani de studii într-un an şcolar sau universitar, cu condiţia ca cei doi ani să nu cuprindă anul terminal.
(3) Caracterul deschis se manifestă și prin recunoașterea și validarea rezultatelor învățării non-formale și informale, în condițiile prezentului cod.
Art. 18 Asigurarea condiţiilor pentru învăţământului de stat obligatoriu
(1) Autorităţile administraţiei publice locale, Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Inovării, inspectoratele şcolare şi unităţile de învăţământ asigură, în limitele competențelor stabilite prin lege, condiţiile necesare pentru ca preșcolarii, respectiv elevii, să frecventeze învăţământul preșcolar, primar și secundar inferior – gimnaziu, de regulă, în localităţile în care aceştia domiciliază.
(2) În situaţii justificate, elevilor din învăţământul obligatoriu şcolarizaţi într-o altă localitate decât localitatea de domiciliu li se asigură, după caz, servicii de transport, masă şi internat, cu sprijinul autorităţilor administraţiei publice locale, al Ministerului Educaţiei, Cercetării şi Inovării, al agenţilor economici, al comunităţilor locale, al societăţilor de binefacere şi al altor persoane juridice sau fizice.
TITLUL III – Învăţământul preuniversitar
CAPITOLUL I – Organizarea învăţământului preuniversitar
Art. 19 Competenţele partajate din domeniul reţea şcolară
(1) Competenţele partajate din domeniul reţea şcolară sunt următoarele:
a) Înfiinţarea, desfiinţarea şi reorganizarea unităţilor de învăţământ preşcolar, primar şi gimnazial;
b) Înfiinţarea, desfiinţarea şi reorganizarea unităţilor de învăţământ liceal şi postliceal;
c) Înfiinţarea, desfiinţarea şi reorganizarea unităţilor de învăţământ pentru elevi cu cerinţe educative speciale, numite în continuare unităţi de învăţământ special;
d) Elaborarea, aprobarea şi aplicarea planurilor de şcolarizare pentru unităţile de învăţământ preşcolar, primar şi gimnazial;
e) Elaborarea, aprobarea şi aplicarea planurilor de şcolarizare pentru unităţile de învăţământ profesional, liceal şi postliceal;
f) Elaborarea, aprobarea şi aplicarea planurilor de şcolarizare pentru unităţile de învăţământ special.
(2) Acţiunile de înfiinţare, desfiinţare şi reorganizare a unităţilor de învăţământ preşcolar, primar şi gimnazial se realizează în succesiune obligatorie astfel:
a) Consiliul Local propune acţiunea, pe baza unei analize de nevoi realizate la nivel local care se va referi, în mod obligatoriu, cel puţin la evoluţiile demografice, situaţia spaţiilor de şcolarizare şi evoluţiile bugetului local;
b) Inspectoratul şcolar dă avizul conform pe propunerea Consiliului Local, în baza unei evaluări privind asigurarea calităţii conform standardelor naţionale;
c) Pentru înfiinţarea unităţii de învăţământ, se parcurg procedurile prevăzute de lege;
d) În cazul aprobării înfiinţării sau al aprobării cu condiţii, Consiliul Local emite decizia conformă de realizare a acţiunii prin Hotărâre a Consiliului Local;
e) Inspectoratul şcolar îşi asumă şi pune în practică Hotărârea Consiliului Local de realizare a acţiunii.
(3) Consiliul Local achită integral din bugetul local costurile necesare realizării acţiunii, inclusiv costul evaluării stabilit în condiţiile legii.
(4) Acţiunile de înfiinţare, desfiinţare şi reorganizare a unităţilor de învăţământ liceal şi postliceal se realizează în succesiune obligatorie astfel:
a) Consiliul Local propune acţiunea, pe baza unei analize de nevoi realizate la nivel local care se va referi, în mod obligatoriu, cel puţin la evoluţiile demografice, situaţia spaţiilor de şcolarizare şi evoluţiile bugetului local. De asemenea, și Consiliul Judeţean este abilitat să facă propuneri din proprie iniţiativă, prin consultare cu Consiliul Local în a cărui arie geografică urmează să se realizeze acţiunea respectivă şi pe baza evoluţiilor preconizate de pe piaţa muncii la nivel judeţean şi, după caz, regional;
b) Consiliul Judeţean avizează şi îşi asumă propunerea, în baza unei analize privind evoluţiile de pe piaţa muncii la nivel judeţean şi, după caz, regional;
c) Inspectoratul şcolar dă avizul conform pe propunerea Consiliului Judeţean în baza unei evaluări privind asigurarea calităţii conform standardelor naţionale;
d) Pentru înfiinţarea unităţii de învăţământ, se parcurg procedurile de evaluare prevăzute de lege;
e) Consiliul Judeţean emite decizia conformă de realizare a acţiunii, prin Hotărâre a Consiliului Judeţean;
f) Inspectoratul şcolar îşi asumă şi pune în practică Hotărârea Consiliului Judeţean de realizare a acţiunii.
(5) Costurile necesare realizării acţiunii, în condiţiile legii, se suportă de Consiliul Local în a cărui arie geografică urmează să se realizeze acţiunea şi/sau de Consiliul Judeţean, din bugetele autorităţilor respective.
(6) Acţiunile de înfiinţare, desfiinţare şi reorganizare a unităţilor de învăţământ special se realizează în succesiune obligatorie astfel:
a) Consiliul Judeţean propune acţiunea, pe baza unei analize de nevoi realizate la nivel judeţean şi, după caz, regional care se va referi, în mod obligatoriu, cel puţin la evoluţiile demografice, cu luarea în considerare a aspectelor sociale specifice, situaţia spaţiilor de şcolarizare şi evoluţiile bugetare;
b) Inspectoratul şcolar dă avizul conform pe propunerea Consiliului Judeţean în baza unei evaluări privind asigurarea calităţii conform standardelor naţionale;
c) Pentru înfiinţarea unităţii de învăţământ, se parcurg procedurile de evaluare prevăzute de lege;
d) În cazul aprobării acţiunii sau al aprobării cu condiţii, Consiliul Judeţean emite decizia conformă de realizare a acţiunii, prin Hotărâre a Consiliului Judeţean;
e) Inspectoratul şcolar îşi asumă şi pune în practică Hotărârea Consiliului Judeţean de realizare a acţiunii.
(7) Consiliul Judeţean suportă, din bugetul propriu, costurile necesare realizării acţiunii, inclusiv costul evaluării stabilit în condiţiile legii.
Art. 20 Competenţele partajate din domeniul fluxurilor de preșcolari și elevi
(1) Elaborarea, aprobarea şi aplicarea planurilor de şcolarizare pentru unităţile de învăţământ preşcolar, primar şi gimnazial se realizează astfel:
a. Unitatea de învăţământ propune planul de şcolarizare;
b. Consiliul Local aprobă proiectele planurilor de şcolarizare pentru toate unităţile de învăţământ din aria geografică proprie, pe baza unei analize de nevoi realizate la nivel local în ceea ce priveşte, cel puţin, evoluţiile demografice, situaţia spaţiilor de şcolarizare şi evoluţiile bugetului local;
c. Inspectoratul şcolar consolidează, evaluează şi, după caz, corectează, obligatoriu în colaborare cu consiliile locale şi unităţile de învăţământ, cifrele de şcolarizare pe niveluri şi forme de învăţământ, pentru fiecare localitate şi la nivel judeţean, în condiţiile legii;
d. Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Inovării consolidează, evaluează şi, după caz, corectează, obligatoriu în colaborare cu inspectoratele şcolare, cifrele de şcolarizare pe niveluri şi forme de învăţământ, pentru fiecare judeţ şi la nivel naţional, în condiţiile legii;
e. Cifrele de şcolarizare, pe niveluri şi forme de învăţământ, se aprobă anual prin hotărâre a Guvernului României, pe baza raportului fundamentat înaintat de Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Inovării;
f. Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Inovării repartizează fiecărui inspectorat şcolar cifrele de şcolarizare pe niveluri şi forme de învăţământ;
g. Inspectoratul şcolar repartizează fiecărei unităţi de învăţământ cifrele de şcolarizare, pe niveluri şi forme de învăţământ;
h. Unitatea de învăţământ pune în aplicare planul de şcolarizare aprobat.
(2) Finanţarea acţiunilor pentru elaborarea, aprobarea şi aplicarea planurilor de şcolarizare pentru unităţile de învăţământ preşcolar, primar şi gimnazial se asigură în mod corespunzător de fiecare autoritate implicată în proces, din bugetele proprii.
(3) Elaborarea, aprobarea şi aplicarea planurilor de şcolarizare pentru unităţile de învăţământ profesional, liceal şi postliceal se realizează în succesiune obligatorie astfel:
a. Inspectoratul şcolar, în colaborare cu partenerii sociali şi instituţionali, propune repartiţia procentuală pe filiere, profiluri, specializări, domenii de pregătire şi, după caz, calificări profesionale;
b. Consiliul Judeţean aprobă repartiţia procentuală pe filiere, profiluri, specializări, domenii de pregătire şi, după caz, calificări profesionale, în baza unei analize privind evoluţiile de pe piaţa muncii la nivel judeţean şi, după caz, regional;
c. Unitatea de învăţământ propune planul de şcolarizare;
d. Consiliul Local aprobă proiectele planurilor de şcolarizare pentru toate unităţile de învăţământ din aria geografică proprie, pe baza unei analize de nevoi realizate la nivel local în ceea ce priveşte, cel puţin, evoluţiile demografice, situaţia spaţiilor de şcolarizare, evoluţiile bugetului local şi de pe piaţa muncii la nivel local;
e. Inspectoratul şcolar consolidează, evaluează şi, după caz, corectează cifrele de şcolarizare propuse, pentru fiecare localitate şi la nivel judeţean, cu respectarea strictă a repartiţiilor procentuale aprobate de Consiliul Judeţean pe filiere, profiluri, specializări, domenii de pregătire şi, după caz, calificări profesionale. Corecţiile se realizează obligatoriu în colaborare cu consiliile locale şi unităţile de învăţământ respective;
f. Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Inovării consolidează, evaluează şi, după caz, corectează cifrele de şcolarizare propuse, pentru fiecare judeţ şi la nivel naţional, cu respectarea repartiţiilor procentuale aprobate de fiecare consiliu judeţean pe filiere, profiluri, specializări, domenii de pregătire şi, după caz, calificări profesionale. Corecţiile se realizează obligatoriu în colaborare cu inspectoratele şcolare respective;
g. Cifrele de şcolarizare se aprobă anual prin hotărâre a Guvernului României, pe baza raportului fundamentat înaintat de Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Inovării;
h. Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Inovării repartizează fiecărui inspectorat şcolar cifrele de şcolarizare;
i. Inspectoratul şcolar repartizează fiecărei unităţi de învăţământ cifrele de şcolarizare pe filiere, profiluri, specializări, domenii de pregătire şi, după caz, calificări profesionale;
j. Unitatea de învăţământ pune în aplicare planul de şcolarizare aprobat.
(4) Costurile aferente acţiunilor pentru elaborarea, aprobarea şi aplicarea planurilor de şcolarizare pentru unităţile de învăţământ profesional, liceal şi postliceal se achită în mod corespunzător de fiecare autoritate implicată în proces, din bugetele proprii.
(5) Elaborarea, aprobarea şi aplicarea planurilor de şcolarizare pentru unităţile de învăţământ special se realizează în succesiune obligatorie astfel:
a. Consiliul Judeţean propune cifrele de şcolarizare pentru învăţământul special, în colaborare cu unităţile de învăţământ şi pe baza unei analize de nevoi realizate la nivel judeţean şi, după caz, regional privind, cel puţin, evoluţiile demografice cu luarea în considerare a aspectelor sociale specifice, situaţia spaţiilor de şcolarizare şi evoluţiile bugetare;
b. Inspectoratul şcolar dă avizul conform pe cifrele de şcolarizare pentru învăţământul special;
c. Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Inovării consolidează, evaluează şi, după caz, corectează, obligatoriu în colaborare cu inspectoratele şcolare, cifrele de şcolarizare pentru învăţământul special, pentru fiecare judeţ şi la nivel naţional, în condiţiile legii;
d. Cifrele de şcolarizare pentru învăţământul special se aprobă anual prin hotărâre a Guvernului României, pe baza raportului fundamentat, înaintat de Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Inovării;
e. Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Inovării repartizează fiecărui inspectorat şcolar cifrele de şcolarizare pentru învăţământul special;
f. Inspectoratul şcolar repartizează unităţilor de învăţământ cifrele de şcolarizare pentru învăţământul special;
g. Unitatea de învăţământ pune în aplicare planul de şcolarizare aprobat.
(6) Finanţarea acţiunilor pentru elaborarea, aprobarea şi aplicarea planurilor de şcolarizare pentru învăţământul special se asigură în mod corespunzător de fiecare autoritate implicată în proces, din bugetele proprii.

Art. 21 Educaţia antepreşcolară
Legea 263/2007 HG 860/2008
Art. 22 Educaţia preşcolară
(1) Învăţământul preşcolar se organizează pentru copii în vârstă de 3-6/7 ani, în grădiniţe cu program normal, prelungit şi săptămânal.
(2) Autorităţile administraţiei locale şi inspectoratele şcolare asigură resursele necesare cuprinderii copiilor de vârsta 5-6/7 ani în grupa mare, pregătitoare pentru şcoală, conform competenţelor stabilite prin lege

Art.23 Învăţământul primar

(1) Învăţământul primar se organizează şi funcţionează în cadrul unităţilor de învăţământ, de regulă, cu program de dimineaţă.

(2) În clasa I sunt înscrişi copiii care au urmat grupa mare, pregătitoare pentru şcoală şi care împlinesc vârsta de 6 ani până la data începerii anului şcolar.

(3) La cererea scrisă a părinţilor, tutorilor sau a susţinătorilor legali, pot fi înscrişi în clasa I şi copiii care au urmat grupa mare, pregătitoare pentru şcoală şi care împlinesc vârsta de 6 ani până la sfârşitul anului calendaristic, dacă dezvoltarea lor psihosomatică este corespunzătoare.

(4) La cererea scrisă a părinţilor, tutorilor sau a susţinătorilor legali, înscrierea în clasa I a copiilor care sunt cuprini în grupa mare, pregătitoare pentru şcoală şi care împlinesc vârsta de 6 ani până la data începerii anului şcolar va fi amânată cu un an.

(5) Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Inovării poate organiza programe de tip a doua șansă în vedere promovării claselor I-IV pentru persoane care, din diferite motive, nu au absolvit învăţământul primar până la vârsta de 14 ani.

(6) La absolvirea ciclului primar se realizeaza o evaluare nationala a competentelor de baza dupa metodologia elaborata de Ministerul Educatiei, Cercetarii si Inovarii.


Art. 24 Învăţământul secundar inferior – gimnaziu
(1) Învăţământul secundar inferior, gimnazial, se organizează şi funcţionează în cadrul unităţilor de învăţământ corespunzătoare.
(2) Continuarea studiilor din învă
țământul secundar inferior şi gimnaziu în învățământul secundar superior, liceu este asigurată pe baza unui proces de orientare şcolară şi profesională, fundamentat pe cunoaşterea elevilor şi pe recomandările cadrelor didactice precum şi pe rezultatele învăţării obţinute de elev şi de opţiunile individuale.
(3) Pentru orientarea şcolară şi profesională a elevilor precum şi pentru continuarea studiilor, se vor lua în considerare următoarele rezultate ale învăţării obţinute de aceştia pe parcursul învăţământului secundar inferior, gimnaziu:
a) media generală obţinută pe parcursul claselor V-VIII, ca indicator general privind progresul şcolar în raport cu standardele naţionale de evaluare continuă;
b) rezultatele ob
ținute la o evaluare naţională realizată la nivelul unităţii de învăţământ la finalul clasei a VIII-a şi structurată după modelul testărilor internaţionale standardizate – ca indicator specific privind performanţa competenţelor-cheie formate pe parcursul întregului învăţământ general de tip comprehensiv.
c) rezultatele evaluarii fomative realizate pe parcursul anului şcolar.
d) rezultate învăţării sunt consemnat pentru fiecare elev în portofoliu de educaşie permanentă.
(4) Organizarea evaluării naţionale standardizate a elevilor de clasa a VIII-a şi procedura de trecere de la învăţământul secundar inferior, gimnaziu, la învăţământul secundar superior, liceu, se reglementează prin metodologie stabilită de Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Inovării, care se dă publicităţii pentru fiecare promoţie la începutul ciclului gimnazial.
(5) Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Inovării poate organiza programe de tip a doua
șansă în vedere promovării claselor V-VIII pentru persoane care depăşesc cu peste 4 ani vârsta corespunzătoare clasei şi care din diferite motive, nu au absolvit învăţământul secundar inferior, gimnaziu.
Art. 25 Învăţământul secundar superior, liceu – dispoziţii comune
(1) Învăţământul secundar superior, liceal, se organizează şi funcţionează în unităţi de învăţământ de tip liceu, colegiu sau colegiu naţional, după caz.
(2) Învăţământ secundar superior, liceal, seral, cu frecvenţă redusă şi la distanţă, poate funcţiona, în condiţiile legii, în unităţi de învăţământ stabilite de autorităţile administraţiei publice şi inspectoratele şcolare, conform competenţelor stabilite prin lege.
(3) Învăţământul secundar superior, liceal, funcţionează, de regulă, cu următoarele filiere şi profiluri:
a. filiera teoretică, cu profilurile umanist şi real;
b. filiera tehnologică, cu profilurile tehnic, servicii, exploatarea resurselor naturale şi protecţia mediului;
c. filiera vocaţională cu profilurile militar, ordine şi securitate publică, teologic, sportiv, artistic, pedagogic.
(4) Liceele, colegiile şi colegiile naţionale se organizează cu unul sau mai multe profiluri. În cadrul acestor profiluri se pot organiza, cu aprobarea autorităţilor administraţiei publice şi inspectoratelor şcolare, conform competenţelor stabilite prin lege clase pentru elevi cu aptitudini şi performanţe excepţionale.
(5) Durata studiilor în învăţământul secundar superior, liceal, poate fi, după caz, de 4 sau de 5 ani şi este stabilită prin planurile cadru.
(6) Finalizarea învăţământului secundar superior, liceal, se atestă printr-un certificat de absolvire, care conferă dreptul de acces, în condiţiile legii, în învăţământul postliceal şi dreptul de susţinere a examenului naţional de bacalaureat, respectiv a examenului de certificare/atestare a competenţelor profesionale şi a competenţele digitale.
(7) Absolvenţii învăţământului secundar superior, liceal, dobândesc şi portofoliu personal pentru educaţie permanentă şi, la cerere, foaia matricolă.

(8) În cazul întreruperii studiilor se recunoaşe fiecare an şcolar promovat. La cerere, se eliberează un document de certificare a studiilor efectuate şi portofoliul personal pentru educaţie permanentă, completat la zi. În cazul continuării studiilor, documentul original s eransferă între unităţi şcolare.

(9) Absolvenţii învăţământului secundar superior, liceal, care susţin şi promovează examenul naţional de bacalaureat dobândesc şi diplomă de bacalaureat, care le dă dreptul de acces în învăţământul superior, în condiţiile legii.

Art. 26 Învăţământul secundar superior, liceu – filiera tehnologică

(1) Filiera tehnologică se organizează pentru calificări profesionale din cadrul Registrului Naţional al Calificărilor.

(2) Absolvenţii clasei a X-a care doresc să continue clasele a XI-a și a XII-a/a XIII-a din cadrul filierei tehnologice la forma de învăţământ seral sau cu frecvenţă redusă şi care au finalizat stagiul de pregătire practică cu durata de 10 săptămâni pot susţine un examen de certificare a calificării profesionale nivel 2 (EQF 3).

(3) Stagiile de pregătire practică de pe parcursul filierei tehnologice se pot organiza la nivelul unităţii de învăţământ şi/sau la agenţii economici cu care unitatea de învăţământ are încheiate contracte pentru pregătire practică.

(4) Agenţii economici care asigură, după caz, pe bază de contract cu unităţile de învăţământ, burse de şcolarizare, stagii de pregătire practică a elevilor, dotarea spaţiilor de pregătire practică, locuri de muncă pentru absolvenţi pot beneficia de facilităţi fiscale, potrivit prevederilor legale.

Art. 27 Învăţământul terţiar non-universitar – postliceal

(1) Filiera tehnologică se organizează pentru calificări profesionale din cadrul Registrului Naţional al Calificărilor.

(2) Şcolile de maiştri sunt şcoli postliceale.

(3) Învăţământul postliceal are o durată de 1-2 ani, în funcţie de complexitatea calificării.

(4) Şcolarizarea în învăţământul postliceal de stat, organizată la iniţiativa Ministerului Educaţiei, Cercetării şi Inovării, se finanţează prin bugetele locale ale unităţilor administrativ-teritoriale, din sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat şi din alte venituri ale bugetelor locale. Şcolarizarea poate fi finanţată şi de către solicitanţi, persoane fizice sau juridice, prin contract încheiat cu unitatea de învăţământ care asigură şcolarizarea.

(5) Admiterea în învăţământul postliceal se face in conformitate cu criteriile generale stabilite de Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Inovării, pe baza unei metodologii elaborate de unitatea de învăţământ, cu consultarea factorilor interesaţi.

(6) Au dreptul sa se înscrie în învăţământul postliceal, în condiţiile alin. (5), absolvenţii de liceu, cu sau fără diplomă de bacalaureat.

(7) Numărul de locuri pentru învăţământul postliceal finanţat de către solicitanţi, persoane fizice sau juridice, se aprobă de inspectoratul şcolar şi se comunică Ministerului Educaţiei, Cercetării şi Inovării.

(8) Învăţământul postliceal se încheie cu examen de certificare a calificării profesionale, reglementat de Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Inovării prin metodologie specifică, elaborată cu consultarea factorilor interesaţi.

(10) In cazul nepromovarii examenului de certificare a calificării profesionale, acesta mai poate fi susţinut în oricare altă sesiune, cu acoperirea cheltuielilor de examinare de către absolvenţi.

28 iul. 2009

Grupului de Lucru pentru dezbaterea Codului Educatiei.

Urmare a discutiilor din cursul zilei de astazi, 28.07.2009, cu doamna ministru Ecaterina Andronescu, va avea loc intalnirea Grupului de Lucru pentru dezbaterea Codului Educatiei.

Prima sedinta va avea loc joi, 30.07.2009, ora 10,00 la Complexul Studentesc Tei, str.Oltetului nr.30, Bucuresti, urmand ca dezbaterile sa continue in perioada imediat urmatoare.
Din partea fiecarei organizatii sindicale o sa particpe cate doi reprezentanti
Titluri, capitole şi secţiuni

CODUL EDUCAŢIEI

PARTEA I – LEGISLATIVĂ
CARTEA I – EDUCAŢIA ŞI FORMAREA PROFESIONALĂ
TITLUL I – DISPOZIŢII GENERALE
TITLUL II – SISTEMUL NAŢIONAL DE ÎNVĂŢĂMÂNT
TITLUL III – ÎNVĂŢĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR
TITLUL IV – ÎNVĂŢĂMÂNTUL SUPERIOR
TITLUL V – ÎNVĂŢĂMÂNTUL MILITAR ŞI ÎNVĂŢĂMÂNTUL DE ORDINE ŞI SECURITATE PUBLICĂ
TITLUL VI – ÎNVĂŢAREA PE PARCURSUL ÎNTREGII VIEŢI (EDUCAŢIA PERMANENTĂ)
TITLUL VII – EVALUAREA ŞI ASIGURAREA CALITĂŢII ÎN ÎNVĂŢĂMÂNT
TITLUL VIII – RECUNOAŞTEREA DIPLOMELOR ŞI CALIFICĂRILOR PROFESIONALE

Anexele TITLULUI VIII:
Anexa 1: Lista activităţilor care nu intră sub incidenţa titlului
Anexa 2: Lista profesiilor reglementate în România
Anexa 3: Lista autorităţilor competente corespunzătoare fiecărei profesii reglementate în România
Anexa 4: Lista profesiilor reglementate în România care necesită cunoaşterea dreptului român
Anexa 5: Lista ciclurilor de formare profesională care au o structură specială (a)
Anexa 6: Lista ciclurilor de formare cu o structură specială (b)
TITLUL IX – ÎNVĂŢĂMÂNTUL PARTICULAR
TITLUL X – FORMAREA PROFESIONALĂ A ADULŢILOR
TITLUL XI – DEZVOLTAREA STRATEGICĂ A SISTEMULUI NAŢIONAL DE ÎNVĂŢĂMÂNT
TITLUL XII – DISPOZIŢII TRANZITORII ŞI FINALE

CARTEA A II-A – STATUTUL PERSONALULUI DIDACTIC

TITLUL I – DISPOZIŢII GENERALE
TITLUL II – ÎNVĂŢĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR
TITLUL III – ÎNVĂŢĂMÂNTUL SUPERIOR
TITLUL IV – DREPTURILE ŞI OBLIGAŢIILE PERSONALULUI DIDACTIC, DE CONDUCERE, DE ÎNDRUMARE ŞI DE CONTROL
TITLUL V – DISTINCŢII ŞI PREMII
TITLUL VI - RĂSPUNDEREA DISCIPLINARĂ ŞI MATERIALĂ A PERSONALULUI DIDACTIC, DIDACTIC AUXILIAR, A PERSONALULUI DE CONDUCERE, DE ÎNDRUMARE ŞI DE CONTROL
TITLUL VII – PENSIONAREA PERSONALULUI DIDACTIC
TITLUL VIII – DISPOZIŢII TRANZITORII ŞI FINALE

CADRUL NATIONAL AL CALIFICĂRILOR
PARTEA A II-A – PROCEDURALĂ
(listă orientativă)
I. REGULAMENTUL DE ORGANIZARE ŞI FUNCŢIONARE A UNITĂŢILOR DE ÎNVĂŢĂMÂNT PREUNIVERSITAR
II. METODOLOGIA PRIVIND STABILIREA CIFRELOR DE ŞCOLARIZARE ÎN ÎNVĂŢĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR ŞI SUPERIOR
III. METODOLOGIA PRIVIND TRECEREA ELEVILOR DIN ÎNVĂŢĂMÂNTUL GIMNAZIAL ÎN ÎNVĂŢĂMÂNTUL LICEAL
IV. METODOLOGIA PRIVIND MIŞCAREA PERSONALULUI DIDACTIC DIN ÎNVĂŢĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR
V. STANDARDE NAŢIONALE DE REFERINŢĂ PENTRU SPAŢIILE ŞCOLARE ŞI UNIVERSITARE
VI. STANDARDE NAŢIONALE DE REFERINŢĂ PRIVIND DOTĂRILE CU MATERIALE ŞI MIJLOACE DIDACTICE ÎN ÎNVĂŢĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR
VII. STANDARDE NAŢIONALE DE REFERINŢĂ PRIVIND TEHNOLOGIA INFORMAŢIEI ŞI COMUNICĂRII ÎN ÎNVĂŢĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR
VIII. STANDARDE NAŢIONALE DE REFERINŢĂ PRIVIND BIBLIOTECILE ŞCOLARE ŞI CENTRELE DE DOCUMENTARE ŞI INFORMARE DIN ÎNVĂŢĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR
IX. METODOLOGIA PRIVIND FINANŢAREA DIN FONDURI PUBLICE A ÎNVĂŢĂMÂNTULUI PREUNIVERSITAR
X. METODOLOGIA PRIVIND FINANŢAREA DIN FONDURI PUBLICE A ÎNVĂŢĂMÂNTULUI SUPERIOR
XI. METODOLOGIA PRIVIND EVALUAREA, AUTORIZAREA ŞI ACREDITAREA FURNIZORILOR DE EDUCAŢIE ŞI FORMARE PROFESIONALĂ
XI. METODOLOGIA PRIVIND ORGANIZAREA ŞI DESFĂŞURAREA EVALUĂRILOR ŞI EXAMENELOR NAŢIONALE
XII. METODOLOGIA PRIVIND RECUNOAŞTEREA ŞI ECHIVALAREA STUDIILOR ŞI DIPLOMELOR
XIII. REGULAMENTE DE ORGANIZARE ŞI FUNCŢIONARE A INSTITUŢIILOR CONEXE DIN ÎNVĂŢĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR
XIV. INFRACŢIUNI ŞI CONTRAVENŢII. SANCŢIUNI
XV. [LA DISPOZIŢIE]
XVI. [LA DISPOZIŢIE]
XVII. [LA DISPOZIŢIE]
XVIII. [LA DISPOZIŢIE]
XIX. [LA DISPOZIŢIE]
XX. [LA DISPOZIŢIE]

Informare FSLi intalnire MECI 28 iulie

Astăzi, 28.07.2009, a avut loc întâlnirea reprezentanţilor federaţiilor sindicale din învăţământ cu ministrul educaţiei, doamna Ecaterina Andronescu, pentru stabilirea calendarului negocierilor privind Codul educaţiei. S-a convenit ca acestea să înceapă joi, 30.07.2009, urmând ca acesta să fie definitivat până la sfârşitul lunii august a.c.
Reprezentanţii Federaţiei Sindicatelor Libere din Învăţământ participanţi la întâlnire, i-au solicitat, în mod expres, doamnei ministru să invite la elaborarea acestui Cod şi pe domnii Mircea Miclea şi Cristian Mihai Adomniţei, foşti miniştri ai învăţământului care au elaborat proiecte legislative privind educaţia, propunere acceptată fără rezervă de doamna Andronescu şi de reprezentanţii celorlalte federaţii sindicale.
Partea sindicală a respins categoric intenţia Primului – Ministru al României, domnul Emil Boc, de asumare a răspunderii Guvernului pe pachetul de legi privind educaţia, apreciind că un Cod al educaţiei trebuie să fie adoptat de Parlament prin consensul întregii clase politice.
Reprezentanţii Federaţiei Sindicatelor Libere din Învăţământ au susţinut necesitatea dezbaterii publice a proiectului Codului educaţiei, pentru ca elevii, părinţii, dascălii şi toţi factorii implicaţi în actul educaţional să îşi poată exprima opinia, în vederea îmbunătăţirii acestuia.


PRIM-VICEPREŞEDINTE,


Simion HANCESCU

Nota MECI cu reducerile -una dintre ele

Intalnire sediu MECI ora 10.30

Se pare ca se vor aborda urmatoarele teme de discutii
- reduceri de personal
- legile educatiei
- diverse
O sa revin cu detalii

27 iul. 2009

Ministrul Andronescu decimează personalul didactic de predare!

În mod abuziv, încălcând cele mai elementare norme de dialog social, fără consultarea federaţiilor sindicale reprezentative la nivel de ramură, Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Inovării, a somat inspectoratele şcolare, prin Nota nr. 37501/22.07.2009, să procedeze la reducerea a aproximativ 20.000 de posturi didactice de predare.
„Această măsură, luată în timpul desfăşurării etapelor mişcării personalului didactic, demonstrează lipsa totală de respect de care dă dovadă conducerea ministerului faţă de cadrele didactice, cărora li se diminuează norma didactică de predare şi care sunt, în mod forţat, supuse restrângerii de activitate. Este încă o dovadă a incapacităţii Guvernului Boc de a aplica măsuri realiste de diminuare a cheltuielilor în sectorul bugetar. În plină criză economică, numai un guvern iresponsabil poate sacrifica educaţia!”, a declarat Preşedintele FSLI Aurel Cornea.
„Federaţia Sindicatelor Libere din Învăţământ consideră că această Notă este lovită de nulitate, fiind emisă cu încălcarea prevederilor legale privind numărul de posturi din învăţământ finanţate de la bugetul de stat, dar şi a dispoziţiilor contractului colectiv de muncă la nivel de ramură. Solicităm ministrului educaţiei, doamna Ecaterina Andronescu, să dispună măsurile ce se impun pentru reintrarea în legalitate” a mai afirmat Aurel Cornea.

DEPARTAMENTUL COMUNICARE
Bucureşti,
27 iulie 2009

25 iul. 2009

MARAMURES repartizare suplinitori cu studii corespunzătoare (inclusiv continuitate prin suplinire)

Nr. crt. Disciplina posturilor/ catedrelor Inspector Număr poziţii de posturi/ catedre/ ore răzleţe în discuţie Ora de începere a şedinţei

Colegiul Naţional „Vasile Lucaciu”, Baia Mare

Lămuriri la început de şedinţă, zilnic 08:30

27 iulie 2009

1 Limba şi literatura română + limba latină + profesori documentarişti Todoran Valentina 110 09:00
2 Limba engleză + limba germană Frenţiu Marilena 121 10:30
3 Limba franceză + limba italiană + limba spaniolă Oros Paula 114 12:00
4 Limba maghiară Varadi Izabella 20 13:30
5 Limba rromani Dragomir Ignat 1 13:55
6 Limba ucraineană + limba rusă Codrea Elvira 19 14:00

28 iulie 2009

1 Matematică Maiorescu Gheorghe 95 09:00
2 Muzică + desen Tilca Mariana 255 10:30
3 Educatoare Pop Marcela 177 12:00
4 Învăţători Timocea Lucreţia 109 14:00

Colegiul Tehnic „Anghel Saligny”, Baia Mare

Lămuriri la început de şedinţă, zilnic 08:30

27 iulie 2009

1 Educaţie fizică şi sport + Cluburi sportive Toma Simona 206 09:00
2 Învăţământ special Dragomir Ignat 152 11:00
3 Istorie + geografie Ciurte Simion 151 12:30
4 Palate şi cluburi Baciu Amelia 5 14:00
5 Informatică Coroiu Mircea 87 14:10

28 iulie 2009

1 Biologie Duţă Camelia 77 09:00
2 Religie Gligan Maria 192 10:00
3 Fizică + chimie Loghin Maria 137 12:00
4 Ştiinţe socio – umane, profesori în CAP + Cultură civică Vele Liviu 111 14:00

29 iulie 2009

5 Tehnologii + maiştri + educaţie tehnologică Pop Livia 319 09:00

Suplinirea posturilor didactice/catedrelor cu personal didactic calificat

Suplinirea posturilor didactice/catedrelor cu personal didactic calificat

Art. 82. (1) a) Publicarea posturilor didactice/catedrelor vacante/rezervate pentru
suplinire se va realiza numai după soluţionarea mişcării personalului didactic titular prin pretransfer, transfer pentru restrângere de activitate şi detaşare în interesul învăţământului, precum şi după ocuparea posturilor didactice/catedrelor vacante titularizabile prin concurs şi, respectiv, prin detaşare la cerere.
b) În unităţile de învăţământ cu mai multe niveluri de învăţământ (clase I-XII/XIII sau V-XII/XIII, grupuri şcolare), posturile didactice/catedrele vacante pentru suplinire se publică pentru nivelul de învăţământ cel mai înalt corespunzător unităţii de învăţământ şi postului didactic.
(2) Cadrele didactice calificate cu statut de suplinitor, participante la concursurile naţionale de ocupare a posturilor din iulie 2007 şi/sau iulie 2008 sau la concursul organizat pentru ocuparea posturilor didactice/catedrelor vacante în unităţile de învăţământ preuniversitar din judeţele nominalizate în Hotărârea de Guvern nr. 1942/2004, sesiunea iunie-iulie 2007 şi/sau iunie-iulie 2008 care au obţinut minimum nota/media 5,00 (cinci) în specialitatea postului, au fost repartizate pe posturi didactice/catedre prin suplinire începând cu 1 septembrie în şedinţă publică potrivit Calendarului, au avizul consiliului de administraţie al unităţii de învăţământ, au calificativul "Foarte bine" şi mai au cel puţin jumătate de normă în specialitate, pot solicita continuitatea pe post/catedră. Pentru aceasta, se adresează, în scris, conducerii unităţii de învăţământ până la data de 8 mai 2009, care comunică acordul/refuzul la inspectoratul şcolar, până la data de 15 mai 2009. Dacă un post este solicitat de mai multe cadre didactice, pentru departajare se va lua în calcul nota cea mai mare de la concursul/concursurile susţinute în perioada 2007 – 2008. La note egale se vor folosi criteriile din anexa nr. 2, parte integrantă din prezenta Metodologie. Consiliul/consiliile de administraţie al unităţii/unităţilor de învăţământ comunică în scris cadrelor didactice solicitante motivele acordului/refuzului continuităţii prin suplinire. Pentru a putea fi repartizate prin continuitate la suplinire, în baza notelor din 2007 sau 2008, cadrele didactice care participă şi la concursul naţional din 2009/concursul organizat pentru ocuparea posturilor didactice/catedrelor vacante în unităţile de învăţământ preuniversitar din municipiul Bucureşti şi judeţele nominalizate în ordinul ministrului educaţiei, cercetării şi tineretului nr. 5573/2008 trebuie să obţină minimum nota 5,00 (cinci) la disciplina corespunzătoare postului didactic/catedrei solicitat(e) pentru continuitate.
Pot solicita continuitatea pentru suplinire în anul şcolar 2009-2010 şi candidaţii care au participat la concursul naţional din 2008 sau la concursurile pentru ocuparea posturilor didactice vacante/rezervate în unităţile de învăţământ preuniversitar din judeţele nominalizate în Hotărârea de Guvern nr. 1942/2004 organizate în 2008, pentru posturile de educatoare şi învăţător, au calificativul "Foarte bine", au obţinut cel puţin nota 5,00 (cinci), au fost repartizaţi pe posturi rezervate în cursul anului şcolar 2008-2009 şi care mai au posibilitatea de a continua activitatea până la revenirea titularului.
(3) La disciplina educaţie tehnologică pot beneficia de continuitate numai cadrele didactice cu specializarea „educaţie tehnologică”.
(4) Cadrele didactice care pot obţine continuitatea îşi actualizează dosarul personal la inspectoratul şcolar, în perioada înscrierilor la concurs conform Calendarului.
(5) Comisia de mobilitate a inspectoratului şcolar verifică situaţiile transmise de
unităţile de învăţământ şi înregistrează cererile cadrelor didactice care beneficiază de continuitate pentru suplinire, în perioadele prevăzute de Calendar.
(6) Posturile didactice/catedrele vacante şi cele rezervate rămase libere vor fi
ocupate de către:
a) cadrele didactice participante la concursurile naţionale de ocupare a posturilor
didactice/catedrelor vacante/rezervate din 2007 sau 2008 ori la concursul organizat
pentru ocuparea posturilor didactice/catedrelor vacante în unităţile de învăţământ preuniversitar din judeţele nominalizate în Hotărârea de Guvern nr. 1942/2004, sesiunea iunie-iulie 2007 şi/sau iunie-iulie 2008, care au obţinut minimum media 7,00 (şapte), ale căror posturi propuse pentru continuitate au fost ocupate de către titulari, au fost vacantate pentru concurs sau au fost desfiinţate ca urmare a modificării planului de şcolarizare/planului de învăţământ/reorganizării reţelei şcolare. Cadrele didactice aflate în această situaţie se înscriu la inspectoratele şcolare, în perioada 1-12 iunie 2009 în municipiul Bucureşti şi judeţele nominalizate în ordinul ministrului educaţiei, cercetării şi tineretului nr. 5573/2008, respectiv 1-19 iunie 2009 în celelalte judeţe. Pentru a putea fi repartizaţi în baza notelor din 2007 sau 2008, candidaţii care participă şi la concursul naţional din 2009 sau la concursul organizat pentru ocuparea posturilor didactice/catedrelor vacante în unităţile de învăţământ preuniversitar din municipiul Bucureşti şi judeţele nominalizate în ordinul ministrului educaţiei, cercetării şi tineretului nr. 5573/2008, sesiunea iunie-iulie 2009, trebuie să obţină minimum nota 5,00 (cinci).
b) cadrele didactice participante la concursul naţional din 2009 de ocupare a posturilor didactice/catedrelor vacante/rezervate sau la concursul organizat pentru ocuparea posturilor didactice/catedrelor vacante în unităţile de învăţământ preuniversitar din municipiul Bucureşti şi judeţele nominalizate în ordinul ministrului educaţiei, cercetării şi tineretului nr. 5573/2008 din 2009, care au obţinut minimum nota 5,00 (cinci).
(7) Cadrele didactice enumerate la alin. (6) lit. a) şi b) vor fi ierarhizate pe o listă unică, în ordinea descrescătoare a notelor/mediilor. Candidaţii prevăzuţi la alin. (6) lit.a) care participă şi la concursul naţional/concursul organizat pentru ocuparea posturilor didactice/catedrelor vacante în unităţile de învăţământ preuniversitar din municipiul Bucureşti şi judeţele nominalizate în ordinul ministrului educaţiei, cercetării şi tineretului nr. 5573/2008 din 2009 şi obţin minimum nota 5,00 (cinci) pot opta între notele/mediile obţinute la concurs în 2006, 2007 şi 2008. Candidaţii care nu beneficiază de prevederile alin. 6 lit. a) se repartizează pe baza notei obţinute la concursul naţional/ concursul organizat pentru ocuparea posturilor didactice/catedrelor vacante în unităţile de învăţământ preuniversitar din municipiul Bucureşti şi judeţele nominalizate în ordinul ministrului educaţiei, cercetării şi tineretului nr. 5573/2008 din 2009.
(8) a) În cazul notelor egale, prioritate la încadrarea pe post/catedră prin suplinire, în anul şcolar 2008-2009, vor avea cadrele didactice calificate care au fost încadrate prin continuitate pe postul didactic solicitat, în perioada 2006-2008, în baza rezultatului obţinut la concursul naţional de ocupare a posturilor didactice vacante/rezervate din iulie 2006/concursul organizat pentru ocuparea posturilor didactice/catedrelor vacante în unităţile de învăţământ preuniversitar din judeţele nominalizate în Hotărârea de Guvern nr. 1942/2004, sesiunea iunie-august 2006.
b) Pentru ceilalţi candidaţi, la note egale departajarea se face luându-se în considerare, în ordine: apropierea de domiciliu, media de departajare (calculată cu 4 zecimale), gradul didactic, media la examenul pentru obţinerea gradului didactic, media la examenul de bacalaureat/absolvire/licenţă (stat), vechimea în învăţământ.
(9) Posturile didactice/catedrele rămase vacante, precum şi cele rezervate pot fi ocupate de candidaţii care au participat la concursul naţional de ocupare a posturilor didactice/catedrelor vacante/rezervate din anul 2008 sau la concursul organizat pentru ocuparea posturilor didactice/catedrelor vacante/rezervate în unităţile de învăţământ preuniversitar din judeţele nominalizate în Hotărârea de Guvern nr. 1942/2004,sesiunea iunie-iulie 2008, precum şi de candidaţii care au participat la concursul naţional de ocupare a posturilor didactice/catedrelor vacante/rezervate din 2007 sau la concursul organizat pentru ocuparea posturilor didactice/catedrelor vacante/rezervate în unităţile de învăţământ preuniversitar din judeţele nominalizate în Hotărârea de Guvern nr. 1942/2004, sesiunea iunie-iulie 2007 şi au obţinut cel puţin nota 5,00 (cinci), în ordinea descrescătoare a notelor pentru fiecare an. Pentru a putea fi repartizaţi în baza notelor obţinute la concursurile din 2008 şi/sau 2007, candidaţii care participă şi la concursul naţional din iulie 2009/concursul organizat pentru ocuparea posturilor didactice/catedrelor vacante în unităţile de învăţământ preuniversitar din municipiul Bucureşti şi judeţele nominalizate în ordinul ministrului educaţiei, cercetării şi tineretului nr. 5573/2008, sesiunea iunie-iulie 2009 trebuie să obţină minimum media 5,00 (cinci).

24 iul. 2009

repartizare prin detaşare la cerere (inclusiv continuitate prin detaşare la cerere) se va desfăşura în data de 25 iulie 2009

Nr. crt. Disciplina posturilor/ catedrelor Inspector Număr posturi în discuţie Ora de începere a şedinţei

Colegiul Naţional „Vasile Lucaciu”, Baia Mare

Lămuriri la început de şedinţă 08:30

1 Limba şi literatura română + limba latină + profesori documentarişti Todoran Valentina 25 09:00
2 Limba engleză + limba germană Frenţiu Marilena 22 09:30
3 Limba franceză + limba italiană + limba spaniolă Oros Paula 21 10:00
4 Limba maghiară Varadi Izabella 0 10:20
5 Limba ucraineană + limba rusă Codrea Elvira 4 10:20
6 Limba rromani Dragomir Ignat 2 10:25
7 Matematică Maiorescu Gheorghe 7 10:30
8 Muzică + desen Tilca Mariana 34 10:40
9 Educatoare Pop Marcela 33 11:20
10 Învăţători Timocea Lucreţia 9 12:00

Colegiul Tehnic „Anghel Saligny”, Baia Mare

Lămuriri la început de şedinţă 08:30
1 Educaţie fizică şi sport + Cluburi sportive Toma Simona 40 09:00
2 Învăţământ special Dragomir Ignat 8 10:00
3 Istorie + geografie Ciurte Simion 8 10:15
4 Palate şi cluburi Baciu Amelia 8 10:30
5 Informatică Coroiu Mircea 1 10:45
6 Biologie Duţă Camelia 6 10:46
7 Religie Gligan Maria 8 11:00
8 Fizică + chimie Loghin Maria 4 11:10
9 Ştiinţe socio – umane, profesori în CAP + Cultură civică Vele Liviu 18 11:20
10 Tehnologii + maiştri + educaţie tehnologică Pop Livia 20 11:50

Deciziile pentru această etapă vor putea fi ridicate de la camera 15 (Xerox) – ISJ Maramureş din 1 septembrie 2009, începând cu ora 12:00

22 iul. 2009

MARAMURES Etapa de repartizare prin titularizare

- la această etapă vor participa candidaţii care obţin la Concurs nota minim 7.00 (şapte 00) şi vor avea drept de a accede numai un post titularizabil liber;
- şedinţa publică se va desfăşura în data de 23 iulie 2009 pe specialităţi, după următorul program:

Nr. crt. Disciplina posturilor/ catedrelor Inspector Număr posturi în discuţie Ora de începere a şedinţei
Colegiul Naţional „Gheorghe Şincai”, Baia Mare

Lămuriri la început de şedinţă 08:30
1 Limba şi literatura română + limba latină + profesori documentarişti Todoran Valentina 25 09:00
2 Limba engleză + limba germană Frenţiu Marilena 22 09:30
3 Limba franceză + limba italiană + limba spaniolă Oros Paula 21 10:00
4 Limba maghiară Varadi Izabella 0 10:20
5 Limba ucraineană + limba rusă Codrea Elvira 4 10:20
6 Limba rromani Dragomir Ignat 2 10:25
7 Matematică Maiorescu Gheorghe 7 10:30
8 Muzică + desen Tilca Mariana 34 10:40
9 Educatoare Pop Marcela 33 11:20
10 Învăţători Timocea Lucreţia 9 12:00


Colegiul Tehnic „Anghel Saligny”, Baia Mare

Lămuriri la început de şedinţă 08:30
1 Educaţie fizică şi sport + Cluburi sportive Toma Simona 40 09:00
2 Învăţământ special Dragomir Ignat 8 10:00
3 Istorie + geografie Ciurte Simion 8 10:15
4 Palate şi cluburi Baciu Amelia 8 10:30
5 Informatică Coroiu Mircea 1 10:45
6 Biologie Duţă Camelia 6 10:46
7 Religie Gligan Maria 8 11:00
8 Fizică + chimie Loghin Maria 4 11:10
9 Ştiinţe socio – umane, profesori în CAP + Cultură civică Vele Liviu 18 11:20
10 Tehnologii + maiştri + educaţie tehnologică Pop Livia 20 11:50
Notă: Candidaţii sunt rugaţi să fie prezenţi în centrul de repartizare înainte cu 1 oră de începere a şedinţei la specialitatea de interes.

- deciziile de titularizare vor putea fi ridicate din 31 iulie 2009, ora 12:00, de la camera 15 (Xerox) – ISJ Maramureş; aceasta se va comunica şcolii în maxim 3 zile de către titular. Prin urmare, rugăm viitorii titulari să le preia în 31 iulie 2009 şi să nu le lase în ISJ până în septembrie.

Preşedintele României continuă elucubraţiile la adresa sindicatelor din educaţie!

În ultima perioadă, Preşedintele României, domnul Traian Băsescu, din motive numai de domnia sa cunoscute, şi-a făcut obiceiul păgubos de a ataca constant sindicatele din educaţie. După ce le-a acuzat că sunt o frână în calea reformei, iată că, într-o declaraţie recentă, halucinantă, făcută pe marginea scandalului declanşat la Universitatea „Spiru Haret”, Traian Băsescu vituperează din nou sindicatele din educaţie, afirmând că „acestea în tandem cu Ministerul Educaţiei blochează modernizarea sistemului de învăţământ”.
Inconsecvenţa şi duplicitatea manifestate de Şeful Statului sunt evidente. Pe de o parte, afirmă ca şcoala românească „scoate tâmpiţi”, iar pe de altă parte, nu-i convine dacă se încearcă să se facă ordine în învăţământul superior, începând cu cel privat, spunând că „cei de la stat, care au pâinea şi cuţitul, vor să diminueze învăţământul privat”.
Preşedintele României trebuie să se hotărască: ori vrea creşterea calităţii în învăţământul românesc, ori vrea voturi!
Federaţia Sindicatelor Libere din Învăţământ reafirmă că susţine fără rezerve reformarea sistemului de învăţământ centrată pe creşterea CALITĂŢII ACTULUI EDUCAŢIONAL!
Federaţia Sindicatelor Libere din Învăţământ consideră că este inadmisibil ca Preşedintele României să încerce să utilizeze sindicatele din învăţământ şi implicit cadrele didactice, ca masă de manevră în jocurile politice pe care le iniţiază în contextul evenimentelor electorale din toamna acestui an.

PREŞEDINTE,
AUREL CORNEA

Bucureşti,
22 iulie 2009

Detaşarea la cerere

Art. 81. (1) Detaşarea personalului didactic, la cerere, se face prin concurs sau concurs specific, conform art. 10 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 128/1997 privind statutul personalului didactic, cu modificările şi completările ulterioare, organizat în perioada prevăzută în Calendar, cu respectarea prevederilor art. 15 din Legea nr. 128/1997 privind statutul personalului didactic, cu modificările şi completările ulterioare.
(2) a) Publicarea posturilor didactice/catedrelor vacante/rezervate netitularizabile pentru detaşare la cerere se va realiza numai după soluţionarea mişcării personalului didactic titular prin pretransfer, transfer pentru restrângere de activitate şi detaşare în interesul învăţământului, precum şi după stabilirea posturilor didactice/catedrelor vacante titularizabile pentru concursul naţional.
b) În unităţile de învăţământ cu mai multe niveluri de învăţământ (clase I-XII/XIII sau V-XII/XIII, grupuri şcolare), posturile didactice/catedrele vacante/rezervate pentru detaşare la cerere se publică pentru nivelul de învăţământ cel mai înalt corespunzător unităţii de învăţământ şi postului didactic.
(3) a) Posturile didactice/catedrele vacante/rezervate publicate pentru detaşare la cerere se ocupă cu prioritate aplicând principiul continuităţii pentru cadrele didactice participante la concursul naţional de ocupare a posturilor didactice vacante/rezervate din iulie 2008 sau la concursul organizat pentru ocuparea posturilor didactice/catedrelor vacante în unităţile de învăţământ preuniversitar din judeţele nominalizate în Hotărârea de Guvern nr. 1942/2004, sesiunea iunie-iulie 2008, care au obţinut minimum media 5,00 (cinci) în specialitatea postului, au fost repartizate prin detaşare la cerere pe posturi didactice/catedre începând cu 1 septembrie 2008 în şedinţă publică conform Calendarului, au acordul consiliului de administraţie/consiliilor de administraţie al/ale unităţii/unităţilor de învăţământ şi au calificativul/calificativele „Foarte bine”. Acordul/refuzul consiliului/consiliilor de administraţie al/ale unităţii/unităţilor de învăţământ este comunicat inspectoratului şcolar şi cadrelor didactice solicitante, până la data de 15 mai 2009. Consiliul/consiliile de administraţie al/ale unităţii/unităţilor de învăţământ comunică în scris cadrelor didactice solicitante motivele acordului/refuzului continuităţii prin detaşare. Dacă un post didactic dintr-o unitate de învăţământ este solicitat de mai multe cadre didactice, pentru departajare, se vor folosi criteriile din anexa nr. 2 parte integrantă din prezenta Metodologie. Pentru a fi repartizate prin continuitate pentru detaşare la cerere, în baza notei/mediei din 2008, cadrele didactice titulare care participă şi la concursul naţional din 2009/concursul organizat în municipiul Bucureşti şi judeţele nominalizate în ordinul ministrului educaţiei, cercetării nr. 5573/2008 în 2009, trebuie să obţină minimum media 5,00 (cinci) la disciplina corespunzătoare postului didactic/catedrei solicitat(e) pentru continuitate.
b) Posturile didactice/catedrele rămase vacante şi cele rezervate publicate pentru detaşare la cerere se ocupă de personalul didactic titular participant la concursul naţional din 2009/concursul organizat în municipiul Bucureşti şi judeţele nominalizate în ordinul ministrului educaţiei, cercetării nr. 5573/2008 în 2009 care solicită detaşare la cerere, precum şi prin concurs specific.
(4) a) Detaşarea la cerere a personalului didactic titular din învăţământul preuniversitar se face în baza cererii scrise formulate de cadrul didactic interesat la inspectoratul şcolar, însoţită de actele certificate pentru conformitate cu originalul, prevăzute în cerere, conform anexei nr. 13 la prezenta Metodologie.
b) Datele din fişa de înscriere a candidaţilor care solicită detaşare la cerere sunt introduse în sistemul informatizat, candidatul primind fişa martor pe care este obligat să o semneze, alături de reprezentantul comisiei de mobilitate a personalului didactic, pentru conformitate. Un exemplar se înmânează candidatului, celălalt rămânând la inspectoratul şcolar.
c) Pentru ocuparea posturilor didactice/catedrelor din învăţământul alternativ, cadrele didactice, care participă la sesiunea de pretransferare şi transferare ca urmare a restrângerii de activitate sau prin restructurarea reţelei şcolare, vor anexa la cererea de înscriere documentul, care atestă parcurgerea modulului de pedagogie specifică, eliberat de federaţiile, asociaţiile, centrele care organizează alternative educaţionale în România (Waldorf, Step by Step, Montessori, Freinet, Planul Jena, pedagogie curativă etc.).
d) Pentru ocuparea posturilor didactice/catedrelor vacante/rezervate la disciplina religie, candidaţii anexează, la cererea de înscriere, avizul cultului respectiv, în baza Protocolului semnat cu Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului.
e) Pentru ocuparea posturilor didactice/catedrelor vacante/rezervate de la seminariile/liceele teologice şi de discipline teologice, candidaţii anexează, la cererea de înscriere, avizul special al cultului respectiv, în baza Protocolului semnat cu Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului. În unităţile de învăţământ în care funcţionează şi clase cu profil teologic, avizul cultului se solicită numai pentru disciplinele teologice.
f) Pentru ocuparea posturilor didactice/catedrelor vacante/rezervate de la liceele militare şi unităţile de învăţământ subordonate Ministerului Justiţiei, candidaţii anexează, la cererea de înscriere, avizul Ministerului Apărării, respectiv al Ministerului Justiţiei, ca instituţii care, în acest sens, au încheiat protocoale cu Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului.
(5) a) Concursul specific constă în evaluarea de către comisia de mobilitate şi acordarea punctajului, rezultat prin aplicarea criteriilor şi punctajelor prevăzute în anexa nr. 2, care face parte integrantă din prezenta Metodologie, activităţii profesionale, didactice şi ştiinţifice a cadrului didactic, în baza documentelor justificative anexate la cererea de înscriere.
b) Cadrele didactice care solicită post didactic/catedră prin detaşare la cerere prin concurs specific, în unităţi de învăţământ având clase speciale de limbi străine cu program intensiv şi/sau bilingv, având clase cu predare în altă limbă decât cea în care şi-au făcut studiile, precum şi în unităţi de învăţământ cu profil artistic (specializarea muzică, corepetiţie, coregrafie şi arta actorului), arte plastice, decorative, ambientale, arhitectură, design, sport, catedre de informatică, tehnologia informaţiei, informaticătehnologii asistate de calculator (pentru profil tehnic şi servicii), instruire practică, activităţi de pre-profesionalizare, catedre/posturi didactice din cluburi şcolare sportive, palatele şi cluburile copiilor şi elevilor, susţin o probă practică/orală eliminatorie, în profilul postului didactic solicitat. Fac excepţie cadrele didactice titulare pe posturi didactice/catedre similare.
(6) Ocuparea posturilor didactice/catedrelor vacante/rezervate, prin detaşare la cerere, se face în şedinţa publică, organizată la nivel judeţean/al municipiului Bucureşti, în perioada 17-18 august 2009 prevăzută în Calendar, în ordine, de către:
a) cadrele didactice titulare rămase nerepartizate, care au participat la concursul naţional de ocupare a posturilor didactice/catedrelor vacante/rezervate din 2009/ concursul organizat în municipiul Bucureşti şi judeţele nominalizate în ordinul ministrului educaţiei, cercetării şi tineretului nr. 5573/2008 în 2009 şi au obţinut cel puţin nota/media 5,00 (cinci), care solicită detaşare la cerere, în ordinea descrescătoare a notelor/mediilor obţinute la concurs;
b) cadrele didactice titulare care solicită detaşare la cerere pe posturi didactice/catedre, în ordinea descrescătoare a punctajului obţinut prin evaluarea activităţii profesionale, didactice şi ştiinţifice, în urma aplicării criteriilor şi punctajelor prevăzute în anexa nr. 2, care face parte integrantă din prezenta Metodologie; la această etapă pot participa şi cadrele didactice titulare anterior concursului din 2009, transferate în baza concursului naţional de ocupare a posturilor didactice vacante/rezervate din iulie 2009 sau a concursului organizat pentru ocuparea posturilor didactice/catedrelor vacante în unităţile de învăţământ preuniversitar din municipiul Bucureşti şi judeţele nominalizate în ordinul ministrului educaţiei, cercetării şi tineretului nr. 5573/2008, sesiunea iunie-iulie 2009. \
c) opţiunea se consemnează în procesul-verbal al comisiei, cu certificare prin semnătura solicitantului sau împuternicitului, acesta din urmă prezentând procura notarială în original.
(7) În cazul notelor/mediilor egale sau a punctajelor egale are prioritate în următoarea ordine:
a) persoana al cărei soţ/soţie este cadru didactic titular în localitatea în care se solicită detaşarea;
b) persoana, cadru didactic titular, care are domiciliul sau reşedinţa în localitatea în care se află postul/catedra solicitată;
c) persoana al cărei soţ/soţie este cadru didactic;
d) persoana al cărei soţ/soţie este ales/aleasă în Parlament, este numit/numită în Guvern sau îndeplineşte funcţii de specialitate specifice în aparatul Parlamentului, al Preşedinţiei, al Guvernului ori în Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului cele alese de Parlament în organismele centrale ale statului, precum şi persoana al cărei soţ/soţie îndeplineşte funcţia de prefect, subprefect, preşedinte şi vicepreşedinte al consiliului judeţean, o funcţie de îndrumare si control în sistemul de învăţământ, de cultură, de tineret şi sport. De asemenea, au prioritate soţul/soţia persoanei care îndeplineşte funcţii de conducere şi de specialitate la Casa Corpului Didactic, precum şi soţul/soţia cadrelor didactice numite în funcţii de conducere sau de specialitate la comisiile si agenţiile din subordinea Preşedinţiei, a Parlamentului sau a Guvernului,
ai/ale liderilor sindicatelor din învăţământ, care au drept de rezervare de catedră, şi ai/ale cadrelor active ale Ministerului Apărării, ale Ministerului Internelor şi Reformei Administrative, ale Serviciului Român de Informaţii şi alte servicii speciale la nivel naţional, mutate, la ordin, în altă localitate.
(8) Dacă după aplicarea criteriilor prevăzute la alin. (7), se menţine egalitatea, departajarea se face luându-se în considerare, în ordinea următoarelor criterii:
a) apropierea de domiciliu;
b) media de departajare, calculată cu patru zecimale;
c) gradul didactic;
d) cuprinderea în cadrul unui program de conversie organizat de instituţii autorizate/acreditate, conform legii.
e) cuprinderea în cadrul programului de formare cofinanţat de Banca Mondială – „Proiect pentru învăţământul rural”;
f) media la examenul de bacalaureat/absolvire/licenţă (stat);
g) media la examenul pentru obţinerea gradului didactic;
h) vechimea în învăţământ.
(9) Cadrul didactic, care nu poate participa la şedinţa publică de repartizare prin detaşare la cerere, are dreptul să desemneze, prin procură notarială în original, un împuternicit care să-i reprezinte interesele. În cazul în care cadrul didactic nu este prezent personal sau printr-un împuternicit la şedinţa publică, cererea acestuia nu se soluţionează.
(10) a) Detaşarea la cerere a personalului didactic se dispune anual, prin decizie a inspectorului şcolar general. O persoană nu poate beneficia de detaşare la cerere decât pe o perioadă de cel mult doi ani consecutivi, conform art. 15 din Legea nr. 128/1997 privind statutul personalului didactic, cu modificările şi completările ulterioare.
b) Personalul didactic detaşat la cerere prin continuitate, poate participa la concursul naţional/concursul organizat pentru ocuparea posturilor didactice/catedrelor vacante în unităţile de învăţământ preuniversitar din municipiul Bucureşti şi judeţele nominalizate în ordinul ministrului educaţiei, cercetării şi tineretului nr. 5573/2008; în momentul repartizării pe un alt post didactic, detaşarea la cerere prin continuitate încetează.
(11) Cadrele didactice numite ca titular în urma concursului naţional de ocupare a posturilor didactice vacante/concursului organizat pentru ocuparea posturilor didactice/catedrelor vacante în unităţile de învăţământ preuniversitar din municipiul Bucureşti şi judeţele nominalizate în ordinul ministrului educaţiei, cercetării şi tineretului nr. 5573/2008 pot beneficia de detaşare la cerere, în baza punctajului, în primul an după concurs, cu avizul Ministerului Educaţiei, Cercetării şi Tineretului, în baza hotărârii comisiei paritare de la nivelul inspectoratului şcolar. Repartizarea, în
ordinea descrescătoare a punctajului, se realizează în şedinţa publică organizată de Inspectoratul şcolar în perioada 3-4 septembrie 2009.

Postări populare