Codul Educatiei Grup de Lucru + 31 iulie partea II material in actualizare permanteta

CAPITOLUL II – Alte forme de organizare ale învăţământului preuniversitar
Art. 28 Învăţământul pentru copii şi tineri cu cerinţe educative speciale
(1) Invatamantul special se organizeaza de Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Inovării, pentru prescolarii si elevii cu deficiente mintale, fizice, senzoriale, de limbaj, socioafective si de comportament sau cu deficiente asociate, in scopul educarii, al recuperarii si integrarii lor sociale.
(2) Integrarea scolara a copiilor cu cerinte educative speciale se realizeaza prin unitati de invatamant special, in grupe si clase speciale din unitati de învăţământ obisnuite, sau in unitati de invatamant obisnuite, inclusiv in unitati cu predare in limbile minoritatilor nationale.
(3) Durata educaţiei şi formării profesionale a copiilor şi tinerilor cu cerinţe educative speciale poate fi mai mare decât cea precizată prin prezentul cod şi se stabileşte, în funcţie de gradul şi tipul deficienţei, prin ordin al ministrului educaţiei, cercetării şi inovării.
(4) Invatamantul special este organizat ca invatamant de zi. In cazuri deosebite acesta se poate organiza si sub alte forme.
(5) Unitatile de invatamant special pot beneficia de sprijinul institutiilor de protectie sociala, al altor organizatii de stat si particulare, al societatilor de binefacere, al persoanelor fizice sau juridice din tara si din strainatate, pentru stimulare, compensare si recuperare a handicapului.
(6) Tipul si gradul deficienţei copilului se stabilesc de comisii de expertiza, interscolare si judetene, subordonate inspectoratelor scolare.
(7) Invatamantul special dispune de planuri de invatamant, programe scolare, manuale si metodologii didactice adecvate, elaborate in functie de tipul si gradul deficienţei si aprobate de Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Inovării.
(8) In invatamantul prescolar si primar, in functie de evolutia copilului, se pot face propuneri de reorientare dinspre scoala speciala spre scoala de masa si invers, sau dinspre caminul-scoala spre scoala speciala si invers. ?????????????nesolutionat
(9) Propunerea de reorientare se face de catre cadrul didactic care a lucrat cu copilul in cauza si de catre psihologul scolar. Hotararea de reorientare se ia de catre comisia de expertiza, cu acordul familiei sau al sustinatoru lui legal.
(10) Copiii cu cerinte educative speciale, care nu au putut fi reorientati spre invatamantul de masa, inclusiv in clase speciale, continua procesul de educatie in unitati ale invatamantului special primar, gimnazial, profesional, liceal si postliceal, diferentiat dupa tipul si gradul deficienţei.
(11) Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale, impreuna cu alte organisme guvernamentale sau neguvernamentale cu preocupari in domeniu, asigura integrarea in viata activa, in forma corespunzatoare de munca, a absolventilor invatamantului special, potrivit calificarii obtinute si in conditiile prevazute de legislatia in vigoare.
(12) [prevederi suplimentare privind protecţia socială, consilierea, evaluare]
Art. 29 Învăţământ pentru copii şi tineri cu performanţe deosebite
(1)????????????????????????? In lucru
Art. 30 Învăţământul de artă şi învăţământul sportiv
(1) Invatamantul de arta si invatamantul sportiv se organizeaza pentru elevii cu aptitudini in aceste domenii.
(2) Unitatile in care se organizeaza invatamantul de arta si invatamantul sportiv se aproba de Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Inovării, la propunerea inspectoratelor scolare.
(2) In invatamantul de arta si in invatamantul sportiv:
a) scolarizarea se realizeaza, de regula, incepand cu clasele primare;
b) elevii pot fi inscrisi numai pe baza testarii aptitudinilor specifice;
c) planurile-cadru de invatamant sunt adaptate profilului;
d) studiul disciplinelor de specialitate se realizeaza pe grupe sau individual, potrivit criteriilor stabilite de Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Inovării;
f) programele scolare pentru invatamantul liceal de arta si invatamantul liceal sportiv respecta obiectivele stabilite pentru profilul respectiv.
(3) Pentru activitatea sportiva si artistica de performanta, Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Inovării poate organiza cluburi scolare si unitati de invatamant preuniversitar cu program sportiv sau de arta, integrat sau suplimentar.
(4) Pentru sprijinirea activitatii sportive si artistice de performanta Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Inovării organizeaza tabere sportive sau de creatie artistica, concursuri sportive sau artistice, campionate scolare, festivaluri; acorda burse si alte forme de sprijin material.
(5) Ministerul Tineretului si Sportului, Ministerul Culturii, Cultelor şi Patrimoniului Naţional si celelalte ministere interesate au obligatia sa sprijine financiar si material activitatile de performanta in domeniul sportului si al artelor.

CAPITOLUL III – Curriculumul naţional

Art. 31 Dispozitii generale
(1) Curriculumul naţional este ansamblul coerent al planurilor-cadru de învăţământ, al programelor şi al manualelor şcolare şi al auxiliarelor curriculare din învăţământul preuniversitar
(2) Curriculum Naţional cuprinde disciplinele de învăţământ/modulele de pregătire corespunzătoare fiecărui nivel educaţional, precum şi competenţele care trebuie formate la elevi, conţinuturile activităţile de învăţare şi standerde de evaluare care trebuie predate elevilor şi standardele de evaluare în baza cărora se evaluează elevii pentru fiecare dintre aceste discipline/module.
(3) Curriculumul Naţional este fundamentat pe următoarele domenii de competenţe-cheie care determină profilul de formare al elevului din perspectiva învăţării pe tot parcursul vieţii:
a) competenţe de comunicare în limba română şi, după caz, în limbile minorităţilor naţionale;
b) competenţe de comunicare în limbi moderne;
c) competenţe în matematică, ştiinţe şi tehnologii;
d) competenţe digitale( TSI Tehnologia Societăţii Informaţionale);
e) competenţe pentru a învăţa să înveţi;
f) competenţe pentru managementul vieţii personale şi al evoluţiei în carieră;
g) competenţe antreprenoriale;
h) competenţe de expresie culturală.
(3) Curriculumul Naţional se aplică în învăţământul preuniversitar prin planurile cadru de învăţământ, programele şcolare, manualele şcolare alternative şi auxiliarele curriculare.
(4) Fiecare disciplină din Curriculum prin programa şi sistemul d eevaluare va conţine la realizarea celor 8 competenţe

Art. 32 Planurile cadru de învăţământ
(1) Planurile cadru de învăţământ cuprind disciplinele de învăţământ/modulele de pregătire corespunzătoare fiecărui nivel şi formă de învăţământ, precum şi numărul de ore alocate acestora.
(2) Numărul de ore alocat disciplinelor din planurile cadru este cuprins între minim 20 de ore la ănvăţământul primarşi maxim 30 de ore pe săptămână pentru ciclurile de învăţământul secundar inferior şi secundar superior. Planurile cadru pentru ciclurile de învăţământ gimnazial şi liceal cuprind disciplinele din curriculum bază de regulă 60%, curriculum diferenţiat de regulă 30% şi curriculum la dispoziţia şcolii de regulă 10%.
(3) Planurile cadru de învăţământ sunt elaborate sau, după caz, avizate de Consiliul Naţional pentru Curriculum şi sunt aprobate prin ordin al ministrului educaţiei, cercetării şi inovării.
(4) Planurile cadru de învăţământ pentru filiera tehnologică se elaborează de Centrul Naţional de Dezvoltare a Învăţământului Profesional şi Tehnic
(5) Planurile cadru de învăţământ pentru învăţământul teologic se elaborează în colaborare cu fiecare cult în parte.
(6) Planurile cadru de învăţământ pentru învăţământul militar şi pentru cel de ordine şi siguranţă publică se elaborează în colaborare cu ministerele de resort şi cu alte instituţii cu atribuţii în domeniul apărării, al ordinii publice şi al siguranţei naţionale.
(7) În cazul alternativelor educaţionale şi al învăţământului particular, planurile-cadru de învăţământ pot fi elaborate şi de reprezentanţi ai acestora, sunt avizate de Consiliu Naţional pentru Curriculum şi aprobate prin ordinul ministrului educaşiei, cercetării şi inovării.

Art. 33 Programele şcolare

(1) Programele şcolare stabilesc competenţele, conţinuturle minimale obligatorii care trebuie predate şi standardele în baza cărora se evaluează elevii pentru fiecare disciplină de învăţământ.
(2) Programele şcolare sunt, după caz, elaborate de comisiile naţionale de specialitate, sunt avizate de Consiliul Naţional pentru Curriculum şi sunt aprobate prin ordin al ministrului educaţiei, cercetării şi inovării.
(3) Programele şcolare pentru modulele de pregătire din filiera tehnologică şi învăţământul terţiar non-universitar, postliceal, sunt elaborate de Centrul Naţional de Dezvoltare a Învăţământului Profesional şi Tehnic, pe baza standardelor de pregătire profesională corespunzătoare fiecărei calificări sunt avizate de comisiile naţionale de specialitate şi sunt prin ordin al ministrului educaţiei, cercetării şi inovării.
(4) Programele şcolare pentru disciplinele de specialitate din învăţământul teologic se elaborează în colaborare cu fiecare cult în parte.
(4) Programele şcolare pentru disciplinele de specialitate din învăţământul militar şi pentru cel de ordine şi siguranţă publică se elaborează în colaborare cu ministerele de resort şi cu alte instituţii cu atribuţii în domeniul apărării, al ordinii publice şi al siguranţei naţionale.
(5) În cazul alternativelor educaţionale şi al învăţământului particular, programele școlare pot fi elaborate şi de reprezentanţi ai acestora.
Art. 34 Manualele şcolare. Auxiliarele curriculare
(1) Manualele şcolare se elaborează şi evaluează pe baza programelor şcolare şi se aprobă de Ministeruş Educaţiei, Cercetării şi Inovării. Elaborarea, evaluarea şi aprobarea se realizează pe baza unei Metodologii aprobate prin ordin al ministrului educaţiei, cercetării şi inovării.
(2) Cadrele didactice au obligaţia de a selecta şi recomanda elevilor, în baza libertăţii iniţiativei profesionale, aşa cum este aceasta reglementată legal, un manual şcolar din cele aprobate.
(3) Auxiliarele curriculare sunt constituite din mijloacele, ghiduri metodologice şi materialele didactice care prin conţinut sunt în conformitate cu prevederile legale în vigoare şi pe care cadrele didactice le pot selecta şi utiliza la clasă în baza libertăţii iniţiativei profesionale, aşa cum este aceasta reglementată legal, în scopul îmbunătăţirii calităţii procesului educaţional.
Art. 35. Competenţe partajate în elaborarea şi aplicarea Curriculumului Naţional
(1) Competenţele partajate din domeniul resurselor curriculare sunt următoarele:
a) Elaborarea planurilor-cadru de învăţământ, a programelor şcolare şi a standardelor naţionale de evaluare;
b) Evaluarea şi aprobarea manualelor şcolare şi a auxilarelor curriculare;
c) Asigurarea manualelor şcolare pentru elevii din învăţământul obligatoriu şi pentru cazurile speciale reglementate de lege;
d) Elaborarea curriculumului la decizia şcolii, numit în continuare CDŞ, respectiv a curriculumului în dezvoltare locală, numit în continuare CDL.
(2) Competenţele privind elaborarea planurilor-cadru de învăţământ şi a programelor şcolare se realizează astfel:
a) Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Inovării elaborează politicile referitoare la curriculumul naţional şi la evaluare şi emite norme de reglementare în privinţa planurilor-cadru de învăţământ şi a programelor şcolare;
b) Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei, prin Consiliul Naţional pentru Curriculum elaborează planurile-cadru de învăţământ, programele şi standardele naţionale de evaluare în sistemul de învăţământ preuniversitar. În procesul de elaborare a planurilor-cadru de învăţământ, a programelor şcolare şi a standardelor naţionale de evaluare pentru învăţământul profesional şi tehnic, Consiliul Naţional pentru Curriculum colaborează cu Consiliul Naţional pentru Dezvoltarea Învăţământului Profesional şi Tehnic;
c) Inspectoratele şcolare şi unităţile de învăţământ implementează planurile cadru şi programle şcolare;
d) Planurile-cadru de învăţământ, programele şcolare şi standardele naţionale de evaluare sunt aprobate prin Ordin al ministrului educaţiei, cercetării şi inovării.
(3) Finanţarea acţiunilor pentru elaborarea planurilor-cadru de învăţământ, a programelor şcolare şi a standardelor naţionale de evaluare se asigură de la bugetul de stat.
(4) Evaluarea şi aprobarea manualelor şcolare se realizează astfel:
a) Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Inovării elaborează politicile şi emite reglementări în domeniul evaluării şi aprobării manualelor şcolare;
b) Consiliul Naţional pentru Curriculum avizează conformitatea conţinuturilor manualelor şcolare.
(5) Finanţarea activităţilor privind evaluarea şi aprobarea manualelor şcolare se asigură de la bugetul de stat.
(6) Asigurarea manualelor şcolare pentru elevii din învăţământul obligatoriu şi pentru cazurile speciale reglementate de lege se realizează astfel:
a) Ministerul Educaţiei, Cercetării si Inovării emite reglementari în domeniul asigurării manualelor şcolare şi a auxiliarelor curriculare în conformitate cu prevederile legale;
b) Unitatea de învăţământ propune necesarul de manuale şcolare, în condiţiile legii;
c) Inspectoratul şcolar consolidează şi, după caz, corectează, în colaborare cu unităţile de învăţământ, necesarul de manuale şcolare;
d) Consiliul Judeţean aprobă şi realizează achiziţia manualelor şcolare şi asigură repartizarea acestora la unităţile de învăţământ, în colaborare cu inspectoratul şcolar;
e) Unitatea de învăţământ este responsabilă de gestionarea manualelor şcolare, în condiţiile legii.
(7) Finanţarea achiziţiei de manuale şcolare se asigură de Consiliul Judeţean din sume defalcate cu această destinaţie din bugetul de stat precum şi din bugetul propriu, în condiţiile legii.
(8) Consiliul Local poate aproba şi poate finanţa din bugetul local achiziţia de manuale şcolare şi auxiliare curriculare, la solicitarea argumentată a unităţilor de învăţământ în limita fondurilor disponibile şi în condiţiile legii.
(9) Consiliu Naţional pentru Curriculum emite reglementări generale privind CDŞ/CDL precum şi, în parteneriat sau independent, oferta naţională de programe şcolare care pot fi studiate în CDŞ aprobate prin ordin al ministrului educaţiei, cercetării şi inovării.
(10) Elaborarea CDŞ/CDL se realizează de unităţile de învăţământ, în colaborare cu autorităţile administraţiei publice locale şi, după caz, cu partenerii economici şi prin consultare cu elevii şi părinţii acestora, în condiţiile legii.