Grupului de Lucru pentru dezbaterea Codului Educatiei. 1 august material in actualizare

CAPITOLUL IV – Evaluarea, examinarea şi certificarea în învăţământul preuniversitar
Art. 36 Evaluarea curentă
(1) Evaluarea curentă a elevilor se realizează de către fiecare cadru didactic, conform deontologiei profesionale, obligatoriu pe baza standardelor naţionale de evaluare, aşa cum sunt acestea cuprinse în programele şcolare.
(2) Rezultatele evaluării elevilor se exprimă prin calificative în învăţământul primar, respectiv prin note de la 1 la 10 în învăţământul secundar şi terţiar non-universitar.
(3) (metode şi tehnici; bănci de itemi)

Art. 37 Evaluări naţionale

(1) MECI este abilitat să organizeze evaluări naţionale în scopul atingerii nivelului de performanţă al elevilor sprijinirii orientării şcolare şi profesionale a elevilor, orientării spre educaţia de recuperare şi pentru aprecierea nivelului de performanţă al sistemului naţional de învăţământ.
(2) Evaluările naţionale precizate la alin. (1) se organizează, la finalul clasei a IV-a şi clasei a VIII-a, după modelul testărilor internaţionale standardizate, urmărind nivelul de formare a competenţelor generale şi specifice pe parcursul învăţământului general de tip comprehensiv.

Art. 38 Examene naţionale. Certificarea studiilor şi calificărilor
(1) Evaluarea şi certificarea rezultatelor învăţării la finalizarea învăţământului secundar superior, liceal, se realizează prin examenul naţional de bacalaureat, structurat după cum urmează:
a) Evaluarea la nivelul unităţii de învăţământ, pe parcursul clasei a XII-a, a competenţelor lingvistice de comunicare orală în limba română şi, după caz, în limba maternă. Rezultatul evaluării se exprimă pentru fiecare elev printr-un sistem naţional de niveluri de comunicare orală în limba română, respectiv în limbile minorităţilor naţionale studiate în şcoală;
b) Evaluarea la nivelul unităţii de învăţământ, pe parcursul clasei a XII-a, a competenţelor lingvistice în limba/limbile de circulaţie internaţională studiate pe parcursul învăţământului liceal. Rezultatul se exprimă pentru fiecare elev prin identificarea nivelului de competenţă lingvistică, structurat în conformitate cu nivelurile corespunzătoare din Cadrul European Comun de Referinţă pentru Limbi Străine (A1...C2 pentru înţelegere, vorbire şi respectiv scriere). Acest rezultat constituie bază primară de certificare pentru paşaportul lingvistic EUROPASS individual. Pentru elevii care promovează pe parcursul învăţământului preuniversitar examene internaţionale pentru certificarea competenţelor lingvistice (DELF/DALF, FCE/CAE/CPE, DSD) se recunosc şi se echivalează, la cerere, rezultatele obţinute la aceste examene.
c) Toţi absolvenţii de liceu primesc certificat de competenţe digitale de tip ECDL în funcţie de acumularile personale.
d) Evaluarea performanţei în competenţele-cheie şi specifice formate pe durata învăţământului secundar superior, liceal, organizată după finalizarea clasei a XII-a şi realizată prin 3, respectiv 4 probe scrise obligatorii, dintre care una, respectiv două comune şi două probe diferenţiate în funcţie de filieră, profil, specializare şi opţiunea elevului – după cum urmează:
i. Probă scrisă la Limba şi literatura română – probă comună pentru toate filierele, profilurile şi specializările;
ii. Probă scrisă la Limba şi literatura maternă – probă comună pentru elevii care au urmat studiile liceale într-o limbă a minorităţilor naţionale, la toate filierele, profilurile şi specializările;
iii. O probă scrisă corespunzătoare filierei şi profilului, Matematică – pentru profilul real din filiera teoretică, pentru filiera tehnologică şi, după caz, filiera vocaţională, respectiv Istorie – pentru profilul umanist din filiera teoretică şi, după caz, filiera vocaţională;
iv. O probă scrisă corespunzătoare filierei, profilului şi specializării, la alegerea elevului, dintr-o disciplină din ariile curriculare de specialitate. Elevul poate opta pentru o disciplină din pachetul [Fizică, Chimie, Biologie, Informatică], respectiv pentru o disciplină din pachetul [Geografie, Logică şi Filosofie, Psihologie (şi, după caz, Sociologie), Economie şi Educaţie antreprenorială] – corespunzător specificului filierei, profilului şi specializării urmate.
(2) Pentru anumite filiere, profiluri, specializări şi calificări profesionale stabilite de Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Inovării, absolvenţii învăţământului secundar superior, liceal, pot susţine un examen de certificare a calificării profesionale sau, după caz, de atestare a competenţelor profesionale, separat de examenul naţional de bacalaureat, în condiţiile legii.
(3) Absolvenţii învăţământului secundar superior, liceal, care susţin şi promovează pe parcursul clasei a XII-a/XIII-a examenul de certificare a calificării profesionale/atestare a competenţelor profesionale dobândesc certificat de calificare profesională nivel 3 (EQF 4), respectiv atestat de competenţe profesionale. Certificatul de calificare profesională este însoţit de suplimentul descriptiv al certificatului, conform formatului instrumentului EUROPASS.
(4) Lista cuprinzând probele de examen, conţinutul diferenţiat al programelor de examen şi modul de organizare şi desfăşurare a examenului naţional de bacalaureat şi a examenului de certificare/atestare a competenţelor profesionale, se stabilesc prin metodologii elaborate şi aprobate prin ordin al ministrului educaţiei, cercetării şi inovării şi se dă publicităţii pentru fiecare promoţie, până la data intrării în clasa a IX-a din ciclul învăţământului secundar superior, liceu, clasa a XI-a.
(5) La întocmirea listei cuprinzând probele de examen şi la stabilirea conţinutului programelor de bacalaureat pot fi consultate şi instituţiile de învăţământ superior.
(6) Examenul naţional de bacalaureat se susţine în faţa unei comisii stabilite de inspectoratul şcolar. Comisia este condusă de un preşedinte, numit de Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Inovării dintre cadrele didactice universitare de predare, având titlul ştiinţific de doctor. În situaţii bine justificate, Ministerul Educaţiei Cercetării şi Inovării poate numi în funcţia de preşedinte de comisie şi un cadru didactic din învăţământul preuniversitar, având gradul didactic I şi performanţe profesionale deosebite, titular în altă unitate de învăţământ decât cea în care se susţine bacalaureatul.
(7) În decursul unui an şcolar se organizează două sesiuni de bacalaureat. Rezultatele examenului naţional de bacalaureat sunt publice.
(8) Comisiile sunt alcătuite din profesori de la alte licee decât cele în care se suţine bacalaureatul.
(9) Numărul comisiilor şi numărul unităţilor de învăţământ în care se desfăşoară examenul naţional de bacalaureat se stabilesc de Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Inovării la propunerea inspectoratelor şcolare.
(10) Candidaţii proveniţi din învăţământul de stat pot susţine examenul naţional de bacalaureat şi examenul de certificare/atestare a competenţelor profesionale, fără taxă, de cel mult două ori. Prezentările ulterioare la aceste examene sunt condiţionate de achitarea unor taxe stabilite de Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Inovării. Pentru candidaţii din învăţământul particular costurile examenul de bacalaureat sunt suportate de unitatea şcolară respectivă.
(11) Examenul naţional de bacalaureat se consideră promovat dacă au fost susţinute şi promovate toate evaluările organizate pe parcursul clasei a XII/XIII-a şi dacă au fost promovate toate probele scrise organizate după finalizarea clasei a XII/XIII-a. În cazul nepromovării examenului naţional de bacalaureat, evaluările susţinute şi promovate, respectiv probele scrise promovate sunt recunoscute, la cerere, în sesiunile ulterioare.
(12) În urma promovării examenului naţional de bacalaureat, absolventului i se eliberează diploma de bacalaureat.
Eliberarea certificatelor de competenţe de comunicare în limba română şi limba maternă după caz, şi de competenţe digitale, precum şi a atestatelor de competenţe lingvistice şi certificatelor/atestatelor de calificări profesionale, nu este condiţionată de promovarea examenului naţional de bacalaureat.
(13) Absolvenţii care au promovat toate clasele învăţământului secundar superior, liceal, cu medii generale de minimum 9,50, iar la examenul naţional de bacalaureat au obţinut media 10 primesc diplomă de merit.
Art. 39 Acte de studii şi documente şcolare

(1) În învăţământul preuniversitar eliberarea, regimul actelor de studii, respectiv tipul şi regimul documentelor şcolare se stabilesc prin regulament aprobat prin ordin al ministrului educaţiei, cercetării şi inovării.
(2) Actele de studii se eliberează în original sau în duplicat

Art. 40 Participarea în studii comparative internaţionale
(1) România participă la studiile comparative internaţionale IEA-TIMSS, IEA-PIRLS şi OECD-PISA şi altele.
(2) România participă de asemenea la studiile comparative iniţiate de Comisia Europeană.
(3) Participarea României în studiile comparative internaţionale se realizează cu respectarea întocmai a standardelor de eşantionare a şcolilor şi elevilor, de traducere şi adaptare a instrumentelor de evaluare, de administrarea a acestor instrumente, de management al bazelor de date şi de analiză statistică a rezultatelor, aşa cum sunt stabilite acestea în regulamentele de organizare şi desfăşurare a acestor studii.
(4) Interpretarea şi utilizarea rezultatelor studiilor comparative internaţionale şi a celor iniţiate de Comisia Europeană în scopul stabilirii de politici educaţionale şi, după caz, curriculare, este în responsabilitatea Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Inovării.