ziua a 6-a Codul Educatiei discutii material in continua modificare

discutii pe invatamant universitar
CODUL EDUCAŢIEI

TITLUL IV – ÎNVĂŢĂMÂNTUL SUPERIOR


CAPITOLUL I – DISPOZIŢII GENERALE

Secţiunea 1 – Misiunea învăţământului superior
Secţiunea 2 – Structură şi forme de organizare a învăţământului superior

CAPITOLUL II - ORGANIZAREA ÎNVĂŢĂMÂNTULUI UNIVERSITAR

Secţiunea 1 – Ciclul I – studiile universitare de licenţă
Secţiunea 2 – Ciclul II – studiile universitare de masterat
Secţiunea 3 – Ciclul III – studiile universitare de doctorat

CAPITOLUL III - ORGANIZAREA ÎNVĂŢĂMÂNTULUI POST-UNIVERSITAR

Secţiunea 1 – Studiile post-universitare de perfecţionare (de scurtă durată)
Secţiunea 2 – Studiile post-universitare de specializare
Secţiunea 2 – Programele post-doctorale

CAPITOLUL IV - STRUCTURA INSTITUŢIILOR DE ÎNVĂŢĂMÂNT SUPERIOR

Secţiunea 1 – Aspecte generale
Secţiunea 2 – Facultatea şi structurile sale interne
Secţiunea 3 – Alte structuri
Secţiunea 4 – Consorţiile universitare

CAPITOLUL V – ASIGURAREA CALITĂŢII ÎN ÎNVĂŢĂMÂNTUL SUPERIOR

Secţiunea 1 – Dispoziţii generale
Secţiunea 2 – Elemente de metodologie a asigurării calităţii în învăţământul superior
Secţiunea 3 – Asigurarea internă a calităţii în învăţământul superior
Secţiunea 4 – Evaluarea externă a calităţii în învăţământul superior

CAPITOLUL VI – VIAŢA UNIVERSITARĂ

Secţiunea 1 – Autonomia universitară şi libertăţile academice
Secţiunea 2 – Spaţiul universitar
Secţiunea 3 – Comunitatea universitară
Secţiunea 4 – Carta universitară

suntem la Capitolul II
mai jos e cap I
CAPITOLUL I – DISPOZIŢII GENERALE

Secţiunea 1 – Misiunea învăţământului superior


Art. 001 Învăţământul superior, de stat sau privat, este un bun public, a cărui misune este să genereze şi să transfere cunoştere către societate prin:

a. Formare iniţială şi continuă la nivel universitar, în scopul inserţiei profesionale a individului şi satisfacerii nevoii de competenţă a mediului socio-economic;
b. Cercetare ştiinţifică, inovare, creaţie individuală şi colectivă, în domeniul artelor, literelor, ştiinţelor şi ingineriei, asigurarea dezvoltării activităţilor fizice şi sportive, precum şi prin valorificarea şi diseminarea rezultatelor acestora;
c. Contribuţia la construcţia Spaţiului European al Învăţământului Superior şi participarea la procesul de internaţionalizare a programelor de studii şi a campusurilor universitare.

Art. 002 Instituţiile de învăţământ superior decid, la nivelul senatului universitar, şi fac publică misiunea pe care şi-o asumă:
a. învăţământ şi cercetare, sau numai
b. învăţământ.


Secţiunea 2 – Structură şi forme de organizare a învăţământului superior

Art. 003

(1) La nivel universitar, formarea iniţială se realizează prin studii universitare organizate pe trei cicluri, iar formarea continuă prin studii postuniversitare.

(2) Cele trei cicluri de studii universitare sunt:
a. studiile universitare de licenţă,
b. studiile universitare de masterat şi
c. studiile universitare de doctorat.

(3) Studiile postuniversitare pot fi:
a. de perfecţionare (de scurtă durată), cu o durată mai mică de 9 luni,
b. de specializare, cu o durată de 2 sau mai multe semestre,
c. programe post-doctorale, cu o durată de minim 1 an.


Art. 004

Formarea la nivel universitar se realizează prin programe de studii desfăsurate în instituţii de învăţământ superior: universităţi, institute, academii de studii şi şcoli de studii postuniversitare care funcţionează în condiţiile legii.

Art. 005

(1) Programul de studii constă în totalitatea activităţilor de proiectare, organizare, conducere şi realizare efectivă a predării, învăţării şi cercetării dintr-un domeniu care conduce la obţinerea unei calificări universitare.

(2) Programele de studii se diferenţiază în funcţie de:
(a) nivelul calificării universitare: licenţă, master, doctorat, perfecţionare; specializare, post-doctorat;
(b) domeniul de specializare a cunoaşterii, conform cu diviziunea academică a cunoaşterii şi cu diviziunea profesională a muncii. (Preluat HG 1418),
(c) forma de învăţământ: la zi (sau cu frecvenţă), cu frecvenţă redusă, învăţământ la distanţă (care include şi invăţământul on-line);
(d) limba de predare.

(3) Un program de studii se concretizează prin:
(a) planul de învăţământ care include toate disciplinele care contribuie la obţinerea unei calificări universitare, repartizate succesiv pe ani de studii şi cu ponderi exprimate în credite de studiu de tipul ECTS;
(b) programe sau fişe ale disciplinelor în care sunt formulate: tematica predării şi învăţării şi practicile asociate predării, învăţării şi evaluării;
(c) organizarea studenţilor şi a personalului didactic în perioada de realizare a programului de studii;
(d) sistemul de asigurare a calităţii academice a activităţilor de realizare a programului de studii. (Preluat HG 1418)

Art. 006

(1) Un program de studii funcţionează legal dacă este autorizat sau acreditat.

(2) Autorizarea şi acreditarea programelor de studii se realizează distinct pentru fiecare formă de învăţământ, limbă de predare şi pentru fiecare locaţie geografică în care se desfăşoară.

Art. 007

(1) Durata şi numărul de credite de studii transferabile aferente programelor de studii, pe cicluri, forme de învăţământ şi domenii, se stabilesc de către Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Inovării, la propunerea Consiliului Naţional al Rectorilor, şi se aprobă prin hotărâre a guvernului.
Pentru profesiile reglementate la nivelul Uniunii Europeane, prin norme speciale privind condiţiile de studii, se aplică aceste norme.

(2) Nomenclatorul domeniilor şi specializărilor, structura instituţiilor de învăţământ superior şi programele de studii universitare acreditate sau autorizate să funcţioneze provizoriu, locaţiile geografice de desfăşurare şi numărul de credite de studiu transferabile pentru fiecare program şi formă de învăţământ se stabilesc anual prin hotărâre de guvern, promovată de către Ministerul Educaţiei Cercetării şi Inovării, înainte de 31 martie.

Art. 008

(1) Admiterea în învăţământul superior de stat şi particular pentru fiecare ciclu şi program de studii universitare este de competenţa fiecărei instituţii de învăţământ superior şi se organizează pe baza metodologiilor proprii de admitere stabilite de fiecare instituţie de învăţământ superior, cu respectarea prevederilor legale în vigoare.

(2) La admiterea în învăţământul superior de stat şi particular pentru fiecare ciclu şi program de studii universitare pot candida cetăţenii statelor membre ale Uniunii Europene, ai statelor aparţinând Spaţiului Economic European şi ai Confederaţiei Elveţiene în aceleaşi condiţii prevăzute de lege pentru cetăţenii români, inclusiv în ceea ce priveşte taxele de şcolarizare. Recunoaşterea studiilor efectuate de aceştia în ţările de domiciliu se va realiza de către direcţia de specialitate din cadrul Ministerului Educaţiei, Cercetării şi Inovării.

(3) Concursul pentru admiterea pentru fiecare ciclu şi program de studii universitare se poate organiza în una sau două sesiuni, înainte de începerea anului universitar.

(4) Componenţa comisiei de admitere este aprobată de senat. Preşedintele comisiei de admitere trebuie să aibă titlul ştiinţific de doctor şi gradul didactic de conferenţiar/profesor universitar. Membrii comisiei de admitere trebuie să aibă titlul ştiinţific de doctor şi gradul didactic de lector/conferenţiar/profesor universitar. Secretarul comisiei de examen poate fi asistent universitar.

(5) Perioadele celor două sesiuni de admitere, formele şi probele de concurs, condiţiile şi documentele necesare pentru înscriere se stabilesc prin metodologie proprie şi se fac publice conform prevederilor legale în vigoare, prin afişare la sediul instituţiei de învăţământ superior şi prin publicare pe pagina proprie de web., înainte de 15 aprilie ale fiecărui an, pentru toate programele de studii.

(6) Admiterea în învăţământul superior de stat şi particular pentru fiecare ciclu şi program de studii universitare poate să fie susţinută în limba română, în limbile minorităţilor naţionale, sau într-o limbă de largă circulaţie internaţională

(7) La admiterea în toate ciclurile de studii universitare cu predare în limba română, cetăţenii străini au obligaţia să prezinte un certificat de competenţă lingvistică pentru limba română eliberat de instituţii abilitate de Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Inovării. Aceeaşi condiţie se impune şi în cazul transferurilor cursanţilor între instituţiile de învăţământ superior acreditate, care, potrivit legii, au dreptul să şcolarizeze cetăţenii străini şi sunt recunoscute de statul român.

(8) Instituţiile de învăţământ superior pot percepe de la candidaţi, în conformitate cu prevederile legale în vigoare, taxe de înscriere pentru organizarea şi desfăşurarea admiterii, în cuantumurile aprobate de senatele universitare. Senatele universitare pot prevede, prin metodologiile proprii de admitere, scutirea de plata acestor taxe sau reducerea lor.

(9) Mediile generale/Punctajele generale obţinute de candidaţi la admitere sunt valabile pentru stabilirea ordinii de clasificare numai la instituţia la care aceştia au candidat, în conformitate cu procedurile proprii de admitere.

(10) Un candidat declarat admis poate beneficia de finanţare de la buget o singură dată, pentru fiecare dintre cele 3 cicluri de studii universitare.

(11) Persoana admisă la un program de studii universitare de licenţă sau masterat are pe întreaga perioadă de desfăşurare a acestuia - de la înmatriculare şi până la susţinerea examenului de finalizare a studiilor - calitatea de student.

(12) Persoana admisă la doctorat are pe întreaga perioadă de desfăşurare a acestuia - de la înmatriculare şi până la susţinerea publică a tezei de doctorat - calitatea de student-doctorand.

(13) Persoana admisă la un program de studii post-universitare de perfecţionare sau specializare are pe întreaga perioadă de desfăşurare a acestuia calitatea de cursant.

(14) Persoana admisă la un program de studii post-doctorale are pe întreaga perioadă de desfăşurare a acestuia calitatea de cercetător post-doctorat.

(15) Metodologiile proprii de admitere ale instituţiilor de învăţământ superior trebuie să prevadă criterii de departajare a candidaţilor, inclusiv în cazul mediilor egale obţinute la admitere, astfel încât numărul candidaţilor declaraţi admişi, cu finanţare de la bugetul de stat, să nu depăşească cifra de şcolarizare alocată fiecărui domeniu sau fiecărei/fiecărui specializări/program de studii.

(16) Rezolvarea contestaţiilor depuse de candidaţii respinşi este în exclusivitate de competenţa instituţiilor de învăţământ superior, conform metodologiilor proprii de admitere. Decizia comisiei de contestaţii este definitivă.

(17) Instituţiile de învăţământ superior au obligaţia să restituie, în cel mult 48 de ore de la depunerea cererii şi necondiţionat, fără perceperea unor taxe, dosarele candidaţilor respinşi sau ale celor care renunţă la locul obţinut prin admitere, după afişarea rezultatelor finale.

(18) Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Inovării poate elabora metodologii specifice de organizare a examenului de admitere în învăţământul superior.

Art. 009

(1) Organizarea fiecărui program de studii este de competenţa instituţiilor de învăţământ superior, cu respectarea legislaţiei în vigoare şi cu aprobarea Ministerului Educaţiei, Cercetării.şi Inovării. (Legea 288 Art. 2)

(2) Instituţia de învăţământ superior semnează cu fiecare student/doctorant înmatriculat la un program de studii un contract de studii. În cazul studiilor universitare de doctorat, contractual de studii este semnat şi de conducătorul de doctorat.

(3) În contractual de studii sunt prevăzute drepturile şi obligaţiile fiecărei părţi implicate în ciclul de studii universitare de licenţă, masterat sau doctorat, astfel încât să fie realizate cerinţele de asigurare a calităţii.

(4) Modelul contractului de studii se elaborează de fiecare instituţie de învăţământ superior, în concordanţă cu prevederile regulamentelor de organizare şi desfăşurare a programelor de studii şi cu respectarea legislaţiei în vigoare.

(5) Pe parcursul ciclului de studii universitare de licenţă, masterat şi doctorat, studentul, respectiv doctorandul, poate trece de la un program de studii la altul, respective de la o formă de învăţământ la alta, în cadrul aceleiaşi specializări şi/sau domeniu de studii, potrivit prevederilor contractului de studii, a regulamentelor de organizare şi desfăşurare a programelor de studii şi cu respectarea legislaţiei în vigoare.

Art. 010

Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Inovării, împreună cu Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale, în colaborare cu instituţiile de învăţământ superior şi cu partenerii sociali, corelează oferta educaţională a învăţământului universitar, pe cicluri şi programe de studii, cu cerinţele pieţei muncii şi cu dezvoltarea vieţii sociale.

Art 011

(1) În cadrul programelor de studiu, cu excepţia programelor de doctorat şi a programelor din domeniul sănătate, activitatea didactică se poate organiza în următoarele forme: zi (sau cu frecvenţă), cu frecvenţă redusă şi la distanţă (care include şi invăţământul on-line).

(2) Programele ciclului universitar de doctorat se pot organiza la formele: zi şi frecvenţă redusă.

(3) Programele ciclului universitar de licenţă în domeniul sănătate se pot organiza numai la forma de zi.

(4) Diplomele şi certificatele de studii eliberate de instituţiile de învăţământ superior, în condiţiile legii, pentru aceleaşi specializări, indiferent de forma de învăţământ absolvită, sunt echivalente.

(5) Formele de învăţământ cu frecvenţă redusă precum şi la distanţă pentru un anumit program de studiu de licenţă sau masterat pot fi organizate numai de instituţiile de învăţământ superior care au cursuri de zi acreditate la acel program.

Art 012

(1) Examenele de finalizare a studiilor în învăţământul superior, respectiv
a) examenul de licenţă, pentru ciclul de studii universitare de licenţă,
b) examenul de disertaţie, pentru ciclul de studii universitare de masterat,
c) examenul de finalizare a programelor de pregătire universitară avansată din cadrul studiilor universitare de doctorat
d) examenul de diplomă, pentru programele de studii postuniversitare de tip specializare,
e) examenul de selecţie, în cazul studenţilor/absolvenţilor care provin de la instituţii de învăţământ superior şi/sau programe de studii care au intrat în lichidare,
se organizează şi se desfăşoară numai de către instituţiile de învăţământ superior acreditate, în condiţiile legii, pe baza metodologiilor proprii aprobate de senatele universitare.

(2) Instituţiile de învăţământ superior acreditate, aflate în perioada de monitorizare specială, au dreptul să organizeze, după caz, examene de licenţă, examene de disertaţie numai pentru absolvenţii proprii ai specializărilor acreditate şi ai specializărilor autorizate să funcţioneze provizoriu, care fac parte din acelaşi domeniu sau din domenii apropiate ale aceluiaşi domeniu fundamental, cu specializările acreditate.

(3) În fiecare an universitar, examenele de finalizare a studiilor se pot organiza numai în două sesiuni, în perioadele stabilite de senatul instituţiei organizatoare.

(4) Pentru situaţii deosebite, instituţia organizatoare poate organiza sesiuni speciale de examene de finalizare a studiilor numai cu aprobarea Ministerului Educaţiei, Cercetării şi Inovării.

(5) Cu excepţia examenul de finalizare a programelor de pregătire universitară avansată din cadrul studiilor universitare de doctorat, unde comisia de susţinere a tezei de doctorat se supune altor reglementări legale, comisiile de finalizare a studiilor (licenţă/dizertaţie/dilpomă/selecţie) se stabilesc pe specializări, prin decizie a rectorului instituţiei organizatoare, la propunerea consiliilor de facultate/colegiului/departamentului şi cu aprobarea senatului universitar. Preşedintele comisiei de finalizare a studiilor trebuie să aibă titlul ştiinţific de doctor şi gradul didactic de conferenţiar/profesor universitar. Membrii comisiei de finalizare a studiilor trebuie să aibă titlul ştiinţific de doctor şi gradul didactic de lector/conferenţiar/profesor universitar. Secretarul comisiei de examen poate fi asistent universitar.

(6) Examenele de finalizare a studiilor pot fi susţinute în limba română, în limba de predare sau într-o altă limbă de circulaţie internaţională, in conformitate cu legislaţia în vigoare şi metodologia specifică aprobată de instituţia de învăţământ superior organizatoare a acestor examene.

(7) Instituţiile de învăţământ superior pot percepe taxe de la studenţii care susţin examenul de finalizare a studiilor, în conformitate cu prevederile legale în vigoare, în cuantumurile aprobate de senatele universitare. Senatele universitare pot prevede, prin metodologiile proprii, scutirea de plata acestor taxe sau reducerea lor.

(8) Rezolvarea contestaţiilor depuse de candidaţii respinşi este în exclusivitate de competenţa instituţiilor de învăţământ superior, conform metodologiilor proprii de organizare a examenelor de finalizare a studiilor. Decizia comisiei de contestaţii este definitivă.

(9) Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Inovării poate elabora metodologii specifice de organizare a examenlor de finalizare a studiilor.