Învăţământ gratuit de 13 ani şi eliminarea examenelor

Documentul a fost făcut public aseară pe site-ul Preşedinţiei

Propunerile urmăresc o nouă reformă a învăţământului


Învăţământ gratuit de 13 ani şi eliminarea examenelor
Preşedintele Traian Băsescu a propus Guvernului nouă obiective pentru Educaţie, ce trebuie atinse până în 2015: situarea performanţelor elevilor români la testele internaţionale (PISA, PIRLS, TIMSS) în topul primelor 10 ţări ale lumii; trei universităţi româneşti în topul primelor 500 de universităţi din lume; creşterea de cinci ori a producţiei ştiinţifice şi triplarea indicelui global de inovare; reducerea ratei de părăsire prematură a sistemului de educaţie sub 5% (acum este de 23,6%); eliminarea diferenţelor dintre învăţământul rural şi cel urban; creşterea până la 20% a ratei de participare a adulţilor la educaţia permanentă (acum rata este de 2,3%); transformarea corpului didactic într-o elită profesională a naţiunii; centrarea şcolii pe nevoile beneficiarului; alocarea a cel puţin 7% din PIB pentru Educaţie şi Cercetare
Învăţământ obligatoriu de 9 ani
Printre măsurile şi acţiunile concrete de realizare a celor nouă obiective se află şi aceea de legiferare a unei noi structuri a sistemului de învăţământ. Se propune ca învăţământul general şi gratuit să aibă 13 ani, de la clasa pregătitoare până la sfârşitul liceului. Învăţământul obligatoriu va cuprinde clasa pregătitoare, învăţământul primar şi învăţământul gimnazial şi se va finaliza cu o Diplomă de studii şi un Certificat profesional. Învăţământul liceal ar trebui să cuprindă două clase, clasele X-XII, şi se va desfăşura în trei profiluri de licee (teoretic, tehnologic şi vocaţional), finalizându-se cu trei tipuri de documente: Diplomă de absolvire a liceului, Licenţă europeană de utilizare a computerului (ECDL- complet) şi Certificat profesional (nivel 3 de calificare numai pentru liceele tehnologice).
Clasa pregătitoare se propune a se începe la vârsta de 5-6 ani, ieşirea din învăţământul liceal să se realizeze la 18 ani, învăţământul primar va avea 4 ani (clasa I-IV), cel gimnazial va avea 5 ani (clasele V-IX) iar cel liceal va avea 3 ani (clasele X-XII) . Pentru prima dată în învăţământul post decembrist, strategia corelează vârsta minimă de acces în sistem cu nivelurile de calificare din Cadrul european al calificărilor. În privinţa învăţământului universitar strategia propune ciclul scurt de 120 de credite alături de licenţă (180-240 de credite) şi masterat (60-120 de credite), doctoratul rămânând nivelul superior de învăţământ ce corespunde nivelului superior de calificare europeană (8). Strategia nu precizează dacă doctoratul va rămâne sau nu în cadrul structurii Bolognia.
Până se va realiza restructurarea ciclurilor de învăţământ şi formarea personalului didactic pentru deservirea acestei noi strucruri, între 2009 şi 2011 în România ar trebui să ia naştere consorţiile şcolare pentru a optimiza folosirea infrastructurii pentru educaţie, resurse materiale şi forţa de muncă. Prin consorţiu şcolar se înţelege instituţia apărută pe baze contractuale dintre unităţile şcolare aflate într-o anumită arie geografică. Până în 2010 se are în vedere a se realiza dotarea tuturor şcolilor cu calculatoare conectate la internet. Curriculum naţional se va centra pe 8 competenţe cheie, adică pe competenţele cheie stabilite de UE. Disciplina Tehnologia informaţiei şi comunicării (TIC) ar trebui să fie predată încă din clasa întâi până în clasa a IV-a ca disciplină opţională şi obligatorie în clasele V-XII.
Termenul de realizare a acestui deziderat este 2010. Curriculum va căpăta flexibilitate prin creşterea orelor la dispoziţia şcolii dar şi prin creşterea gradului de libertate a profesorului în implementarea curriculumului în interiorul fiecărei discipline. Curriculum la dispoziţia şcolii va fi de 20% la nivelul învăţământului obligatoriu şi 33% la nivelul liceului. Ce anume se va învăţa în 1/5 din orele din învăţământul obligatoriu şi 1/3 din orele de la nivelul liceului se va decide la nivelul fiecărei şcoli în funcţie de nevoile de învăţare ale copiilor şi nu de normele cadrelor didactice. Acest deziderat are ca termen perioada 2009-2011.
Promovare fără examene, pe baza raportului de evaluare
În privinţa modalităţii de evaluare se propune o schimbare majoră de abordare a ceea ce se întămplă în acest moment. Examenele de tipul testelor naţionale sau cele de tipul admis-respins vor fi înlocuite de Portofoliul de educaţie al elevului, care va conţine nu doar rezultatele evaluărilor periodice, ci şi rapoartele de evaluare, planurile individualizate de învăţare, notificări ale cadrelor didactice, diplome şi certificate obţinute de elevi de la alte organisme acreditate decât şcoala proprie care dovedesc aptitudinile speciale ale elevului.
La sfârşitul clasei a IX-a – adică la finalul învăţământului obligatoriu, se va realiza o evaluare trans-curriculară şi obligatorie a tuturor elevilor care va avea patru componente: limbă maternă şi două limbi de circulaţie internaţională (probele de evaluare vor fi concepute pe itemi de tip PISA), evaluarea competenţelor la matematică şi ştiinţă, evaluarea printr-o probă practică a competenţelor TIC şi evaluarea prin calificative a celorlalte competenţe cheie de către diriginte, consilier şcolar şi colectiv de profesori ai clasei. La sfârşitul clasei a XII-a (la finalul liceului) se va relua a doua evaluare naţională: examenul de bacalaureat – diferenţiat în funcţie de profilul liceului, cu trei tipuri de probe.
De asemenea strategia propune şi măsurile realizării descentralizării financiare şi ale resurselor umane, propunându-se ca directorul şcolii să nu mai fie membru al vreunui partid politic. O altă măsură deosebit de importantă propusă de strategie este aceea ce vizează diferenţierea salarizării cadrelor didactice în funcţie de performanţă. Pentru a se atinge acest lucru ar trebui să se poată asigura un salariu mediu în învăţământul preuniversitar echivalent cu 1,35 PIB/locuitor ceea ce ar permite atingerea mediei de salarizare din ţările OECD. Se va stabili o grilă de salarizare pe 5 niveluri.
Cont bancar de educaţie pentru fiecare nou-născut
Tot printre măsurile deosebit de curajoase ale strategiei se află şi aceea a lansării unor campanii media pentru stimularea participării la educaţia permanentă, măsură văzută ca un program de cofinanţare lansat de către guvern, cofinanţare înţeleasă până la 70% a emisiunilor de educaţie şi de formare profesională realizată de media publică şi privată. Strategia Preşedinţiei propune şi crearea unui cont bancar personal de educaţie permanentă pentru fiecare nou-născut din România, cont ce va fi deschis de Guvernul României printr-un depozit echivalent a 500 de euro. Părinţii sau alte persoane interesate pot depune în acest cont sume noi în limita a 500 de euro pe an care devin deductibile din impozitul pe venit. Contul va putea fi utilizat de copil după vârsta de 16 ani în scopuri strict educaţionale, precis determinate prin legislaţie.

e
mailto:melania.vergu@gandul.info?subject=Referitor%20la%3A%20%22Invatamant%20gratuit%20de%2013%20ani%20si%20eliminarea%20examenelor%22