31 iul. 2007
Cea mai mare pensie din Maramures este de 7.803 lei
In Maramures, pensia cea mai mica este de 5 lei, iar cea mai mare de peste 7.803 de lei, iar aceasta din urma este incasata de o persoana care a lucrat in armata (beneficiaza de alta categorie de pensie) si are cateva luni lucrate in sistemul de stat.
Pensia ”record” vizeaza o categorie speciala de pensionari, cea a magistratilor. Prin comparatie, in sistemul general al pensiilor de stat cuantumul maxim al acestor venituri este de aproape 4 ori mai mic.
Titlu din ziar:
Cea mai mare pensie din Maramures este de 7.803 lei
Este vorba de o persoana care a activat in magistratura
Cea mai mare pensie din Maramures este de 7.803 lei
Este vorba de o persoana care a activat in magistratura
Discrepantele mari dintre cuantumul pensiilor diferitelor categorii de persoane care si-au incetat activitatea la locul de munca nemultumesc lumea. De ce exista categorii privilegiate care primesc pensii de zeci chiar sute de ori mai mari decat majoritatea pensionarilor, in conditiile in care toti primesc pensii din acelasi "cos", fondul asigurarilor sociale de stat? Si mai ales in conditiile in care banii sunt putini, iar pentru cei cu pensii de 2-3 sute lei nu se gasesc resurse pentru a aduce aceste venituri la limita unui trai decent. De ce? Pentru ca la noi totul este posibil si pentru ca unii au mai multe drepturi decat altii. Toti se cearta si vor sa realizeze capital electoral pe aceasta problema, dar nimeni nu este preocupat de soarta unui numar important de persoane nevoite sa traiasca in saracie, dupa zeci de ani de munca.
Si in randul pensionarilor maramureseni diferentele dintre sumele de care beneficiaza aceasta categorie sociala sunt mari. Pensia cea mai mica este de 5 lei. Este o exceptie, mai exact un caz mai putin relevant, deoarece pensia respectiva apartine unei persoane care a lucrat in armata (beneficiaza de alta categorie de pensie) si are cateva luni lucrate in sistemul de stat. In acelasi timp, pensia maxima din Maramures este de 7.803 lei, ne-a informat purtatorul de cuvant al Casei Judetene de Pensii Maramures, Florin Cuc. Ea vizeaza o categorie speciala de pensionari, cea a magistratilor. Prin comparatie, in sistemul general al pensiilor de stat cuantumul maxim al acestor venituri este de aproape 4 ori mai mic.
Corina S.
Sursa: Informatia zilei de Maramures
Pensia ”record” vizeaza o categorie speciala de pensionari, cea a magistratilor. Prin comparatie, in sistemul general al pensiilor de stat cuantumul maxim al acestor venituri este de aproape 4 ori mai mic.
Titlu din ziar:
Cea mai mare pensie din Maramures este de 7.803 lei
Este vorba de o persoana care a activat in magistratura
Cea mai mare pensie din Maramures este de 7.803 lei
Este vorba de o persoana care a activat in magistratura
Discrepantele mari dintre cuantumul pensiilor diferitelor categorii de persoane care si-au incetat activitatea la locul de munca nemultumesc lumea. De ce exista categorii privilegiate care primesc pensii de zeci chiar sute de ori mai mari decat majoritatea pensionarilor, in conditiile in care toti primesc pensii din acelasi "cos", fondul asigurarilor sociale de stat? Si mai ales in conditiile in care banii sunt putini, iar pentru cei cu pensii de 2-3 sute lei nu se gasesc resurse pentru a aduce aceste venituri la limita unui trai decent. De ce? Pentru ca la noi totul este posibil si pentru ca unii au mai multe drepturi decat altii. Toti se cearta si vor sa realizeze capital electoral pe aceasta problema, dar nimeni nu este preocupat de soarta unui numar important de persoane nevoite sa traiasca in saracie, dupa zeci de ani de munca.
Si in randul pensionarilor maramureseni diferentele dintre sumele de care beneficiaza aceasta categorie sociala sunt mari. Pensia cea mai mica este de 5 lei. Este o exceptie, mai exact un caz mai putin relevant, deoarece pensia respectiva apartine unei persoane care a lucrat in armata (beneficiaza de alta categorie de pensie) si are cateva luni lucrate in sistemul de stat. In acelasi timp, pensia maxima din Maramures este de 7.803 lei, ne-a informat purtatorul de cuvant al Casei Judetene de Pensii Maramures, Florin Cuc. Ea vizeaza o categorie speciala de pensionari, cea a magistratilor. Prin comparatie, in sistemul general al pensiilor de stat cuantumul maxim al acestor venituri este de aproape 4 ori mai mic.
Corina S.
Sursa: Informatia zilei de Maramures
30 iul. 2007
Agresivitatea elevilor este indusă de modul în care e organizată şcoala
Mircea Miclea, psiholog, fost ministru al Educaţiei:
Agresivitatea elevilor este indusă de modul în care e organizată şcoala
30 IULIE 2007
Mircea Miclea s-a născut pe 8 noiembrie 1963. Este căsătorit cu Ştefania Miclea, psiholog clinician, şi are doi copii: Mara şi Mihai. Şi-a obţinut licenţa în filosofie, magna cum laudae, în 1987, iar în 1995 a obţinut doctoratul în psihologie.
Colaborează cu mai multe institute faimoase: Asociaţia Americană de Psihologie, Societatea Europeană de Psihologie Cognitivă, Consiliul Internaţional al Psihologilor. În 1992, a obţinut premiul Academiei Române de Ştiinţă.
Profesor la Departamentul de Psihologie al Universităţii Babeş Bolyai, Mircea Miclea a predat la universităţi şi institute celebre: Birmingham University, Vienna University, New School for Social Research. Este director la Centrul pentru psihologie cognitivă aplicată, editor şi fondator al revistei „Creier, cogniţie, comportament”. A fost certificat, ca terapeut cognitiv comportamentalist, de Asociaţia Naţională a Terapeuţilor Cognitiv-Comportamentalişti, din SUA. În perioada 2004-2005, Mircea Miclea a fost ministrul Educaţiei, iar în prezent este preşedintele Comisiei pentru educaţie de la Cotroceni.
- Studiul efectuat de OMS spune că avem cea mai mare violenţă în şcoală. Care ar fi cauzele unui asemenea rezultat? Ce programe ar trebui să urmeze profesorii pentru a domoli situaţia?
- E clar că acesta este un fenomen complex, care are mai multe cauze. Putem identifica câteva dintre ele, aşa cum apar în studiile de specialitate: 1) lipsa unei depistări precoce şi a măsurilor de prevenţie; 2) violenţa mediului din afara şcolii; 3) atitudinea şcolii şi a părinţilor, dar mai sunt şi altele. Prima cauză se referă la faptul că nu avem încă, din păcate, instrumente psihologice, standardizate pe populaţia românească, de depistare timpurie a tulburărilor de comportament. Nedepistate la timp, acestea se agravează şi se cronicizează. Statisticile oficiale arată, de pildă, că aproximativ 2- 6% din populaţia şcolară, la nivelul fiecărei ţări, suferă de sindromul tulburării de atenţie şi hiperactivitate. ADHD. La noi, se numea, adesea, sindromul copilului hiperactiv.
Tipul de copil care are dificultăţi de concentrare, nu persistă în sarcinile şcolare, este foarte activ, neastâmpărat şi are dificultăţi în înţelegerea şi respectarea regulilor. Fiind mai puţin atent şi mai activ, de regulă, este privit atât de colegi, cât şi de către profesori, ca fiind prost, ceea ce e incorect şi foarte dăunător pentru dezvoltarea copilului. Cea mai mare parte dintre cei cu delincvenţă juvenilă provine, potrivit studiilor, din partea celor care au ADHD, nedepistat la timp. Aceasta este o tulburare care afectează mult dezvoltarea personală.
- Deci, nu e vorba de un fond genetic.
- Nu, nu este vorba de asta. De regulă, majoritatea celor cu ADHD se diagnostichează pe la 6-7 ani, când copilul se confruntă cu mediul şcolar, care reclamă mai multă concentrare şi respectarea regulilor. Identificarea timpurie a copiilor din grupa de risc va permite administrarea unui tratament medicamentos sau psihologic adecvat.
- Părinţii pot face ceva? Este o problemă care ar trebui să îi preocupe pe părinţi?
- Părinţii pot face multe lucruri. Relativ recent, psihologul R. Barclay a pus la punct un program de intervenţie foarte riguros, în acest sens. Enumăr doar câteva sfaturi pentru părinţii cu copii hiperactivi: Spuneţi copilului ce doriţi să facă şi evitaţi să-i spuneţi ce să nu facă! Fiţi specific în legătură cu comportamentul pe care-l agreaţi, în loc să spuneţi „eşti băiat bun sau cuminte”. Modelaţi comportamentul pe care-l doriţi, în loc să aşteptaţi ca acesta să apară. Recompensaţi sau pedepsiţi imediat după apariţia unui comportament. Desigur, ar fi bine ca părinţii să se adreseze şi unui specialist, pentru o diagnoză cât mai precoce. Noi am început deja o serie de cercetări pentru construcţia unui instrument de screening şi probabil le vom finaliza la începutul anului viitor.
- Aşadar, în România nu facem încă astfel de investigaţii?
- Nu încă. Nu, la modul riguros, cu instrumente standardizate şi etalonate pe populaţia românească.
- Aceasta să fie principala sau prima dintre cauzele violenţei din şcoala românească?
- Nu este principala cauză, dar nedepistarea timpurie a problemelor de comportament face remedierea lor ulterioară tot mai dificilă.
Un alt fapt, care induce agresivitate în şcoală, cred că este chiar modul în care e organizată şcoala în acest moment. Programul şcolii nu se mai suprapune cu programul de muncă al părinţilor. Şcoala, de regulă, durează de la ora 8 până la ora 13 sau 14, iar programul de muncă al părinţilor durează de la ora 8 până la ora 17-18 şi atunci apare un interval de timp în care copilul iese de sub supravegherea şcolii, nu intră încă sub supravegherea părinţilor şi cade sub influenţa străzii. Aceasta este una dintre zonele care generează agresivitate, care după aceea se proiectează în şcoală. Este o agresivitate ce nu se creează în şcoală, dar se manifestă în şcoală.
- De ce în şcoală?
- Se manifestă peste tot, dar şi în şcoală. Mulţi copii vor să facă pe grozavii în faţa colegilor lor.
- Avem din ce în ce mai multe acte de indisciplină şi de violenţă chiar, în şcoală, bătăi cumplite. Aceste fapte se produc numai pentru că ei doresc să se impună într-un colectiv? Poate să fie vorba şi de frustrări ale copiilor?
- Este şi foarte multă violenţă în mediu, trebuie să recunoaştem acest lucru şi de aceasta nu e responsabilă şcoala. Pe vremea comuniştilor, totul era controlat, era mult mai puţină violenţă în media şi pe străzi; acum, printre altele, mediul este mult mai saturat în violenţă: de limbaj, de atitudine, de expresie, de comportament. Să ne uităm numai la politicieni şi repede ne copleşeşte violenţa lor verbală şi agresivitatea atitudinilor. Un mediu mult mai saturat în violenţă îşi pune, inevitabil, amprenta şi pe comportamentul elevilor.
- Ce ar putea să facă şcoala?
- Şcoala ar putea să-şi extindă programul după orele de curs, astfel încât să ofere şi securitate copiilor, care şi-ar putea astfel desfăşura activităţile recreative într-un mediu mai protejat. Un program prelungit de şcoală, nu neapărat de lecţii, ci de sport, activităţi sociale, de voluntariat, culturale, ceea ce se numeşte educaţie nonformală. Avantajul mare va fi că elevii rămân sub supravegherea profesorilor. Pot să-şi facă şi lecţiile la şcoală. Lecţiile trebuie însă învăţate, în primul rând, în ora în care sunt predate.
Noi încă suntem prizonierii unui model foarte păgubos: la şcoală se predă şi acasă se învaţă. E un model greşit, care arată că şcoala noastră e încă centrată pe predare, nu pe învăţare. O altă opţiune este de a implica mai mult elevii în activităţi sociale. Actualmente există o foarte slabă motivaţie pentru activitatea civică, implicarea în activităţi de asistenţă socială, în activităţi caritabile.
- Nu înlocuieşte telefonul supravegherea din partea părinţilor?
- Până ajunge telefonul să fie şi video… Iar aici nu e vorba numai de supraveghere, ci, în primul rând, de învăţare. Pe de altă parte, este clar că nu numai şcoala este cea care trebuie să rezolve problema violenţei şcolare. Şcoala nu este o instituţie care să ia în spinare şi să rezolve toate problemele pe care le creează restul societăţii. Nu e corect să punem pe umerii şcolii problemele create de toate celelalte medii sociale. Fiecare instituţie, fiecare mediu are o responsabilitate în combaterea violenţei şi ar fi bine să o ia în serios, în loc să arate mereu cu degetul către şcoală.
Ne trebuie o mai mare responsabilitate din partea părinţilor şi eu revin la o chestiune spusă mai demult, cred că trebuie mers pe ideea unui contract tripartit, între şcoală, părinţi şi copil, care să stabilească foarte clar, drepturi şi obligaţii. Lucrul acesta este posibil, mai ales la liceu, în condiţiile în care liceele se vor diferenţia pentru că îşi vor face admiterea în mod autonom. Un liceu bun îţi poate impune şi reguli severe. Îl poate pune pe părintele respectiv să semneze, alături de copil.
- Sunteţi adeptul uniformei?
- Cred că trebuie un semn clar, ce să arate că aparţii şcolii respective.
- Bun, ce ne facem cu cei mici? Îndată ce sună clopoţelul de ieşire, profesorii nu mai au nicio autoritate.
- Aici, nu trebuie să sperăm că vom eradica complet fenomenul violenţă din şcoală, acesta este imposibil. Acum apare un alt fenomen, care deja a început să devină un fenomen social: efectele psihologice resimţite de copiii cu părinţii plecaţi la muncă în străinatate. Tristeţile lor nu mai sunt tristeţi – sunt depresii, sunt tulburări de comportament, de ataşament. Prea mulţi ani au interacţionat cu părinţii lor numai prin telefon, iar efectele se simt şi sunt grave... Noi am propus Autorităţii Naţionale de Protecţia Copilului să facem un program, care însemna o cercetare pe grupul acesta, şi calibrarea unor măsuri de intervenţie la nivel procedural, adică ce trebuie să facă cei care sunt cu aceşti copii. Din păcate, ANPC nu şi-a arătat interesul, iar noi am trecut la o altă temă de cercetare.
- Să vorbim despre o altă problemă apărută anul acesta: cazurile de suicid în rândul elevilor. În ultimele săptămâni de şcoală cred că au fost cel puţin 5 cazuri de suicid. Ce se întâmplă cu aceşti adolescenţi?
- Adolescenţii sunt un grup de risc. La nici o vârstă nu e atât de mare diferenţa dintre ce eşti şi ce vrei să fii, ca la adolescenţă. De aici marile drame. În cazul adolescenţilor de la noi se mai adaugă încă un lucru: e o generaţie, care a crescut fără repere morale riguroase. Nu din vina lor, din vina istoriei, dacă putem spune aşa ceva. Părinţii lor aveau nişte repere valorice, date de educaţia comunistă: să-ţi faci datoria, să fii modest, cinstit, să munceşti din greu, să asculţi de autorităţi şi să le respecţi etc. A venit 1989 şi aceiaşi părinţi au văzut că din economiile lor de muncitori cinstiţi s-a ales praful, că alţii care nu ascultau nici de autorităţile statului, nici nu-şi faceau datoria au devenit prosperi, că tupeismul e mai rentabil decât modestia. Copiii au crescut lângă nişte părinţi care nu mai ştiau ce să le spună, ei înşişi fiind într-o tulburare valorică.
- De ce nu este şcoala cea care să dea reperele valorice?
- Nu cred că este doar de datoria şcolii. Mai degrabă, este de datoria părinţilor, pentru că şcoala este inevitabil centrată prioritar pe oferta de cunoştinţe, abia apoi pe oferta de valori. La modul real, şcoala, care are obiecte de studiu, de genul matematică, fizică, chimie, biologie, informatică, în primul rând oferă cunoştinţe şi deprinderi şi de-abia în al doilea rând poate să ofere valori.
- Are o mare aderenţă, în rândul tinerilor, sinuciderea din dragoste. Avem şi noi cazurile noastre. În cazul lui Bogdan, clasa întreagă a mers la cimitir, au dezvoltat un adevărat cult pentru această iubire tristă.
- Iubirea este principala experienţă emoţională a unui adolescent. Reuşitele şi eşecurile sunt trăite cu maximă intensitate, într-o logică exclusivistă, de tipul totul sau nimic. Colegii băiatului s-au identificat cu el. În adolescenţă, te influenţează mult mai mult grupul tău de vârstă decât familia sau şcoala. Grupul este principala sursă de construcţie a identităţii proprii.
- Sunt părinţii obligaţi să controleze grupul căruia aparţine copilul?
- Da. E foarte important ca adolescentul să facă parte din grupuri constructive: care fac sport, care oferă ajutor sau activează pentru o cauză bună. Trebuie însă şi să comunice adecvat. Adolescentul este un om cu două feţe, un fel de Ianus. El este, pe de-o parte, un copil cu toate dependenţele unui copil, dar, pe de altă parte, aspiră să devină adult. Cel mai bine e să comunici cu adultul din el, către care el aspiră, decât cu copilul din el, pe care el vrea să-l reprime. Marea greşeală a părinţilor este că ei continuă să-şi trateze adolescentul ca pe un copil...
Interviu realizat de Melania Mandas Vergu
Sursa http://www.gandul.info/educatie/agresivitatea-elevilor-indusa-modul-e-organizata-scoala.html?3934;866936
Agresivitatea elevilor este indusă de modul în care e organizată şcoala
30 IULIE 2007
Mircea Miclea s-a născut pe 8 noiembrie 1963. Este căsătorit cu Ştefania Miclea, psiholog clinician, şi are doi copii: Mara şi Mihai. Şi-a obţinut licenţa în filosofie, magna cum laudae, în 1987, iar în 1995 a obţinut doctoratul în psihologie.
Colaborează cu mai multe institute faimoase: Asociaţia Americană de Psihologie, Societatea Europeană de Psihologie Cognitivă, Consiliul Internaţional al Psihologilor. În 1992, a obţinut premiul Academiei Române de Ştiinţă.
Profesor la Departamentul de Psihologie al Universităţii Babeş Bolyai, Mircea Miclea a predat la universităţi şi institute celebre: Birmingham University, Vienna University, New School for Social Research. Este director la Centrul pentru psihologie cognitivă aplicată, editor şi fondator al revistei „Creier, cogniţie, comportament”. A fost certificat, ca terapeut cognitiv comportamentalist, de Asociaţia Naţională a Terapeuţilor Cognitiv-Comportamentalişti, din SUA. În perioada 2004-2005, Mircea Miclea a fost ministrul Educaţiei, iar în prezent este preşedintele Comisiei pentru educaţie de la Cotroceni.
- Studiul efectuat de OMS spune că avem cea mai mare violenţă în şcoală. Care ar fi cauzele unui asemenea rezultat? Ce programe ar trebui să urmeze profesorii pentru a domoli situaţia?
- E clar că acesta este un fenomen complex, care are mai multe cauze. Putem identifica câteva dintre ele, aşa cum apar în studiile de specialitate: 1) lipsa unei depistări precoce şi a măsurilor de prevenţie; 2) violenţa mediului din afara şcolii; 3) atitudinea şcolii şi a părinţilor, dar mai sunt şi altele. Prima cauză se referă la faptul că nu avem încă, din păcate, instrumente psihologice, standardizate pe populaţia românească, de depistare timpurie a tulburărilor de comportament. Nedepistate la timp, acestea se agravează şi se cronicizează. Statisticile oficiale arată, de pildă, că aproximativ 2- 6% din populaţia şcolară, la nivelul fiecărei ţări, suferă de sindromul tulburării de atenţie şi hiperactivitate. ADHD. La noi, se numea, adesea, sindromul copilului hiperactiv.
Tipul de copil care are dificultăţi de concentrare, nu persistă în sarcinile şcolare, este foarte activ, neastâmpărat şi are dificultăţi în înţelegerea şi respectarea regulilor. Fiind mai puţin atent şi mai activ, de regulă, este privit atât de colegi, cât şi de către profesori, ca fiind prost, ceea ce e incorect şi foarte dăunător pentru dezvoltarea copilului. Cea mai mare parte dintre cei cu delincvenţă juvenilă provine, potrivit studiilor, din partea celor care au ADHD, nedepistat la timp. Aceasta este o tulburare care afectează mult dezvoltarea personală.
- Deci, nu e vorba de un fond genetic.
- Nu, nu este vorba de asta. De regulă, majoritatea celor cu ADHD se diagnostichează pe la 6-7 ani, când copilul se confruntă cu mediul şcolar, care reclamă mai multă concentrare şi respectarea regulilor. Identificarea timpurie a copiilor din grupa de risc va permite administrarea unui tratament medicamentos sau psihologic adecvat.
- Părinţii pot face ceva? Este o problemă care ar trebui să îi preocupe pe părinţi?
- Părinţii pot face multe lucruri. Relativ recent, psihologul R. Barclay a pus la punct un program de intervenţie foarte riguros, în acest sens. Enumăr doar câteva sfaturi pentru părinţii cu copii hiperactivi: Spuneţi copilului ce doriţi să facă şi evitaţi să-i spuneţi ce să nu facă! Fiţi specific în legătură cu comportamentul pe care-l agreaţi, în loc să spuneţi „eşti băiat bun sau cuminte”. Modelaţi comportamentul pe care-l doriţi, în loc să aşteptaţi ca acesta să apară. Recompensaţi sau pedepsiţi imediat după apariţia unui comportament. Desigur, ar fi bine ca părinţii să se adreseze şi unui specialist, pentru o diagnoză cât mai precoce. Noi am început deja o serie de cercetări pentru construcţia unui instrument de screening şi probabil le vom finaliza la începutul anului viitor.
- Aşadar, în România nu facem încă astfel de investigaţii?
- Nu încă. Nu, la modul riguros, cu instrumente standardizate şi etalonate pe populaţia românească.
- Aceasta să fie principala sau prima dintre cauzele violenţei din şcoala românească?
- Nu este principala cauză, dar nedepistarea timpurie a problemelor de comportament face remedierea lor ulterioară tot mai dificilă.
Un alt fapt, care induce agresivitate în şcoală, cred că este chiar modul în care e organizată şcoala în acest moment. Programul şcolii nu se mai suprapune cu programul de muncă al părinţilor. Şcoala, de regulă, durează de la ora 8 până la ora 13 sau 14, iar programul de muncă al părinţilor durează de la ora 8 până la ora 17-18 şi atunci apare un interval de timp în care copilul iese de sub supravegherea şcolii, nu intră încă sub supravegherea părinţilor şi cade sub influenţa străzii. Aceasta este una dintre zonele care generează agresivitate, care după aceea se proiectează în şcoală. Este o agresivitate ce nu se creează în şcoală, dar se manifestă în şcoală.
- De ce în şcoală?
- Se manifestă peste tot, dar şi în şcoală. Mulţi copii vor să facă pe grozavii în faţa colegilor lor.
- Avem din ce în ce mai multe acte de indisciplină şi de violenţă chiar, în şcoală, bătăi cumplite. Aceste fapte se produc numai pentru că ei doresc să se impună într-un colectiv? Poate să fie vorba şi de frustrări ale copiilor?
- Este şi foarte multă violenţă în mediu, trebuie să recunoaştem acest lucru şi de aceasta nu e responsabilă şcoala. Pe vremea comuniştilor, totul era controlat, era mult mai puţină violenţă în media şi pe străzi; acum, printre altele, mediul este mult mai saturat în violenţă: de limbaj, de atitudine, de expresie, de comportament. Să ne uităm numai la politicieni şi repede ne copleşeşte violenţa lor verbală şi agresivitatea atitudinilor. Un mediu mult mai saturat în violenţă îşi pune, inevitabil, amprenta şi pe comportamentul elevilor.
- Ce ar putea să facă şcoala?
- Şcoala ar putea să-şi extindă programul după orele de curs, astfel încât să ofere şi securitate copiilor, care şi-ar putea astfel desfăşura activităţile recreative într-un mediu mai protejat. Un program prelungit de şcoală, nu neapărat de lecţii, ci de sport, activităţi sociale, de voluntariat, culturale, ceea ce se numeşte educaţie nonformală. Avantajul mare va fi că elevii rămân sub supravegherea profesorilor. Pot să-şi facă şi lecţiile la şcoală. Lecţiile trebuie însă învăţate, în primul rând, în ora în care sunt predate.
Noi încă suntem prizonierii unui model foarte păgubos: la şcoală se predă şi acasă se învaţă. E un model greşit, care arată că şcoala noastră e încă centrată pe predare, nu pe învăţare. O altă opţiune este de a implica mai mult elevii în activităţi sociale. Actualmente există o foarte slabă motivaţie pentru activitatea civică, implicarea în activităţi de asistenţă socială, în activităţi caritabile.
- Nu înlocuieşte telefonul supravegherea din partea părinţilor?
- Până ajunge telefonul să fie şi video… Iar aici nu e vorba numai de supraveghere, ci, în primul rând, de învăţare. Pe de altă parte, este clar că nu numai şcoala este cea care trebuie să rezolve problema violenţei şcolare. Şcoala nu este o instituţie care să ia în spinare şi să rezolve toate problemele pe care le creează restul societăţii. Nu e corect să punem pe umerii şcolii problemele create de toate celelalte medii sociale. Fiecare instituţie, fiecare mediu are o responsabilitate în combaterea violenţei şi ar fi bine să o ia în serios, în loc să arate mereu cu degetul către şcoală.
Ne trebuie o mai mare responsabilitate din partea părinţilor şi eu revin la o chestiune spusă mai demult, cred că trebuie mers pe ideea unui contract tripartit, între şcoală, părinţi şi copil, care să stabilească foarte clar, drepturi şi obligaţii. Lucrul acesta este posibil, mai ales la liceu, în condiţiile în care liceele se vor diferenţia pentru că îşi vor face admiterea în mod autonom. Un liceu bun îţi poate impune şi reguli severe. Îl poate pune pe părintele respectiv să semneze, alături de copil.
- Sunteţi adeptul uniformei?
- Cred că trebuie un semn clar, ce să arate că aparţii şcolii respective.
- Bun, ce ne facem cu cei mici? Îndată ce sună clopoţelul de ieşire, profesorii nu mai au nicio autoritate.
- Aici, nu trebuie să sperăm că vom eradica complet fenomenul violenţă din şcoală, acesta este imposibil. Acum apare un alt fenomen, care deja a început să devină un fenomen social: efectele psihologice resimţite de copiii cu părinţii plecaţi la muncă în străinatate. Tristeţile lor nu mai sunt tristeţi – sunt depresii, sunt tulburări de comportament, de ataşament. Prea mulţi ani au interacţionat cu părinţii lor numai prin telefon, iar efectele se simt şi sunt grave... Noi am propus Autorităţii Naţionale de Protecţia Copilului să facem un program, care însemna o cercetare pe grupul acesta, şi calibrarea unor măsuri de intervenţie la nivel procedural, adică ce trebuie să facă cei care sunt cu aceşti copii. Din păcate, ANPC nu şi-a arătat interesul, iar noi am trecut la o altă temă de cercetare.
- Să vorbim despre o altă problemă apărută anul acesta: cazurile de suicid în rândul elevilor. În ultimele săptămâni de şcoală cred că au fost cel puţin 5 cazuri de suicid. Ce se întâmplă cu aceşti adolescenţi?
- Adolescenţii sunt un grup de risc. La nici o vârstă nu e atât de mare diferenţa dintre ce eşti şi ce vrei să fii, ca la adolescenţă. De aici marile drame. În cazul adolescenţilor de la noi se mai adaugă încă un lucru: e o generaţie, care a crescut fără repere morale riguroase. Nu din vina lor, din vina istoriei, dacă putem spune aşa ceva. Părinţii lor aveau nişte repere valorice, date de educaţia comunistă: să-ţi faci datoria, să fii modest, cinstit, să munceşti din greu, să asculţi de autorităţi şi să le respecţi etc. A venit 1989 şi aceiaşi părinţi au văzut că din economiile lor de muncitori cinstiţi s-a ales praful, că alţii care nu ascultau nici de autorităţile statului, nici nu-şi faceau datoria au devenit prosperi, că tupeismul e mai rentabil decât modestia. Copiii au crescut lângă nişte părinţi care nu mai ştiau ce să le spună, ei înşişi fiind într-o tulburare valorică.
- De ce nu este şcoala cea care să dea reperele valorice?
- Nu cred că este doar de datoria şcolii. Mai degrabă, este de datoria părinţilor, pentru că şcoala este inevitabil centrată prioritar pe oferta de cunoştinţe, abia apoi pe oferta de valori. La modul real, şcoala, care are obiecte de studiu, de genul matematică, fizică, chimie, biologie, informatică, în primul rând oferă cunoştinţe şi deprinderi şi de-abia în al doilea rând poate să ofere valori.
- Are o mare aderenţă, în rândul tinerilor, sinuciderea din dragoste. Avem şi noi cazurile noastre. În cazul lui Bogdan, clasa întreagă a mers la cimitir, au dezvoltat un adevărat cult pentru această iubire tristă.
- Iubirea este principala experienţă emoţională a unui adolescent. Reuşitele şi eşecurile sunt trăite cu maximă intensitate, într-o logică exclusivistă, de tipul totul sau nimic. Colegii băiatului s-au identificat cu el. În adolescenţă, te influenţează mult mai mult grupul tău de vârstă decât familia sau şcoala. Grupul este principala sursă de construcţie a identităţii proprii.
- Sunt părinţii obligaţi să controleze grupul căruia aparţine copilul?
- Da. E foarte important ca adolescentul să facă parte din grupuri constructive: care fac sport, care oferă ajutor sau activează pentru o cauză bună. Trebuie însă şi să comunice adecvat. Adolescentul este un om cu două feţe, un fel de Ianus. El este, pe de-o parte, un copil cu toate dependenţele unui copil, dar, pe de altă parte, aspiră să devină adult. Cel mai bine e să comunici cu adultul din el, către care el aspiră, decât cu copilul din el, pe care el vrea să-l reprime. Marea greşeală a părinţilor este că ei continuă să-şi trateze adolescentul ca pe un copil...
Interviu realizat de Melania Mandas Vergu
Sursa http://www.gandul.info/educatie/agresivitatea-elevilor-indusa-modul-e-organizata-scoala.html?3934;866936
27 iul. 2007
SLI va cere Inspectoratului Scolar o analiza a rezultatelor obtinute in liceu de cei care au copiat la Bac
Sindicalistii din invatamantul maramuresean sustin in continuare ca modul de desfasurare a Bacalaureatului in judet nu a fost unul corect. Liderul de sindicat Liviu Pop spune ca, in opinia sa, este clar ca au fost nereguli in desfasurarea examenului de Bacalaureat. Desi inca nu au fost facute publice concluziile comisiei ministeriale care s-a ocupat de recorectarea lucrarilor de la limba romana, considerate a fi identice, sindicalistii din invatamant sunt hotarati sa ceara Inspectoratului Scolar Judetean (ISJ) Maramures sa faca o analiza cu privire la rezultatele elevilor care au sustinut Bacalaureatul si mediile acestora din ultimii patru ani de studiu.
* Liviu Pop: "La nivelul Inspectoratului Scolar nu se prea lucreaza"
"Se poate observa cu ochiul liber ca ceva nu a fost in regula. Nu se poate ca un elev care a fost mediocru in liceu sa obtina note foarte mari la examenul de Bacalaureat. Daca se va face o astfel de analiza, se va putea observa cel mai bine daca elevii au copiat la Bacalaureat", a spus Liviu Pop. Reamintim ca o comisie numita de Ministerul Educatiei a sosit la inceputul acestei saptamani in Maramures pentru a face lumina in scandalul celor 200 lucrari identice de la Bacalaureat. Comisia a reevaluat lucrarile si a intocmit un proces verbal ce a fost inaintat Ministerului Educatiei. Reprezentantii ministerului vor face public, cel mai probabil pe parcursul acestei saptamani, raportul inspectorilor care s-au aflat in Maramures. Surse neoficiale au afirmat ca au fost corectate in primul rand lucrarile de la centrul de examen Borsa, acolo unde au existat cele mai multe suspiciuni cum ca elevii ar fi copiat, deoarece lucrarile erau identice cu comentarii literare dintr-o carte de asemenea factura. Deocamdata, concluzia trasa de Liviu Pop este ca "la nivelul Inspectoratului Scolar nu se prea lucreaza". Liderul de sindicat a precizat ca "nu il intereseaza cine conduce inspectoratul, ci modul in care acesta este condus".
A. Mandru
Sursa:http://www.informatia-zilei.ro/BM/actual.htm#anc1
* Liviu Pop: "La nivelul Inspectoratului Scolar nu se prea lucreaza"
"Se poate observa cu ochiul liber ca ceva nu a fost in regula. Nu se poate ca un elev care a fost mediocru in liceu sa obtina note foarte mari la examenul de Bacalaureat. Daca se va face o astfel de analiza, se va putea observa cel mai bine daca elevii au copiat la Bacalaureat", a spus Liviu Pop. Reamintim ca o comisie numita de Ministerul Educatiei a sosit la inceputul acestei saptamani in Maramures pentru a face lumina in scandalul celor 200 lucrari identice de la Bacalaureat. Comisia a reevaluat lucrarile si a intocmit un proces verbal ce a fost inaintat Ministerului Educatiei. Reprezentantii ministerului vor face public, cel mai probabil pe parcursul acestei saptamani, raportul inspectorilor care s-au aflat in Maramures. Surse neoficiale au afirmat ca au fost corectate in primul rand lucrarile de la centrul de examen Borsa, acolo unde au existat cele mai multe suspiciuni cum ca elevii ar fi copiat, deoarece lucrarile erau identice cu comentarii literare dintr-o carte de asemenea factura. Deocamdata, concluzia trasa de Liviu Pop este ca "la nivelul Inspectoratului Scolar nu se prea lucreaza". Liderul de sindicat a precizat ca "nu il intereseaza cine conduce inspectoratul, ci modul in care acesta este condus".
A. Mandru
Sursa:http://www.informatia-zilei.ro/BM/actual.htm#anc1
A existat sau nu o influenţă asupra rezultatelor de la Bac?
- aceasta este dilema căreia SLIMM îi mai caută răspuns -
Ieri, prof. Liviu Marian Pop, preşedintele Sindicatului Liber din Învăţămînt Maramureş (SLIMM), a susţinut o conferinţă de presă, avînd pe ordinea de zi diferite aspecte. Nu a atins decît meteoric subiectul Inspectoratului Şcolar Maramureş, „admirînd” liniştea aproape transcedentală de pe culoarele acestei instituţii. S-a ferit să facă prea multe referiri la şi subiectul cel mai arzător în învăţămîntul maramureşean al acestor zile, şi anume comisia ministerială care recorectează deja celebrele lucrări de la limba şi literatura română din cadrul examenului de Bacalaureat.
• invitaţie la comparaţii
„Noi, oricum, după ce şi comisia ministerială îşi va prezenta concluziile, vom solicita şi noi o analiză Inspectoratului Şcolar Maramureş, o analiză la nivelul întregului judeţ, cu privire la media obţinută la Bacalaureat şi media pe cei patru ani de liceu. O comparaţie care va arăta dacă a existat sau nu a existat în Maramureş o influenţă asupra rezultatelor de la Bacalaureat. Noi am tras semnalul de alarmă, iar motivaţia care a stat la baza demersului nostru nu a fost alta decît dorinţa de a nu schimba scara valorică.
Pentru că un elev care e în pericol de exmatriculare şi ia 9,45 în Bac îşi generează nişte semne de întrebare” a explicat preşedintele SLIMM, preferînd apoi să aprofundeze alte teme.
• Uite norma, nu e norma
Iniţiativa legată de norma de 18 ore la învăţători şi de 25 ore la educatoare urma să fie promulgată, dar „Curtea Constituţională a spus NU legii, la intervenţia Guvernului” a informat prof. Liviu Marian Pop, adăugînd: „Noi am crezut încă de luna trecută că subiectul este deja rezolvat, din păcate învăţătorii nu vor avea în continuare norma didactică definitivată”.
• 10% şi tensiunile din cancelarii
Un alt subiect atins a fost Ordonanţa Guvernului nr. 11 / 2007 privind creşterile salariale, care a fost recent aprobată. „Toţi profesorii, învăţătorii şi educatorii cu gradul didactic I vor beneficia de la 1 ianuarie 2007 de o creştere salarială de 10%. În unele unităţi şcolare deja se lucrează la calcularea diferenţelor. La nivelul Maramureşului există circa 3.000 de colegi cu gradul I. De mărirea aceasta vor beneficia aproximativ 50% dintre colegii noştri, ceea ce va fi greu de lămurit. Nici după 17 ani legea salarizării în sistemul bugetar nu e soluţionată. Se practică doar artificii pe diferite segmente din învăţămînt, artificii care generează tenisune în cancelarii, o tensiune care nu-şi are rostul. Trebuie făcută o lege a salarizării pe întreg sistemul bugetar, altfel se vor face doar majorări salariale neprincipiale. de la 1 septembrie, cînd colegii noştri se adună, va trebui să facem o analiză şi să dăm explicaţii oamenilor de ce unii primesc majorări de 10% şi alţii nu” a declarat prof. Liviu Marian Pop.
• 400 catedre ascunse
Un alt subiect „la modă” în aceste zile este examenul de titularizare. „Nu există o situaţie clară a posturilor. Din calculele noastre din liste lipsesc aproximativ 400 de catedre. Cei care au participat la examenul de titularizare şi au cunoştinţe de posturi ascunse sînt invitaţi să le comunice Sindicatului Liber din Învăţămînt Maramureş, pentru ca în 27 august, cînd începe şedinţa publică, să ne asigurăm că toate posturile vacante sînt afişate. Şedinţele publice – care încep în 27 august şi se termină în 2 septembrie – vor soluţiona aproximativ 2.000 de norme, deci vor apărea probleme pe diferite paliere” a declarat preşedintele SLIMM, adăugînd şi un punct de vedere de cadru didactic: „cred că a fost vorba şi despre un exces de zel din partea comisiilor de corectare de la Titularizare, deoarece au existat note de 6,95, în condiţiile în care cu 7 se putea obţine titularizarea.” Pop a mai menţionat că că de circa 10 ani de zile politica de vacantare a posturilor în Maramureş este una greşită: „Sîntem pe locul patru în ţară în ceea ce priveşte raportul dintre titulari şi suplinitori.”
Ramona-Ioana POP
Sursa http://www.graiul.ro/?p=2543
Ieri, prof. Liviu Marian Pop, preşedintele Sindicatului Liber din Învăţămînt Maramureş (SLIMM), a susţinut o conferinţă de presă, avînd pe ordinea de zi diferite aspecte. Nu a atins decît meteoric subiectul Inspectoratului Şcolar Maramureş, „admirînd” liniştea aproape transcedentală de pe culoarele acestei instituţii. S-a ferit să facă prea multe referiri la şi subiectul cel mai arzător în învăţămîntul maramureşean al acestor zile, şi anume comisia ministerială care recorectează deja celebrele lucrări de la limba şi literatura română din cadrul examenului de Bacalaureat.
• invitaţie la comparaţii
„Noi, oricum, după ce şi comisia ministerială îşi va prezenta concluziile, vom solicita şi noi o analiză Inspectoratului Şcolar Maramureş, o analiză la nivelul întregului judeţ, cu privire la media obţinută la Bacalaureat şi media pe cei patru ani de liceu. O comparaţie care va arăta dacă a existat sau nu a existat în Maramureş o influenţă asupra rezultatelor de la Bacalaureat. Noi am tras semnalul de alarmă, iar motivaţia care a stat la baza demersului nostru nu a fost alta decît dorinţa de a nu schimba scara valorică.
Pentru că un elev care e în pericol de exmatriculare şi ia 9,45 în Bac îşi generează nişte semne de întrebare” a explicat preşedintele SLIMM, preferînd apoi să aprofundeze alte teme.
• Uite norma, nu e norma
Iniţiativa legată de norma de 18 ore la învăţători şi de 25 ore la educatoare urma să fie promulgată, dar „Curtea Constituţională a spus NU legii, la intervenţia Guvernului” a informat prof. Liviu Marian Pop, adăugînd: „Noi am crezut încă de luna trecută că subiectul este deja rezolvat, din păcate învăţătorii nu vor avea în continuare norma didactică definitivată”.
• 10% şi tensiunile din cancelarii
Un alt subiect atins a fost Ordonanţa Guvernului nr. 11 / 2007 privind creşterile salariale, care a fost recent aprobată. „Toţi profesorii, învăţătorii şi educatorii cu gradul didactic I vor beneficia de la 1 ianuarie 2007 de o creştere salarială de 10%. În unele unităţi şcolare deja se lucrează la calcularea diferenţelor. La nivelul Maramureşului există circa 3.000 de colegi cu gradul I. De mărirea aceasta vor beneficia aproximativ 50% dintre colegii noştri, ceea ce va fi greu de lămurit. Nici după 17 ani legea salarizării în sistemul bugetar nu e soluţionată. Se practică doar artificii pe diferite segmente din învăţămînt, artificii care generează tenisune în cancelarii, o tensiune care nu-şi are rostul. Trebuie făcută o lege a salarizării pe întreg sistemul bugetar, altfel se vor face doar majorări salariale neprincipiale. de la 1 septembrie, cînd colegii noştri se adună, va trebui să facem o analiză şi să dăm explicaţii oamenilor de ce unii primesc majorări de 10% şi alţii nu” a declarat prof. Liviu Marian Pop.
• 400 catedre ascunse
Un alt subiect „la modă” în aceste zile este examenul de titularizare. „Nu există o situaţie clară a posturilor. Din calculele noastre din liste lipsesc aproximativ 400 de catedre. Cei care au participat la examenul de titularizare şi au cunoştinţe de posturi ascunse sînt invitaţi să le comunice Sindicatului Liber din Învăţămînt Maramureş, pentru ca în 27 august, cînd începe şedinţa publică, să ne asigurăm că toate posturile vacante sînt afişate. Şedinţele publice – care încep în 27 august şi se termină în 2 septembrie – vor soluţiona aproximativ 2.000 de norme, deci vor apărea probleme pe diferite paliere” a declarat preşedintele SLIMM, adăugînd şi un punct de vedere de cadru didactic: „cred că a fost vorba şi despre un exces de zel din partea comisiilor de corectare de la Titularizare, deoarece au existat note de 6,95, în condiţiile în care cu 7 se putea obţine titularizarea.” Pop a mai menţionat că că de circa 10 ani de zile politica de vacantare a posturilor în Maramureş este una greşită: „Sîntem pe locul patru în ţară în ceea ce priveşte raportul dintre titulari şi suplinitori.”
Ramona-Ioana POP
Sursa http://www.graiul.ro/?p=2543
Razboi intre dascali
Sindicalistii din invatamantul maramuresean se tem de majorarile salariale
Sindicalistii din invatamantul maramuresean sunt nemultumiti de discriminarile salariale care se fac intre dascali. De la 1 ianuarie 2007, beneficiaza retroactiv de cresteri salariale doar dascalii cu gradul I, lucru care a generat tensiuni intre angajatii din invatamant.
Liderul Sindicatului Liber din Invatamant (SLI) Maramures, Liviu Pop a declarat ca, in conformitate cu Ordonanta 11 din 2005, toti dascalii cu gradul I beneficiaza retroactiv de la 1 ianuarie 2007 de o crestere salariala de 10 %.
In Maramures, vor primi salarii mai mari circa 3.000 de profesori, educatori si invatatori, adica jumatate din numarul total al dascalilor. Liviu Pop este de parere ca aceasta discriminare salariala va duce la tensiuni intre angajatii din invatamant.
”Este un lucru care ne ingrijoreaza. La nivelul unitatilor scolare va fi greu de lamurit de ce doar unii colegi beneficiaza de aceasta majorare. Vom asista astfel la majorari doar pe anumite sectoare de invatamant. E clar ca se va crea o tensiune intre cei cu gradul unu si cei cu celelalte grade.”
Liderul SLI Maramures a mai spus ca aceasta diferentiere salariala a aparut din cauza ca nici dupa 17 ani nu a fost pusa la punct legea salarizarii din sistemul bugetar. In aceste conditii, declara el, ”o sa asistam tot timpul la majorari salariale neprinicipiale”.
Dascalii vor beneficia de o noua majorare de la 1 octombrie, cand salariile vor creste cu 15 % pentru personalul didactic si cu 11 % pentru personalul nedidactic. Cu toate acestea sindicalistii din invatamant raman in continuare nemultumiti, spunand ca un profesor debutant primeste in mana in jur de 500 de lei, motiv pentru care majoritatea absolventilor de facultati prefera sa se orienteze spre alte meserii.
Autor: Camelia Tocaci
Sursa: http://www.emaramures.ro/index.php?page=det&cat=2&id=6999
Sindicalistii din invatamantul maramuresean sunt nemultumiti de discriminarile salariale care se fac intre dascali. De la 1 ianuarie 2007, beneficiaza retroactiv de cresteri salariale doar dascalii cu gradul I, lucru care a generat tensiuni intre angajatii din invatamant.
Liderul Sindicatului Liber din Invatamant (SLI) Maramures, Liviu Pop a declarat ca, in conformitate cu Ordonanta 11 din 2005, toti dascalii cu gradul I beneficiaza retroactiv de la 1 ianuarie 2007 de o crestere salariala de 10 %.
In Maramures, vor primi salarii mai mari circa 3.000 de profesori, educatori si invatatori, adica jumatate din numarul total al dascalilor. Liviu Pop este de parere ca aceasta discriminare salariala va duce la tensiuni intre angajatii din invatamant.
”Este un lucru care ne ingrijoreaza. La nivelul unitatilor scolare va fi greu de lamurit de ce doar unii colegi beneficiaza de aceasta majorare. Vom asista astfel la majorari doar pe anumite sectoare de invatamant. E clar ca se va crea o tensiune intre cei cu gradul unu si cei cu celelalte grade.”
Liderul SLI Maramures a mai spus ca aceasta diferentiere salariala a aparut din cauza ca nici dupa 17 ani nu a fost pusa la punct legea salarizarii din sistemul bugetar. In aceste conditii, declara el, ”o sa asistam tot timpul la majorari salariale neprinicipiale”.
Dascalii vor beneficia de o noua majorare de la 1 octombrie, cand salariile vor creste cu 15 % pentru personalul didactic si cu 11 % pentru personalul nedidactic. Cu toate acestea sindicalistii din invatamant raman in continuare nemultumiti, spunand ca un profesor debutant primeste in mana in jur de 500 de lei, motiv pentru care majoritatea absolventilor de facultati prefera sa se orienteze spre alte meserii.
Autor: Camelia Tocaci
Sursa: http://www.emaramures.ro/index.php?page=det&cat=2&id=6999
26 iul. 2007
Cum sa termini cu fruntea sus o relatie
Draga John,
Nu mai pot continua aceasta relatie. Distanta dintre noi este prea mare. Trebuie sa recunosc ca deja te-am inselat de 2 ori de cand ai plecat si nu cred ca este corect pentru nici unul dintre noi. Imi pare rau. Te rog sa imi trimiti inapoi poza cu mine pe care ti-am trimis-o acum ceva vreme.
Cu dragoste,
Becky."
Soldatul cu sentimentele ranite si ochii inlacrimati le-a cerut tuturor camarazilor sai orice fel de poze pe care le au cu iubite, surori sau foste iubite si amante. Pe langa poza cu Becky, John i-a trimis toate celelalte fotografii cu femei frumoase pe care le-a strans de la prietenii lui. In total erau 53 de fotografii alaturi de scrisoarea care spunea:
"Draga Becky, imi pare rau dar nu-mi pot aminti cine dracu esti. Te rog sa-ti iei poza din teanc si sa imi trimiti inapoi celelalte fotografii.
Cu amicitie,
John"
Sursa: Colegii si prietenii
Nu mai pot continua aceasta relatie. Distanta dintre noi este prea mare. Trebuie sa recunosc ca deja te-am inselat de 2 ori de cand ai plecat si nu cred ca este corect pentru nici unul dintre noi. Imi pare rau. Te rog sa imi trimiti inapoi poza cu mine pe care ti-am trimis-o acum ceva vreme.
Cu dragoste,
Becky."
Soldatul cu sentimentele ranite si ochii inlacrimati le-a cerut tuturor camarazilor sai orice fel de poze pe care le au cu iubite, surori sau foste iubite si amante. Pe langa poza cu Becky, John i-a trimis toate celelalte fotografii cu femei frumoase pe care le-a strans de la prietenii lui. In total erau 53 de fotografii alaturi de scrisoarea care spunea:
"Draga Becky, imi pare rau dar nu-mi pot aminti cine dracu esti. Te rog sa-ti iei poza din teanc si sa imi trimiti inapoi celelalte fotografii.
Cu amicitie,
John"
Sursa: Colegii si prietenii
25 iul. 2007
ROMÂNIA NOTĂ PRIVIND POLITICILE EDUCAŢIONALE
ROMÂNIA
NOTĂ PRIVIND POLITICILE EDUCAŢIONALE
Banca Mondială 2007
Notă privind Politici ale Sectorului Educaţie din România1
Rezumat: Sistemul educaţional din România se află la o răscruce. Reforme importante
iniţiate în sector după căderea comunismului – care includ schimbarea curriculumului,
evaluarea elevilor, formarea profesorilor, finanţarea şi modul de conducere – vor trebui
continuate pentru îmbunătăţirea rezultatelor în educaţie. Dar integrarea în Uniunea
Europeană (UE) a României va pune noi cerinţe capitalului uman al ţării, creând astfel
noi provocări în acest sector. Cererea de mână de lucru calificată va creşte o dată cu
creşterea ponderii producţiei cu valoare adăugată ridicată şia serviciilor în economie.
Aceste schimbări vor necesita o forţă de muncă mai competitivă, cu noi competenţe şi
calificări. Pentru satisfacerea acestor cerinţe, Guvernul va trebui (i) să mărească
eficienţa şi echitatea educaţiei în contextul descentralizării prin introducerea formulei de
finanţare pe elev, optimizarea reţelei şcolare şi formarea de manageri în domeniul
educaţiei; (ii) să ridice calitatea educaţiei, în primul rând printr-o mai bună gestionare a
resurselor umane; (iii) să creeze mai multe oportunităţi de recalificare şi educaţie
continuă; şi (iv) să sporească eficacitatea prin elaborarea unui program strategic
coerent de reformă, planificare, administrare şi conducere a sectorului. Nota de faţă
sintetizează constatările şi concluziile celei mai recente analize a sectorului educaţiei
realizate de Banca Mondială.
I. Rezultatele la învăţătură din România comparativ cu cele din alte ţări
1. In pofida unei lungi serii de reforme în educaţie, performanţele elevilor sunt
în continuare scăzute în raport cu standardele UE şi ale Organizaţiei pentru
Cooperare Economică şi Dezvoltare (OCED).
2. Performanţa slabă a României comparativ cu a vecinilor şi a noilor ei
parteneri din UE este şi mai nemulţumitoare dacă se au în vedere nivelurile scăzute
de cuprindere în învăţământul secundar şi superior
3. Diferenţele observate între mediul urban şi cel rural relevă diferenţe
semnificative în ceea ce priveşte rezultatele la învăţătură, mascând însă excluderea
grupurilor vulnerabile.
4. Aceste diferenţe în performanţă se pot datora unei repartiţii inechitabile şi
ineficiente a resurselor
5. Comparativ cu ţările UE, competitivitatea forţei de muncă din România din
punct de vedere al educaţiei şi competenţelor (abilităţilor) este încă redusă
6. Competitivitatea forţei de muncă din România este scăzută comparativ cu
cea a ţărilor UE
7. Odată cu integrarea României în UE, aceşti indicatori de performanţă relativ
nesatisfăcători indică nevoia urgentă de investiţii pentru a îmbunătăţi sistemul de
educaţie care să producă forţă de muncă cu calificare mai înaltă.
II. Principalele provocări în sectorul educaţiei
8. Nivelul încadrării cu personal este, în general, prea ridicat, iar raportul
elevi/profesor în scădere.
9. Dacă presiunea schimbărilor demografice este clară, nu la fel este şi
răspunsul corespunzător acestei situatii
10. Sindicatele puternice şi reglementările privind forţa de muncă fac dificilă
acţiunea Guvernului de a adapta serviciile educaţionale la aceste tendinţe.
11. Norma didactică este foarte mică comparativ cu cea din alte ţări, dar
salariile profesorilor şi altor categorii de personal sunt şi ele mici, ceea ce are ca
rezultat slaba calitate a noilor veniţi în acest sector.
12. Principala dilemă strategică a Guvernului este cum să mărească salariile
profesorilor îmbunătăţind în acelaşi timp eficienţa şi managementul în educaţie.
Sursa: OCED şi MECT
13. Sectorul educaţie a fost până nu demult cronic subfinanţat, cheltuielile
fiind îndreptate cu precădere spre învăţământul superior în dauna celui
preuniversitar.
14. Soluţia nu este doar de a mări cheltuielile pentru educaţie până la un anumit
nivel fixat arbitrar, ci de a lega bugetarea de un plan strategic şi o agendă de
reformă.
III. Concluzii şi sugerarea priorităţilor de reformă în sectorul educaţiei
15. După cum s-a arătat în secţiunile anterioare ale acestei Note, principalele
probleme ale sectorului educaţie vizează calitatea, accesul, relevanţa, eficienţa şi
echitatea.
16. Competitivitatea României, îndeosebi în contextul aderării la UE, este
ameninţată de un curiculum care nu ţine seama de noile nevoi ale angajatorilor, ca
şi de rata extrem de scăzută de participare în educaţia terţiară şi în educaţia
continuă
17. Conducerea Ministerului Educaţiei, Cercetării şi Tineretului (MECT) este
profund interesată ca planurile de descentralizare să meargă înainte în scopul
creşterii calităţii educaţiei şi a relevanţei acesteia pentru nevoile economiei
18. Provocărilor identificate în această Notă li se poate faţă prin aplicarea unui set de
politici prioritare care includ:
(I) O mai mare eficienţă şi echitate a sistemului educaţional în contextul
descentralizării acestuia prin: (i.a) introducerea formulei de finanţare pe elev, pe
baza unor norme riguroase, care trebuie să se sprijine la rândul lor pe o analiză solidă
care să reflecte costurile reale şi obiectivele politicii; (i.b) optimizarea reţelei şcolare
care să reflecte nevoile unei populaţii şcolare în scădere; (i.c) creşterea capacităţii
instituţionale prin formarea de manageri în domeniul educaţiei pentru toate nivelele
sistemului.
(II) Creşterea calităţii educaţiei prin: (ii.a) elaborarea unei strategii a resurselor
umane care să includă un sistem de stimulare mai eficient corelând salariile
profesorilor cu performanţa acestora; strategia va trebui să rezolve managementul
ineficient al resurselor umane, cuprinzând schimbări în modul de repartizare,
angajare, concediere, promovare şi titularizare a personalului didactic; (ii.b)
modificarea repartizării personalului didactic pe niveluri de învăţământ şi unităţi
administrativ-teritoriale şi a personalului didactic din învăţământul profesional în
învăţământul general5; (ii.c) stabilirea de standarde pentru formarea iniţială a
profesorilor pentru formarea continuă, dezvoltarea carierei de profesor, evaluarea
profesorilor şi reglementări în domeniul ocupării6; (ii.d) mărirea normei didactice;
(ii.e) stabilirea de stimulente pentru inovaţia pedagogică; şi (ii.f) aplicarea măsurilor
cerute de Legea nr. 87/2006 privind asigurarea calităţii legate în mod special de autoevaluare
şi evaluarea externă.
(III) Creşterea competitivităţii forţei de muncă din România prin: (iii.a)
asigurarea unei calificări mai ridicate a absolvenţilor prin creşterea numărului elevilor
cuprinşi în învăţământul secundar, ca şi prin sporirea calităţii şi relevanţei
curiculumului şi procesului de predare; (iii.b) folosirea educaţiei continue pentru
obţinerea calificării cerute în anumite locuri de muncă, actualizarea competenţelor şi
calificării, dobândirea de noi competenţe pentru schimbarea carierei; şi (iii.c)
creşterea relevanţei şi atractivităţii învăţământului tehnic vocaţional, reducând
eventual ponderea acestuia în rândul populaţiei şcolare.
(IV) Creşterea capacităţii de conducere/coordonare a MECT prin: (iv.a) legarea
procesului de elaborare a bugetului de planificarea strategică şi de agenda de reformă,
creşterea capacităţii de formulare a unor politici, strategii şi programe pornind de la
rezultatele aşteptate şi urmărirea implementării acestora, precum şi revederea
politicilor de reglementare a învăţământului7; (iv.b) creşterea capacităţii instituţionale
şi a practicilor de management (inclusiv prin unirea şi întărirea Direcţiei de Politici
Educaţionale şi a Unităţii de Politici Publice din cadrul MECT); (iv.c) înfiinţarea unui
mecanism de coordonare pentru o mai bună corelare a procesului de bugetare cu
planificarea strategică şi politicile stabilite; şi (iv.d) înfiinţarea unui organism interministerial
pentru coordonarea iniţiativelor inter-sectoriale.
(V) Stimularea însuşirii de către cei implicaţi a reformelor din sector prin (v.a)
studii de specialitate, consultări cu grupurile implicate, dezbateri publice, campanii de
comunicare (de exemplu: cu părinţii – fişă de raportare a rezultatelor anuale la
învăţătură ale elevului, comparativ cu performanţa şcolii, performanţa judeţului şi
standardele naţionale; un observator al locurilor de muncă pentru absolvenţii
învăţământului superior); (v.b) asigurarea de la început a unui sprijin politic la nivel
înalt pentru schimbările din sectorul educaţie; (v.c) elaborarea unei strategii de
raportare pentru informarea guvernului şi publicului privind progresele realizate; şi
(v.d) transmiterea de rapoarte regulate Comisiilor parlamentare de specialitate.
Sursa: http://siteresources.worldbank.org/INTROMANIAINROMANIAN/Resources/EducationPolicyNoteRomanian.pdf
NOTĂ PRIVIND POLITICILE EDUCAŢIONALE
Banca Mondială 2007
Notă privind Politici ale Sectorului Educaţie din România1
Rezumat: Sistemul educaţional din România se află la o răscruce. Reforme importante
iniţiate în sector după căderea comunismului – care includ schimbarea curriculumului,
evaluarea elevilor, formarea profesorilor, finanţarea şi modul de conducere – vor trebui
continuate pentru îmbunătăţirea rezultatelor în educaţie. Dar integrarea în Uniunea
Europeană (UE) a României va pune noi cerinţe capitalului uman al ţării, creând astfel
noi provocări în acest sector. Cererea de mână de lucru calificată va creşte o dată cu
creşterea ponderii producţiei cu valoare adăugată ridicată şia serviciilor în economie.
Aceste schimbări vor necesita o forţă de muncă mai competitivă, cu noi competenţe şi
calificări. Pentru satisfacerea acestor cerinţe, Guvernul va trebui (i) să mărească
eficienţa şi echitatea educaţiei în contextul descentralizării prin introducerea formulei de
finanţare pe elev, optimizarea reţelei şcolare şi formarea de manageri în domeniul
educaţiei; (ii) să ridice calitatea educaţiei, în primul rând printr-o mai bună gestionare a
resurselor umane; (iii) să creeze mai multe oportunităţi de recalificare şi educaţie
continuă; şi (iv) să sporească eficacitatea prin elaborarea unui program strategic
coerent de reformă, planificare, administrare şi conducere a sectorului. Nota de faţă
sintetizează constatările şi concluziile celei mai recente analize a sectorului educaţiei
realizate de Banca Mondială.
I. Rezultatele la învăţătură din România comparativ cu cele din alte ţări
1. In pofida unei lungi serii de reforme în educaţie, performanţele elevilor sunt
în continuare scăzute în raport cu standardele UE şi ale Organizaţiei pentru
Cooperare Economică şi Dezvoltare (OCED).
2. Performanţa slabă a României comparativ cu a vecinilor şi a noilor ei
parteneri din UE este şi mai nemulţumitoare dacă se au în vedere nivelurile scăzute
de cuprindere în învăţământul secundar şi superior
3. Diferenţele observate între mediul urban şi cel rural relevă diferenţe
semnificative în ceea ce priveşte rezultatele la învăţătură, mascând însă excluderea
grupurilor vulnerabile.
4. Aceste diferenţe în performanţă se pot datora unei repartiţii inechitabile şi
ineficiente a resurselor
5. Comparativ cu ţările UE, competitivitatea forţei de muncă din România din
punct de vedere al educaţiei şi competenţelor (abilităţilor) este încă redusă
6. Competitivitatea forţei de muncă din România este scăzută comparativ cu
cea a ţărilor UE
7. Odată cu integrarea României în UE, aceşti indicatori de performanţă relativ
nesatisfăcători indică nevoia urgentă de investiţii pentru a îmbunătăţi sistemul de
educaţie care să producă forţă de muncă cu calificare mai înaltă.
II. Principalele provocări în sectorul educaţiei
8. Nivelul încadrării cu personal este, în general, prea ridicat, iar raportul
elevi/profesor în scădere.
9. Dacă presiunea schimbărilor demografice este clară, nu la fel este şi
răspunsul corespunzător acestei situatii
10. Sindicatele puternice şi reglementările privind forţa de muncă fac dificilă
acţiunea Guvernului de a adapta serviciile educaţionale la aceste tendinţe.
11. Norma didactică este foarte mică comparativ cu cea din alte ţări, dar
salariile profesorilor şi altor categorii de personal sunt şi ele mici, ceea ce are ca
rezultat slaba calitate a noilor veniţi în acest sector.
12. Principala dilemă strategică a Guvernului este cum să mărească salariile
profesorilor îmbunătăţind în acelaşi timp eficienţa şi managementul în educaţie.
Sursa: OCED şi MECT
13. Sectorul educaţie a fost până nu demult cronic subfinanţat, cheltuielile
fiind îndreptate cu precădere spre învăţământul superior în dauna celui
preuniversitar.
14. Soluţia nu este doar de a mări cheltuielile pentru educaţie până la un anumit
nivel fixat arbitrar, ci de a lega bugetarea de un plan strategic şi o agendă de
reformă.
III. Concluzii şi sugerarea priorităţilor de reformă în sectorul educaţiei
15. După cum s-a arătat în secţiunile anterioare ale acestei Note, principalele
probleme ale sectorului educaţie vizează calitatea, accesul, relevanţa, eficienţa şi
echitatea.
16. Competitivitatea României, îndeosebi în contextul aderării la UE, este
ameninţată de un curiculum care nu ţine seama de noile nevoi ale angajatorilor, ca
şi de rata extrem de scăzută de participare în educaţia terţiară şi în educaţia
continuă
17. Conducerea Ministerului Educaţiei, Cercetării şi Tineretului (MECT) este
profund interesată ca planurile de descentralizare să meargă înainte în scopul
creşterii calităţii educaţiei şi a relevanţei acesteia pentru nevoile economiei
18. Provocărilor identificate în această Notă li se poate faţă prin aplicarea unui set de
politici prioritare care includ:
(I) O mai mare eficienţă şi echitate a sistemului educaţional în contextul
descentralizării acestuia prin: (i.a) introducerea formulei de finanţare pe elev, pe
baza unor norme riguroase, care trebuie să se sprijine la rândul lor pe o analiză solidă
care să reflecte costurile reale şi obiectivele politicii; (i.b) optimizarea reţelei şcolare
care să reflecte nevoile unei populaţii şcolare în scădere; (i.c) creşterea capacităţii
instituţionale prin formarea de manageri în domeniul educaţiei pentru toate nivelele
sistemului.
(II) Creşterea calităţii educaţiei prin: (ii.a) elaborarea unei strategii a resurselor
umane care să includă un sistem de stimulare mai eficient corelând salariile
profesorilor cu performanţa acestora; strategia va trebui să rezolve managementul
ineficient al resurselor umane, cuprinzând schimbări în modul de repartizare,
angajare, concediere, promovare şi titularizare a personalului didactic; (ii.b)
modificarea repartizării personalului didactic pe niveluri de învăţământ şi unităţi
administrativ-teritoriale şi a personalului didactic din învăţământul profesional în
învăţământul general5; (ii.c) stabilirea de standarde pentru formarea iniţială a
profesorilor pentru formarea continuă, dezvoltarea carierei de profesor, evaluarea
profesorilor şi reglementări în domeniul ocupării6; (ii.d) mărirea normei didactice;
(ii.e) stabilirea de stimulente pentru inovaţia pedagogică; şi (ii.f) aplicarea măsurilor
cerute de Legea nr. 87/2006 privind asigurarea calităţii legate în mod special de autoevaluare
şi evaluarea externă.
(III) Creşterea competitivităţii forţei de muncă din România prin: (iii.a)
asigurarea unei calificări mai ridicate a absolvenţilor prin creşterea numărului elevilor
cuprinşi în învăţământul secundar, ca şi prin sporirea calităţii şi relevanţei
curiculumului şi procesului de predare; (iii.b) folosirea educaţiei continue pentru
obţinerea calificării cerute în anumite locuri de muncă, actualizarea competenţelor şi
calificării, dobândirea de noi competenţe pentru schimbarea carierei; şi (iii.c)
creşterea relevanţei şi atractivităţii învăţământului tehnic vocaţional, reducând
eventual ponderea acestuia în rândul populaţiei şcolare.
(IV) Creşterea capacităţii de conducere/coordonare a MECT prin: (iv.a) legarea
procesului de elaborare a bugetului de planificarea strategică şi de agenda de reformă,
creşterea capacităţii de formulare a unor politici, strategii şi programe pornind de la
rezultatele aşteptate şi urmărirea implementării acestora, precum şi revederea
politicilor de reglementare a învăţământului7; (iv.b) creşterea capacităţii instituţionale
şi a practicilor de management (inclusiv prin unirea şi întărirea Direcţiei de Politici
Educaţionale şi a Unităţii de Politici Publice din cadrul MECT); (iv.c) înfiinţarea unui
mecanism de coordonare pentru o mai bună corelare a procesului de bugetare cu
planificarea strategică şi politicile stabilite; şi (iv.d) înfiinţarea unui organism interministerial
pentru coordonarea iniţiativelor inter-sectoriale.
(V) Stimularea însuşirii de către cei implicaţi a reformelor din sector prin (v.a)
studii de specialitate, consultări cu grupurile implicate, dezbateri publice, campanii de
comunicare (de exemplu: cu părinţii – fişă de raportare a rezultatelor anuale la
învăţătură ale elevului, comparativ cu performanţa şcolii, performanţa judeţului şi
standardele naţionale; un observator al locurilor de muncă pentru absolvenţii
învăţământului superior); (v.b) asigurarea de la început a unui sprijin politic la nivel
înalt pentru schimbările din sectorul educaţie; (v.c) elaborarea unei strategii de
raportare pentru informarea guvernului şi publicului privind progresele realizate; şi
(v.d) transmiterea de rapoarte regulate Comisiilor parlamentare de specialitate.
Sursa: http://siteresources.worldbank.org/INTROMANIAINROMANIAN/Resources/EducationPolicyNoteRomanian.pdf
24 iul. 2007
Ministerul educatiei a inceput sa verifice lucrarile la bac din Maramures
In Maramures a sosit luni o comisie numita de Ministerul Educatiei si Cercetarii, care va verifica daca elevii din judet au fost lasati sau nu sa copieze la bacalaureat. Comisia ministeriala a fost numita dupa ce doi profesori evaluatori de la bacalaureat au semnalat ca 200 de lucrari de la proba de limba romana au fost identice. Scandalul a luat amploare dupa ce reprezentantii sindicalistilor din invatamant au intarit afirmatiile celor doi profesori si au cerut verificari.
Saptamana aceasta se va sti cu exactitate daca elevii din Maramures au fost lasati sa copieze la proba de limba romana de la bacalaureat. Ministerul educatiei a numit o comisie formata dintr-un inspector scolar de specialitate, Miorita God, si alti trei inspectori scolari de limba romana, doctoranzi, din judetele Olt - Mihaela Licu, Prahova - Cristina Ionescu si Iasi - Petru Apachitei.
Comisia va verifica pana marti modul in care au fost evaluati elevii si daca acesti au copiat sau daca li s-au dictat rezolvarile la subiectele de la romana.
Inspectorul scolar adjunct al Inspectoratului Scolar Judetean (ISJ) Maramures, Elisabeta David, a declarat ca ”se lucreaza foarte intens si cu multa responsabilitate. La sfarsitul controlului va fi intocmit un proces verbal cu concluziile reprezentantilor din comisia ministeriala care va fi inaintat Ministerului Educatiei si Cercetarii”.
Deocamdata, reprezentantii ISJ au refuzat sa dea mai multe amanunte despre cum decurge controlul si cate lucrari sunt verificate. Sunt recorectate in primul rand lucrarile de la Centrul de Examen din Borsa, de unde proveneau cele mai multe lucrari catalogate ca fiind identice.
Primii care au semnalat neregulile din cadrul bacalaureatului au fost doi profesori evaluatori care au sesizat ca in jur de 200 de lucrari au fost identice la centrul din Grupul Scolar ”C.D. Nenitescu” din Baia Mare. Lucrarile au provenit din centrele de la Borsa si Viseu.
Scandalul a luat amploare dupa ce liderul Sindicatului Liber din Invatamant Maramures, Liviu Pop, a confirmat ca lucrarile sunt identice si ca elevii ar fi fost lasati sa copieze.
Saptamana trecuta conducerea ISJ Maramures a numit o comisie interna pentru a recorecta peste 350 de lucrari de la proba de romana din cadrul bacalaureatului de la centrele din Viseu de Sus si Borsa.
Concluzia a fost una ”linistitoare”, pentru ca oficialii institutiei au gasit doar 4 lucrari identice cu modele publicate in cartea de comentarii literare aparuta la Editura Art, despre restul lucrarilor spunandu-se ca sunt doar asemanatoare si ca nu se poate preciza ca au fost scrise dupa dictare.
Autor: Camelia Tocaci
Sursa:
http://www.emaramures.ro/index.php?page=det&cat=2&id=6941
Saptamana aceasta se va sti cu exactitate daca elevii din Maramures au fost lasati sa copieze la proba de limba romana de la bacalaureat. Ministerul educatiei a numit o comisie formata dintr-un inspector scolar de specialitate, Miorita God, si alti trei inspectori scolari de limba romana, doctoranzi, din judetele Olt - Mihaela Licu, Prahova - Cristina Ionescu si Iasi - Petru Apachitei.
Comisia va verifica pana marti modul in care au fost evaluati elevii si daca acesti au copiat sau daca li s-au dictat rezolvarile la subiectele de la romana.
Inspectorul scolar adjunct al Inspectoratului Scolar Judetean (ISJ) Maramures, Elisabeta David, a declarat ca ”se lucreaza foarte intens si cu multa responsabilitate. La sfarsitul controlului va fi intocmit un proces verbal cu concluziile reprezentantilor din comisia ministeriala care va fi inaintat Ministerului Educatiei si Cercetarii”.
Deocamdata, reprezentantii ISJ au refuzat sa dea mai multe amanunte despre cum decurge controlul si cate lucrari sunt verificate. Sunt recorectate in primul rand lucrarile de la Centrul de Examen din Borsa, de unde proveneau cele mai multe lucrari catalogate ca fiind identice.
Primii care au semnalat neregulile din cadrul bacalaureatului au fost doi profesori evaluatori care au sesizat ca in jur de 200 de lucrari au fost identice la centrul din Grupul Scolar ”C.D. Nenitescu” din Baia Mare. Lucrarile au provenit din centrele de la Borsa si Viseu.
Scandalul a luat amploare dupa ce liderul Sindicatului Liber din Invatamant Maramures, Liviu Pop, a confirmat ca lucrarile sunt identice si ca elevii ar fi fost lasati sa copieze.
Saptamana trecuta conducerea ISJ Maramures a numit o comisie interna pentru a recorecta peste 350 de lucrari de la proba de romana din cadrul bacalaureatului de la centrele din Viseu de Sus si Borsa.
Concluzia a fost una ”linistitoare”, pentru ca oficialii institutiei au gasit doar 4 lucrari identice cu modele publicate in cartea de comentarii literare aparuta la Editura Art, despre restul lucrarilor spunandu-se ca sunt doar asemanatoare si ca nu se poate preciza ca au fost scrise dupa dictare.
Autor: Camelia Tocaci
Sursa:
http://www.emaramures.ro/index.php?page=det&cat=2&id=6941
21 iul. 2007
Supracontrolul din Maramureş a găsit doar 4 teze identice la Bac
aM PRELUAT DE LA
http://www.gandul.info/educatie/supracontrolul-maramures-gasit-4-teze-identice-bac.html?3934;858780
Din 200
Supracontrolul din Maramureş a găsit doar 4 teze identice la Bac
20 IULIE 2007
În Maramures au fost găsite doar 4 lucrări cu rezolvări identice la proba scrisă la limba şi literatura română, de la examenul de bacalaureat. După ce Liviu Pop, liderul Sindicatului Liber din Învăţământ, a semnalat că există 200 de lucrări identice la limba română, inspectoratul şcolar s-a pus pe recorectat. Din 409 lucrări recorectate, doar 4 aveau rezolvări identice cu acelea din culegerile de comentarii, restul lucrărilor fiind „asemănătoare”. Sandu Pocol, inspectorul şcolar general: „Elevii au memorat răspunsurile din culegeri. Elevii nu au copiat şi nici nu li s-au dictat rezolvările în timpul examenelor. (E.L.)
http://www.gandul.info/educatie/supracontrolul-maramures-gasit-4-teze-identice-bac.html?3934;858780
Din 200
Supracontrolul din Maramureş a găsit doar 4 teze identice la Bac
20 IULIE 2007
În Maramures au fost găsite doar 4 lucrări cu rezolvări identice la proba scrisă la limba şi literatura română, de la examenul de bacalaureat. După ce Liviu Pop, liderul Sindicatului Liber din Învăţământ, a semnalat că există 200 de lucrări identice la limba română, inspectoratul şcolar s-a pus pe recorectat. Din 409 lucrări recorectate, doar 4 aveau rezolvări identice cu acelea din culegerile de comentarii, restul lucrărilor fiind „asemănătoare”. Sandu Pocol, inspectorul şcolar general: „Elevii au memorat răspunsurile din culegeri. Elevii nu au copiat şi nici nu li s-au dictat rezolvările în timpul examenelor. (E.L.)
19 iul. 2007
ISJ Maramures neaga ca s-a copiat la proba de limba romana
Am preluat de pe
http://www.emaramures.ro/index.php?page=det&cat=2&id=6870
Doar patru lucrari de la proba scrisa de limba romana a bacalaureatului au fost identice cu modelele publicate in cartea de comentarii aparuta la Editura Art, a concluzionat conducerea Inspectoratului scolar Judetean Maramures. Restul lucrarilor sunt doar asemanatoare cu comentariile literare din cartea respectiva. Sindicalistii din invatamant sustin insa ca raportul nu reflecta intocmai realitatea, mai ales ca a fost intocmit de o comisie interna din cadrul ISJ, si nu de o comisie ministeriala.
Conducerea Inspectoratului Scolar Judetean (ISJ) Maramures s-a grabit sa recorecteze peste 350 de lucrari de la proba scrisa de limba romana din cadrul bacalaureatului pentru a demonstra ca in Maramures, examenul a fost cat se poate de corect.
A fost numita in graba o comisie de analiza interna formata din inspectorul scolar de specialitate Valentina Todoran, si profesorii Marioara Donca de la Colegiul National Mihai Eminescu, Maria Moholea - Grupul Scolar Tehnic si Lucia Stoian - Liceul cu program Sportiv Baia Mare. Comisia a recorectat 145 de lucrari de la subcomisia de examen din Viseu de Sus si 264 de lucrari de la Centrul de Examen Borsa.
Inspectorul scolar general, Sandu Pocol a declarat ca din cele peste 350 de lucrari recorectate, doar patru au fost identice in proportie de 90 % cu modelele publicate in cartea ,”100 posibile variante de subiecte pentru proba scrisa a Examenului de bacalaureat” 2007, aparuta la Editura Art.
”La Viseu de Sus, doar trei lucrari au fost gasite identice in proportie de 90 % cu modele publicate in cartea aparuta la Editura Art, iar la Borsa o lucrare este identica in procent de 90 % cu aceleasi modele publicate. Restul lucrarilor sunt doar asemanatoare si nu identice”, a spus Sandu Pocol.
Desi exista formulari asemanatoare in lucrarile recorectate, Sandu Pocol neaga ca elevii ar fi copiat. El sustine ca elevii au memorat acelasi tip de subiecte ”datorita faptului ca elevii au avut la dispozitie modelele de rezolvare a subiectelor”.
El a precizat ca a existat pobilitatea ca acestia sa prefere memorarea rezolvarilor acestora. ”Varianta cum ca elevii au copiat sau ca li s-ar fi dictat rezolvarile nu se confirma si nu poate fi dovedit.”
Sindicalistii din invatamant sustin in continuare ca la bacalaureat s-a copiat. In plus, sindicalistii contesta rezultatele comisiei de analiza, pe motiv ca aceasta comisie ”a fost numita in pripa si ca era inutila”. Acestia spun ca este suspect faptul ca lucrarile au fost recorectate intr-o singura zi si imediat s-au comunicat rezultatele.
Liderul Sindicatului Liber din Invtamant (SLI) Maramures, Liviu Pop, a declarat ca ar fi fost normal ca verificarile sa inceapa inca de saptamana trecuta, mai alea ca la ISJ s-a facut o sesizare in care s-a specificat ca au fost descoperite in jur de 200 de lucrari identice.
Masura ISJ de a numi o comisie pentru recorectarea lucrarilor a fost luata insa abia la inceputul saptamanii, dupa ce SLI a vorbit public despre neregulile de la bacalureatul din judet. In Maramures este asteptata in continuare venirea unei comisii numite de ministerul educatiei care sa verifice modul in care s-a derulat examenul.
http://www.emaramures.ro/index.php?page=det&cat=2&id=6870
Doar patru lucrari de la proba scrisa de limba romana a bacalaureatului au fost identice cu modelele publicate in cartea de comentarii aparuta la Editura Art, a concluzionat conducerea Inspectoratului scolar Judetean Maramures. Restul lucrarilor sunt doar asemanatoare cu comentariile literare din cartea respectiva. Sindicalistii din invatamant sustin insa ca raportul nu reflecta intocmai realitatea, mai ales ca a fost intocmit de o comisie interna din cadrul ISJ, si nu de o comisie ministeriala.
Conducerea Inspectoratului Scolar Judetean (ISJ) Maramures s-a grabit sa recorecteze peste 350 de lucrari de la proba scrisa de limba romana din cadrul bacalaureatului pentru a demonstra ca in Maramures, examenul a fost cat se poate de corect.
A fost numita in graba o comisie de analiza interna formata din inspectorul scolar de specialitate Valentina Todoran, si profesorii Marioara Donca de la Colegiul National Mihai Eminescu, Maria Moholea - Grupul Scolar Tehnic si Lucia Stoian - Liceul cu program Sportiv Baia Mare. Comisia a recorectat 145 de lucrari de la subcomisia de examen din Viseu de Sus si 264 de lucrari de la Centrul de Examen Borsa.
Inspectorul scolar general, Sandu Pocol a declarat ca din cele peste 350 de lucrari recorectate, doar patru au fost identice in proportie de 90 % cu modelele publicate in cartea ,”100 posibile variante de subiecte pentru proba scrisa a Examenului de bacalaureat” 2007, aparuta la Editura Art.
”La Viseu de Sus, doar trei lucrari au fost gasite identice in proportie de 90 % cu modele publicate in cartea aparuta la Editura Art, iar la Borsa o lucrare este identica in procent de 90 % cu aceleasi modele publicate. Restul lucrarilor sunt doar asemanatoare si nu identice”, a spus Sandu Pocol.
Desi exista formulari asemanatoare in lucrarile recorectate, Sandu Pocol neaga ca elevii ar fi copiat. El sustine ca elevii au memorat acelasi tip de subiecte ”datorita faptului ca elevii au avut la dispozitie modelele de rezolvare a subiectelor”.
El a precizat ca a existat pobilitatea ca acestia sa prefere memorarea rezolvarilor acestora. ”Varianta cum ca elevii au copiat sau ca li s-ar fi dictat rezolvarile nu se confirma si nu poate fi dovedit.”
Sindicalistii din invatamant sustin in continuare ca la bacalaureat s-a copiat. In plus, sindicalistii contesta rezultatele comisiei de analiza, pe motiv ca aceasta comisie ”a fost numita in pripa si ca era inutila”. Acestia spun ca este suspect faptul ca lucrarile au fost recorectate intr-o singura zi si imediat s-au comunicat rezultatele.
Liderul Sindicatului Liber din Invtamant (SLI) Maramures, Liviu Pop, a declarat ca ar fi fost normal ca verificarile sa inceapa inca de saptamana trecuta, mai alea ca la ISJ s-a facut o sesizare in care s-a specificat ca au fost descoperite in jur de 200 de lucrari identice.
Masura ISJ de a numi o comisie pentru recorectarea lucrarilor a fost luata insa abia la inceputul saptamanii, dupa ce SLI a vorbit public despre neregulile de la bacalureatul din judet. In Maramures este asteptata in continuare venirea unei comisii numite de ministerul educatiei care sa verifice modul in care s-a derulat examenul.
18 iul. 2007
http://www.gandul.info/actual/cele-200-lucrari-identice-corectate-comisia-mec.html?3927;856968
http://www.gandul.info/actual/cele-200-lucrari-identice-corectate-comisia-mec.html?3927;856968
Cele 200 de lucrări cu rezolvări identice de la bacalaureatul la limba şi literatura română ale elevilor din Maramureş vor fi recorectate chiar astăzi. Lucrările elevilor care au comentarii identice cu rezolvările din culegerile de comentarii vor fi recorectate de o comisie specială a Ministerului Educaţiei.
Profesorii din comisie vor verifica şi situaţia şcolară a elevilor pentru a se vedea ce rezultate au avut aceştia în timpul liceului. Zvetlana Preoteasa, secretara de stat pentru învăţământul preuniversitar, a spus că vor fi cinci comisii naţionale, ce vor verifica în acelaşi mod cazurile din mai multe judeţe.În municipiul Bucureşti a fost semnalat un caz similar, în care mai multe lucrări ale elevilor care au susţinut examenul la Liceul „Dimitrie Gusti” aveau comentarii identice cu acelea din culegerile de rezolvări. Deşi, săptămâna trecută, Cristian Alexandrescu ne-a declarat că a făcut o plângere la poliţie pentru anchetarea cazului, ieri ne-a spus că „va face o plângere”.
Zvetlana Preoteasa a mai adăugat că, după terminarea examenului de titularizare al profesorilor, comisiile judeţene de bacalaureat vor desemna profesori care vor recorecta prin sondaj câte 50 de lucrări de la bacalaureat. Rezultatele anchetelor ministeriale nu îi vor afecta pe elevi, dar i-ar putea afecta pe profesorii corectori, dacă MEC va pune în practică prevederile statutului. (E.L.)
17 iul. 2007
Anchetă la bacalaureatul din Maramureş
Din la ziarul Gandul am preluat de la adresa
http://www.gandul.info/educatie/200-lucrari-identice.html?3934;855891
urmatorul material
200 de lucrări identice17 IULIE 2007 -
O comisie a MEC este aşteptată în Maramureş ca să verifice modul în care s-a desfăşurat examenul de bacalaureat în judeţ, după ce Sindicatul Liber din Învăţământ a sesizat că 200 de lucrări sunt identice şi a cerut recorectarea lucrărilor. Liderul local al Sindicatului Liber din Învăţământ (SLI), Liviu Pop, a declarat, luni, că ancheta este urmare a unei sesizări făcute de SLI Maramureş, care a semnalat existenţa a 200 de lucrări identice la proba scrisă de limba şi literatura română, cu un conţinut foarte asemănător, toate fiind corectate la Grupul Şcolar „C.D. Neniţescu” din Baia Mare.
Sindicaliştii din învăţământ au cerut să fie recorectate toate lucrările de la limba şi literatura română din judeţ, pentru că nu exclud ca şi în alte centre de evaluare să se găsească astfel de nereguli. „Ar trebui să se vadă ce note au avut elevii de clasa a XII-a în timpul anilor de studiu şi ce note au avut la bacalaureat. Sunt elevi cu media şcolară de 5, dar cu medii peste 9 la bacalaureat”, a declarat Liviu Pop.
Liderul SLI Maramureş a spus că, în cazul recorectării lucrărilor, elevii nu vor avea de suferit, răspunderea în cazul confirmării sesizării urmând să revină atât profesorilor supraveghetori, cât şi preşedintelui Comisiei Judeţene de Evaluare. El a afirmat că neregulile au fost cunoscute de conducerea Inspectoratului Şcolar Judeţean (ISJ) Maramureş încă din 4 iulie, dar că s-a dorit muşamalizarea acestora.
Pavel Filip, purtătorul de cuvânt al ISJ Maramureş, a declarat că pentru a răspunde acuzaţiilor lansate de sindicalişti s-a dispus efectuarea unei anchete proprii. „Toate lucrările de la Grupul Şcolar din Borşa, unde s-a precizat că ar fi probleme, sunt recorectate. Vom vedea dacă reclamaţiile sunt întemeiate şi dacă lucrările sunt similare. De asemenea, vom vedea dacă acestea se aseamănă pentru că s-a copiat sau pentru că s-a dictat în sala de examen”, a spus Filip.El a declarat că profesorii supraveghetori au dat declaraţii pe proprie răspundere prin care au precizat că nu au semnalat nereguli. Nici preşedintele Comisiei de examen, prof. univ. Gheorghe Achim, nu a semnalat probleme în desfăşurarea bacalaureatului. Conform ISJ Maramureş, rezultatele anchetei vor fi făcute publice peste câteva zile.
Frauda la Bacalaureat in Maramures
Profesorii corectori de la centrul de evaluare de la Grupul Scolar „C. D. Nenitescu“ din Baia Mare au descoperit o frauda la examenul de Bacalaureat. Ei au identificat 200 de lucrari identice la proba scrisa de Limba si literatura romana. Declaratia a fost facuta de catre liderul Sindicatului Liber din Invatamint Maramures, Liviu Pop. In urma acestei descoperiri, Ministerul Educatiei va trimite o comisie de ancheta in judetul Maramures, care va verifica modul in care s-a desfasurat examenul de Bacalaureat in acest judet. Liderul de sindicat Liviu Pop a solicitat ieri ca toate lucrarile de la proba de Limba si literatura romana sa fie recorectate. Metoda nu ar aduce prejudicii elevilor, sustine el, care vor ramine cu mediile nemodificate, dar cei care vor fi sanctionati sint profesorii, in cazul in care ancheta va dovedi ca au lasat elevii sa copieze. C. J.
Sursa:http://www.monitorulcj.ro/cms/site/m_cj/news/pe_scurt_19224.html
http://www.gandul.info/educatie/200-lucrari-identice.html?3934;855891
urmatorul material
200 de lucrări identice17 IULIE 2007 -
O comisie a MEC este aşteptată în Maramureş ca să verifice modul în care s-a desfăşurat examenul de bacalaureat în judeţ, după ce Sindicatul Liber din Învăţământ a sesizat că 200 de lucrări sunt identice şi a cerut recorectarea lucrărilor. Liderul local al Sindicatului Liber din Învăţământ (SLI), Liviu Pop, a declarat, luni, că ancheta este urmare a unei sesizări făcute de SLI Maramureş, care a semnalat existenţa a 200 de lucrări identice la proba scrisă de limba şi literatura română, cu un conţinut foarte asemănător, toate fiind corectate la Grupul Şcolar „C.D. Neniţescu” din Baia Mare.
Sindicaliştii din învăţământ au cerut să fie recorectate toate lucrările de la limba şi literatura română din judeţ, pentru că nu exclud ca şi în alte centre de evaluare să se găsească astfel de nereguli. „Ar trebui să se vadă ce note au avut elevii de clasa a XII-a în timpul anilor de studiu şi ce note au avut la bacalaureat. Sunt elevi cu media şcolară de 5, dar cu medii peste 9 la bacalaureat”, a declarat Liviu Pop.
Liderul SLI Maramureş a spus că, în cazul recorectării lucrărilor, elevii nu vor avea de suferit, răspunderea în cazul confirmării sesizării urmând să revină atât profesorilor supraveghetori, cât şi preşedintelui Comisiei Judeţene de Evaluare. El a afirmat că neregulile au fost cunoscute de conducerea Inspectoratului Şcolar Judeţean (ISJ) Maramureş încă din 4 iulie, dar că s-a dorit muşamalizarea acestora.
Pavel Filip, purtătorul de cuvânt al ISJ Maramureş, a declarat că pentru a răspunde acuzaţiilor lansate de sindicalişti s-a dispus efectuarea unei anchete proprii. „Toate lucrările de la Grupul Şcolar din Borşa, unde s-a precizat că ar fi probleme, sunt recorectate. Vom vedea dacă reclamaţiile sunt întemeiate şi dacă lucrările sunt similare. De asemenea, vom vedea dacă acestea se aseamănă pentru că s-a copiat sau pentru că s-a dictat în sala de examen”, a spus Filip.El a declarat că profesorii supraveghetori au dat declaraţii pe proprie răspundere prin care au precizat că nu au semnalat nereguli. Nici preşedintele Comisiei de examen, prof. univ. Gheorghe Achim, nu a semnalat probleme în desfăşurarea bacalaureatului. Conform ISJ Maramureş, rezultatele anchetei vor fi făcute publice peste câteva zile.
Frauda la Bacalaureat in Maramures
Profesorii corectori de la centrul de evaluare de la Grupul Scolar „C. D. Nenitescu“ din Baia Mare au descoperit o frauda la examenul de Bacalaureat. Ei au identificat 200 de lucrari identice la proba scrisa de Limba si literatura romana. Declaratia a fost facuta de catre liderul Sindicatului Liber din Invatamint Maramures, Liviu Pop. In urma acestei descoperiri, Ministerul Educatiei va trimite o comisie de ancheta in judetul Maramures, care va verifica modul in care s-a desfasurat examenul de Bacalaureat in acest judet. Liderul de sindicat Liviu Pop a solicitat ieri ca toate lucrarile de la proba de Limba si literatura romana sa fie recorectate. Metoda nu ar aduce prejudicii elevilor, sustine el, care vor ramine cu mediile nemodificate, dar cei care vor fi sanctionati sint profesorii, in cazul in care ancheta va dovedi ca au lasat elevii sa copieze. C. J.
Sursa:http://www.monitorulcj.ro/cms/site/m_cj/news/pe_scurt_19224.html
15 iul. 2007
Educaţia cu două ministere
Am preluta din Graiul Maramuresului (http://www.graiul.ro/?p=2383) un material foarte interesant.
Sper ca nu sunt acuzat de plagiat.
Daca e asa sa mi se spuna ca il scot de aici. Multumesc
România, ţară frumoasă cu multe surprize, are două ministere care se ocupă de educaţie. Unul de drept, la Palatul Victoria, şi altul inventat la Palatul Cotroceni. Primul este condus de un liberal. Celălalt de un pedist camuflat. Ministerul educaţiei din Palatul Victoria, managerul Cristian Adomniţei recunoaşte că nu prea are treabă cu învăţămîntul. Fostul ministru al educaţiei Mircea Miclea, şeful Comisiei prezidenţiale a elaborat o nouă strategie pentru învăţămîntul românesc. Preşedintele Traian Băsescu a adunat alaltăieri sub cupola Cotrocenilor rectori, academicieni, profesori, sindicalişti, studenţi, părinţi, elevi pentru a le spune tranşant diagnosticul pus de comisia prezidenţială actualului sistem de învăţămînt: ineficient, nerelevant şi de slabă calitate. Să recunoaştem, aprecierea este extrem de dură. Breasla dascălilor, de sus pînă jos, nu poate fi încîntată de concluziile raportului sintetizate de preşedinte în aceste expresii. Socotesc partea bună a acestui demers sugerîndu-se un pact care să ocolească orice conflict politic. Să se instaureze o coerenţă a sistemului. Nu fiecare ministru care stă mai mult sau mai puţin în fotoliu vine cu propria viziune care o refuză pe cea a precedentului. Nimeni nu se îndoieşte că educaţia este o prioritate naţională. S-a spus pe faţă care ar fi hibele mari. Sînt şcoli vechi şi profesori bătrîni. Că există un mare număr de analfabeţi. Că una, că alta. Teoretic sună just deşi, spun încă o dată, jignitor pentru dascăli. Dacă am avea un licăr de încredere în convertirea în realitatea a înţelegerii propuse tot ar fi ceva. Tare mă tem că minunea va ţine foarte puţin. Că toate aceste entuziasme vor fi duse la bun sfîrşit. Orgoliile s-au manifestat chiar în ziua în care credeam că se porneşte reforma în educaţie. Ministrul liberal al învăţămîntului nu a scăpat prilejul să-l ironizeze pe preşedinte la el acasă. “Bine aţi venit în marea familie a educatorilor”, i-a spus Adomniţei. Apoi, ca un făcut, chiar în ziua prezidenţială a educaţiei, inspectorii şcolari generali, în loc să fie la Cotroceni au fost la o întîlnire cu reprezentanţii Ministerului Educaţiei. Dascălii sînt cei mai în măsură să-şi spună opiniile despre raport. Îi aştept în coloanele ziarului nostru. Teoretic, sîntem în Europa, practic trăim în România. Nu închei fără a-mi exprima uimirea că în raport nu se pomeneşte de dimensiunea naţională a educaţiei. Să nu uităm că am avut un Spiru Haret. Care a modernizat învăţămîntul din vremea lui. Ne-ar fi extrem de necesar unul ca el, în variantă actuală.Gheorghe PÂRJA
frumos
Sper ca nu sunt acuzat de plagiat.
Daca e asa sa mi se spuna ca il scot de aici. Multumesc
România, ţară frumoasă cu multe surprize, are două ministere care se ocupă de educaţie. Unul de drept, la Palatul Victoria, şi altul inventat la Palatul Cotroceni. Primul este condus de un liberal. Celălalt de un pedist camuflat. Ministerul educaţiei din Palatul Victoria, managerul Cristian Adomniţei recunoaşte că nu prea are treabă cu învăţămîntul. Fostul ministru al educaţiei Mircea Miclea, şeful Comisiei prezidenţiale a elaborat o nouă strategie pentru învăţămîntul românesc. Preşedintele Traian Băsescu a adunat alaltăieri sub cupola Cotrocenilor rectori, academicieni, profesori, sindicalişti, studenţi, părinţi, elevi pentru a le spune tranşant diagnosticul pus de comisia prezidenţială actualului sistem de învăţămînt: ineficient, nerelevant şi de slabă calitate. Să recunoaştem, aprecierea este extrem de dură. Breasla dascălilor, de sus pînă jos, nu poate fi încîntată de concluziile raportului sintetizate de preşedinte în aceste expresii. Socotesc partea bună a acestui demers sugerîndu-se un pact care să ocolească orice conflict politic. Să se instaureze o coerenţă a sistemului. Nu fiecare ministru care stă mai mult sau mai puţin în fotoliu vine cu propria viziune care o refuză pe cea a precedentului. Nimeni nu se îndoieşte că educaţia este o prioritate naţională. S-a spus pe faţă care ar fi hibele mari. Sînt şcoli vechi şi profesori bătrîni. Că există un mare număr de analfabeţi. Că una, că alta. Teoretic sună just deşi, spun încă o dată, jignitor pentru dascăli. Dacă am avea un licăr de încredere în convertirea în realitatea a înţelegerii propuse tot ar fi ceva. Tare mă tem că minunea va ţine foarte puţin. Că toate aceste entuziasme vor fi duse la bun sfîrşit. Orgoliile s-au manifestat chiar în ziua în care credeam că se porneşte reforma în educaţie. Ministrul liberal al învăţămîntului nu a scăpat prilejul să-l ironizeze pe preşedinte la el acasă. “Bine aţi venit în marea familie a educatorilor”, i-a spus Adomniţei. Apoi, ca un făcut, chiar în ziua prezidenţială a educaţiei, inspectorii şcolari generali, în loc să fie la Cotroceni au fost la o întîlnire cu reprezentanţii Ministerului Educaţiei. Dascălii sînt cei mai în măsură să-şi spună opiniile despre raport. Îi aştept în coloanele ziarului nostru. Teoretic, sîntem în Europa, practic trăim în România. Nu închei fără a-mi exprima uimirea că în raport nu se pomeneşte de dimensiunea naţională a educaţiei. Să nu uităm că am avut un Spiru Haret. Care a modernizat învăţămîntul din vremea lui. Ne-ar fi extrem de necesar unul ca el, în variantă actuală.Gheorghe PÂRJA
frumos
Sondaj
Am pornit ieri acest sondaj deoarece am vazut discutii pe aceasta temna in ultimul timp.
Pe http://edu.presidency.ro/cv/raport.pdf
Insa pe http://www.edu.ro/index.php/articles/8246 mai avem un raport.
Suntem plini de rapoarte(bune rele nu vreau sa le comentez) iar invatamantul moare.
Pe http://edu.presidency.ro/cv/raport.pdf
Insa pe http://www.edu.ro/index.php/articles/8246 mai avem un raport.
Suntem plini de rapoarte(bune rele nu vreau sa le comentez) iar invatamantul moare.
14 iul. 2007
DOMNULE Inspector General
In urma sesizarilor colegilor nostrii de limba si literatura romana din Centrul Zonal de Evaluare de la Grup Scolar „C.D. Nenitescu” Baia Mare, Sindicatul Liber din Învăţământ Maramureş vă aduce în atenţie următoarele aspecte legate de Examenul de Bacalaureat din judeţul Maramureş.
Colegii nostrii din acest centru (subcomisia 3) au sesizat presedintelui ca un numar de aproximativ 200 (unele chiar 25 consecutive) de lucrari sunt identice, copiate dintr-o culegere cu rezolvari ale variantelor ( inclusiv propozitii incomplete - asa cum erau si in respectiva brosura). In urma acestei sesizari doua persoane au dorit sa se retraga si au fost rugate sa isi dea demisia din comisia de corectat insa au fost rechemate a doua zi sub pretextul ca dansii (corectorii) sunt obligati sa corecteze iar Comisia Judeteana de Bacalaureat se va ocupa de sesizarea semnalata de dansii. Mentionam ca acestia au specificat in cererile respective numarul lucrarilor identice.
In acest sens va rugam ca in caliatate de presedinte a Comisie judetene de Bacalaureat sa luati masuril necesare si sa cercetati aspectele legate de aceste nereguli.
Baia Mare 04.07.2007
Preşedinte SLÎ MM
Prof. Liviu Marian POP
Colegii nostrii din acest centru (subcomisia 3) au sesizat presedintelui ca un numar de aproximativ 200 (unele chiar 25 consecutive) de lucrari sunt identice, copiate dintr-o culegere cu rezolvari ale variantelor ( inclusiv propozitii incomplete - asa cum erau si in respectiva brosura). In urma acestei sesizari doua persoane au dorit sa se retraga si au fost rugate sa isi dea demisia din comisia de corectat insa au fost rechemate a doua zi sub pretextul ca dansii (corectorii) sunt obligati sa corecteze iar Comisia Judeteana de Bacalaureat se va ocupa de sesizarea semnalata de dansii. Mentionam ca acestia au specificat in cererile respective numarul lucrarilor identice.
In acest sens va rugam ca in caliatate de presedinte a Comisie judetene de Bacalaureat sa luati masuril necesare si sa cercetati aspectele legate de aceste nereguli.
Baia Mare 04.07.2007
Preşedinte SLÎ MM
Prof. Liviu Marian POP
Invatamantul o prioritate?
Este sau nu prioriate reala?
Sau doar in programele de guvernare?
Dupa aparitia celor doua rapoarte unul din Cotroceni si altul de la Minister e greu de spus.
cert e un lucru.
E bien ca am intrat in joc.
Rezultatele o sa le vedem in curand
Sper...
Sau doar in programele de guvernare?
Dupa aparitia celor doua rapoarte unul din Cotroceni si altul de la Minister e greu de spus.
cert e un lucru.
E bien ca am intrat in joc.
Rezultatele o sa le vedem in curand
Sper...
Proba-am primit acest mesaj pe email
Sunt prof. ca si dv. împreunã cu sotia mea (titulari cu ex. sustinut la Isj). Vroiam sã vã întrebãm, citind tot felul de propuneri, explicatii din partea ministerului nostru drag si mai nou chiar a presedintelui despre descentralizarea aceasta; dv. ca sindicat ce opinie aveti în legãturã cu descentralizarea?! Vi se pare normalã rãsfirarea programei scolare?!Dar cu reducerea nr. de ore pt. materii?!Ce se va întâmpla cu cadrele didactice care din cauza restructurãrii vor intra în restrângere de activitate dacã nu vor mai exista transfer/pretransfer cu reducere de act.? Mai nou unii din minister sustin cã trebuie anulate titularizãrile si personalul sã fie angajati pe perioade de timp determinate.Asta este protectia socialã adoptatã din U.E.?! E legalã anularea titularizãrilor? Noi nu suntem cu pile, am intrat în sistem pe munca noastrã, eu fiind primul din jud. meu (aproximativ 80 de candidati) cu 9,20 nota si sotia a 2 a pe materia ei cu 8,60, este corect sã mã expedieze acum dupã ce ani la rândul am tot dat examene de titul., nereusind din cauza unor candidati cu nume?! Pe cei titulari nu trebuie sã-i lase în pace pânã ce acestia ies la pensie sau renuntã la titul?!Sunt de acord cu verificarea periodicã a titularilor, chiar si cu sanctiuni drastice dacã au abateri dar nu cu anularea titulaturii!!! Dacã s-ar adopta chestia asta noi nu putem ataca în instantã deoarece am muncit f. mult pentru lucrul ãsta(numai în 2006 am obtinut titulatura sustinând aproape 10 ani acest examen) si nu mi se pare corect ca un personaj ca Svetlana nu stiu cum secretar de stat sã vinã sã ne anuleze drepturile obtinute prin muncã, poate acest personaj dupã vârsta ei nici nu a sustinut un ex. de asemenea valoare si importantã!!! Ce vom face renuntãm la tot si plecãm în Spania la cãpsuni?!ªi nici cu angajarea viitoare în sistem nu sunt de acord: cum adicã fiecare scoalã sã-si angajeze personalul?! Vã dati seamã câte ex. ar sustine profesorii pt. un amãrât de post, mai ales cele de suplinire?!E aberant ca sã dai atâtea ex. într-o varã si fiecare în alt colt al judetului, tãrii. Totusi cei de sus chiar nu se gândesc la treburile astea?! Sunt tare curios si nelãmurit ce se va întâmpla cu cei ce nu vor mai avea norma întreagã, unii zic ceva de salarii compensatorii pt. ei si logic somajul; dar ce se va întâmpla cu materia respectivã?!Cine v-a veni în scoalã pentru numai 10 ore de ex.?! Din nou pensionarii?! Si asa ne acuzã statul cã avem o medie de vârstã f. înaintatã.
Vã întreb ca si responsabil sindical, eu nu am gãsit nici unde pozitia oficialã a sindicatului în leg. cu descentralizarea. Vã rog dati-mi si mie niste rãspunsuri cã sunteti în mãsurã (chiar si neoficiale) sã nu mai stãm si noi în acest stres aiurit, ne este de ajuns stresul de la scoalã nu mai avem nevoie de aceastã multitudine de zvonuri.
Apropo ce se va întâmpla cu Isj-urile?!Au bãgat si ei o groazã de bani în dotarea lor chiar în constructia unor clãdiri f. scumpe?!
Sper sã nu-mi ocoliti acest mail si poate ne lãmuriti si pe noi cât de cât, sunt sigur cã marea majoritate a profesorilor îsi pun aceastã întrebare.
Multumesc si vã astept cu unele lãmuriri, sfaturi, ipoteze etc.
Toate cele bune!!!
Vã întreb ca si responsabil sindical, eu nu am gãsit nici unde pozitia oficialã a sindicatului în leg. cu descentralizarea. Vã rog dati-mi si mie niste rãspunsuri cã sunteti în mãsurã (chiar si neoficiale) sã nu mai stãm si noi în acest stres aiurit, ne este de ajuns stresul de la scoalã nu mai avem nevoie de aceastã multitudine de zvonuri.
Apropo ce se va întâmpla cu Isj-urile?!Au bãgat si ei o groazã de bani în dotarea lor chiar în constructia unor clãdiri f. scumpe?!
Sper sã nu-mi ocoliti acest mail si poate ne lãmuriti si pe noi cât de cât, sunt sigur cã marea majoritate a profesorilor îsi pun aceastã întrebare.
Multumesc si vã astept cu unele lãmuriri, sfaturi, ipoteze etc.
Toate cele bune!!!
Abonați-vă la:
Postări (Atom)