Domnule Presedinte Liviu Marian Pop
Sunt *** , secretara la ***** si vreau sa va aduc in atentie unele nemultumiri.
Sa fiu mai concisa o sa prezint punctual cateva probleme:
- din punctul meu de vedere scoala nu mai este scoala ci "ajutor social" . Va veti intreba de ce? Pentru ca prin scoala se acorda o serie de facilitati pentru persoanele defavorizate care nu sunt contorizate si nu li se cunoaste finalitatea , precum si toate masurile de protectie sociala si , nu este firesc. Sa enumer cateva si unde pot , sa dau si solutia:
- alocatiile de stat pentru copii se dau prin scoala pentru a incarca dascalii si serviciul secretariat cu munca in plus(de intocmit tabele si tabelase, comunicari la sfarsit de luna etc). Daca tot exista Ministerul Muncii Solidaritatii Sociale si Familiei de ce nu s-ar ocupa acesta de ele? De la varsta de 18 ani mai inteleg sa se ceara comunicari de la scoala daca urmeaza o forma de invatatmant sau nu. Oricum alocatia nu este un stimulent pentru a vin la scoala pentru cei care nu doresc.
- ajutorul pentru achizitionarea unui calculator (EURO 200)- sunt bani aruncati in vant pentru ca nimeni nu a facut un studiu sa vada ce impact are acest ajutor asupra stimularii invatarii la elev. De acest ajutor beneficiaza de regula elevii ai caror parinti sunt plecati in strainatate si care si-au lasat documentele rudelor pentru a le intocmi tor felul de dosare. Cei care muncesc pe branci in tara si au un venit/membru de familie declarat (pana in 150 lei) nu beneficiaza pentru ca au venit.Cine controleaza daca mai au calculatorul achizitionat, daca il utilizeaza si cu ce i-a ajutat la progresul scolar? NIMENI. Solutia mai buna ar fi dotarea si functionarea unui laborator de informatica in fiecare scoala, supravegheat de personal de specialitate, cu acces al elevilor pe durata intregii zile si cu anumite site-uri parolate.
- bani de liceu - o gaselmita pentru a atrage elevii la scoala dar multi dintre ei pe parcursul anului pierd acest drept din cauza absentelor nemotivate.Deci.... nici aici nu stam prea bine. Dar...... din nou suntem sclavii copiilor si ai parintilor . Trebuie sa muncim pe branci cu mormane de hartii, machete, drumuri la judet pentru confirmari de date, monitorizari absente, state de plata pentru ca ei sa primeasca bani (chiar daca parintii sunt plecati sau acasa au gater sau atelier de tamplarie , venitul lor este 0 pentru ca la FISC nu figureaza cu activitati iar Primaria nu are interes sa gestioneze situatia persoanelor plecate in strainatate).
- rechizite scolare / - din nou tabele si tabelase , adeverinte , mormane de hartii. Solutia : Dascalul de la clasa este in masura sa stabileasca cine ar fi in drept sa primeasca, pe baza unui simplu tabel pe clasa. Dascalul este cel care stie cel mai bine elevul care nu are posibilitati pentru a-si cumpara cele necesare la scoala.
- ajutoarele pentru protectia sociala . Suntem asaltati de parinti pentru adeverinte de: alocatie complementara, ajutor social, ajutor incalzire, si te miri ce ajutoare vor mai inventa , cu specificatia daca au bursa sau nu. Sa nu uitam ca in scoala cuantumul bursei este mic si nu ar trebui luat in calcul la aceste ajutoare. Poate ca scotand aceste ajutoare romanul ar invata ca trebuie sa si munceasca si l-ar constientiza ca scoala este pentru instructie si educatie. iar dascalul trebuie privit ca o "icoana" si nu sfidat si tratat cu superioritate de cei ai caror odrasle beneficiaza de ajutoare serioase prin unitatea scolara.
Muncind pentru intocmirea ac tot felul de hartii care de fapt incurajeaza lenea la romani, dascalul nu-si poate desfasura activitatea cum ar trebui . In timpul liber in loc sa se pregateasca pentru a doua zi sau sa organizeze actiuni de socializare, actiuni extrascolare benefice pentru copii , trebuie sa intocmeasca tone de hartii pentru elevi si pentru portofoliul personal.
Nu stiu ce model avem la baza dar activitatea dascalului este cuantificata in "numarul de piese la dosar" . Cel care are nenorocul sa aiba o clasa slab inzestrata de la Mama Natura si munceste pe branci nu are timp de hartii si atunci.......... nu primeste gradatie de merit ca nu are piese la dosar, nu intruneste punctajul pentru ca nu are rezultate la olimpiade sau concursuri scolare, etc.
Poate considerati ca nefiind dascal nu sunt in masura sa ridic aceste probleme, dar fiind in sistem stiu cu ce ne confruntam zilnic cadrele didactice.
Un alt aspect pe care vreau sa-l prezint este cel privind incarcarea sistemului. Daca am scutura un pic sistemul, daca s-ar verifica efectivele de elevi in teren si nu din statistica mai mult ca sigur ca nu am avea de ce ne plange ca sunt posturi neacoperite in invatamant. Disparand o serie de posturi care figureaza doar in statistici si mai putin la fata locului , s-ar face economii frumusele care ar ajuta la retribuirea dascalului in raport cu munca depusa si ar fi mai atractiva munca in invatamant .
Ar mai fi multe de spus, de semnalat dar pentru ca intre timp mi-a mai trecut supararea, cred ca ajunge.
Multumesc pentru rabdare si sper ca din ce am prezentat mai sus, sa fie o sursa de inspiratie in discutiile pe care le aveti cu reprezentantii MEdCT.
30 oct. 2007
29 oct. 2007
Scoala romaneasca compromite viitorul copiilor
La varste mici, multi copii au potentialul de a deveni foarte inteligenti. Care sunt greselile sistemului de educatie si ce se poate face pentru a avea mai multi adulti creativi si capabili sa raspunda provocarilor societatii?
Pentru ca nu sunt incurajati sa-si descopere abilitatile si sa le dezvolte, talentul lor se pierde.
Abilitatile copiilor sunt cel mai adesea descoperite de parintii sau de profesorii lor la varste destul de mici. De atunci ar trebui sa inceapa si programul de cultivare a acestora. Dar cum sistemul educational romanesc nu incurajeaza o dezvoltare care sa puna accent pe pasiunile lor, parintii trebuie sa-i indrume pe micuti catre programe educationale speciale.
Multi copii cu potential
Florin Colceag, presedintele IRSCA Gifted Education, organizatie non-profit care se ocupa de descoperirea si dezvoltarea potentialului copiilor si tinerilor printr-o educatie de excelenta, spune ca „prin „gifted education” se respecta natura divina a omului si nu omul-marfa, omul de consum. Noi promovam omul creator, cel capabil sa-si dezvolte potentialul”.
Desi in Romania nu exista o statistica a numarului copiilor cu inteligenta peste medie, presedintele IRSCA Gifted Education spune ca exista foarte multi copii care au potential.
„Datele ultime aratau ca in Romania existau aproximativ 4% copii cu inteligenta deosebita, insa plaja celor care au potential si nu si l-au dezvoltat din cauza limitelor impuse de familie, scoala si societate arata de fapt un procent mult mai mare”, mentioneaza acesta. Colceag este de parere ca la varstele mici procentul este cu mult mai mare. „La 2-3 ani, peste 70% dintre copii au potential. Din pacate insa exista mecanisme infailibile de descurajare a acestora.
La sfarsitul clasei I, majoritatea copiilor au rezultate excelente, in scoala generala raman cate trei-patru pe clasa si apoi trei-patru pe liceu”, completeaza el.
Sperante de viitor
O parte din vina apartine sistemului educational romanesc, care nu incurajeaza creativitatea si abilitatile practice ale elevilor, care ofera aceleasi materii pentru toti copiii si care nu le permite acestora sa-si dezvolte pasiunile.
Desi la nivelul ministerului exista Centre regionale pentru tineri capabili de performanta, activitatea acestora este mult prea restransa.
„Sistemul educational romanesc are elementele componente. Avem o traditie in spate care a crescut spontan cu sistemul romanesc, dar care nu a fost pana acum corelata cu studiile de specialitate si modulele de formare profesionala.
Faptul ca avem in acest moment centre de excelenta, scoli de arta, orientate pe pasiune, cum sunt cele de arhitectura ori informatica, concursuri pe discipline, o retea de profesori recunoscuti pentru devotamentul si capacitatea lor profesionala reprezinta punctul forte in dezvoltarea unui program educativ”, explica Florin Colceag.
Ce lipseste atunci? „Lipsesc in acest moment cursurile de pregatire profesionala a cadrelor didactice, pedagogia noastra traditionala fiind invechita si ineficienta, ne lipseste un cadru organizat pentru preluarea in programe de pregatire individuala a copiilor cu abilitati deosebite si capabili de performanta inalta.
Ne lipseste o curricula adecvata dezvoltarii abilitatilor acestor copii, ne lipsesc programele axate pe dezvoltarea acestor abilitati care sa fie prinse intr-un cadru legal si institutional”, adauga presedintele Gifted Education.
Talentul trebuie sustinut de programe speciale
Majoritatea parintilor cred ca au cel mai frumos si cel mai destept copil. Cum descoperiti daca acesta are intr-adevar abilitati deosebite si cum faceti sa si le dezvolte?
Florin Colceag, presedintele IRSCA Gifted Education, spune ca exista mai multe forme de identificare a copiilor cu abilitati deosebite. „Cea mai buna este interesul lor foarte crescut pentru ceea ce inseamna inaltul nivel de competitivitate. Ei sunt mari consumatori de informatie pe domeniile lor de pasiune”, spune Colceag.
Acesta adauga faptul ca exista insa si alte sisteme de identificare bazate pe teste psihometrice care permit identificarea nivelurilor inalte chiar si la copiii care nu au rezultate foarte bune, ei suferind anterior un proces de descurajare care i-a facut sa nu mai aiba incredere in fortele proprii.
Dornici de cunoastere
Psihologul Paula Irimia spune ca parintii isi pot da seama daca un copil are o inteligenta ce o depaseste pe cea a celorlalti copii de varsta lui prin faptul ca primii au o sete de cunoastere nestavilita si o curiozitate intelectuala remarcabila
„Pun intrebari aproape tot timpul, isi doresc sa invete sa scrie si sa citeasca inca de timpuriu, au o extraordinara capacitate de concentrare atunci cand ceva le starneste interesul, studiaza si vad o problema in toata profunzimea si complexitatea ei, sunt preocupati de subiecte filosofice, morale, politice, cauta compania adultilor pentru ca astfel au posibilitatea sa discute despre subiecte care ii preocupa si sa afle raspunsuri la intrebarile lor”, adauga psihologul.
O educatie speciala
Pentru ca au abilitati deosebite, acesti copii trebuie sa primeasca o educatie speciala pentru a se dezvolta total si a-si pune in valoare abilitatile. „Ritmul dezvoltarii lor intelectuale este mult mai alert; ii depasesc cu mult pe cei de varsta lor si nivelul programei scolare. E pacat sa fie obligati sa se adapteze unui ritm lent si sa nu-si valorifice intregul potential de care dispun”, crede Paula Irimia.
Presedintele IRSCA Gifted Education subliniaza si el acest lucru, mentionand ca, pentru cultivarea abilitatilor sale, copilul este mai bine hranit intr-un mediu competitiv cu alti copii cu niveluri apropiate de inteligenta. „Pe de alta parte, pentru integrarea sociala este dezirabil ca acesti copii sa fie prinsi in programe comune cu toti copiii.
Pentru aceasta, sistemele educative care sunt concentrate pe dezvoltarea dotarii intelectuale, artistice, fizice a copiilor sunt in asa fel concepute incat sa nu ii izoleze, sa nu ii eticheteze ca fiind supradotati si sa le lase libertatea unei integrari sociale normale, fara tensiuni provocate de eticheta „supradotat>„, completeaza profesorul Florin Colceag.
Depasirea problemelor
Copiii cu o inteligenta deosebita au un ritm al dezvoltarii intelectuale mult superior celor de varsta lor. Psihologul Paula Irimia spune insa ca nivelul dezvoltarii afective si relationarii sociale este de obicei corespunzator varstei lor reale.
„Copilul inteligent este un copil foarte sensibil, iar aceasta trasatura il poate afecta. Are o dificultate in a-si face prieteni, pentru ca jocurile si preocuparile lor nu il prea atrag. Este inclinat sa se izoleze de ceilalti copii pentru ca se simte neinteles si e frustrat”, spune psihologul.
Acesti copii se confrunta insa cu mai multe probleme. Chiar si la scoala ei pot fi marginalizati si tratati diferit pentru ca nu urmeaza acelasi mod de invatare ca si colegii lor.
„Am contacte din partea parintilor care imi semnaleaza reactii dure la adresa copiilor performanti care depasesc capacitatile de gestiune ale unui profesor mediocru. Acestia sunt deseori victimizati pentru ca nu sunt intelesi, pentru ca pot avea un stil de invatare diferit si nu sunt secventiali in raspunsuri, nu raspund bine la redarea mot-a-mot a informatiilor, ei sunt creativi in ceea ce dezvolta”, apreciaza presedintele IRSCA Gifted Education.
Solutia oferita de acesta este un program sustinut de cursuri de pregatire profesionala pentru profesori. „O buna parte dintre profesorii care isi iubesc meseria se asociaza acestor programe de pregatire pentru a-si imbunatati performantele. Autonomia scolilor va aduce, de asemenea, o concurenta educationala si cele mai performante scoli vor atrage cei mai performanti elevi si fondurile cele mai importante, acesta fiind un alt motiv de marire a standardului profesional al cadrelor didactice”, incheie Florin Colceag.
ADEVARAT SAU FALS?
Mituri despre copiii supradotati
> Copiii cu o inteligenta peste medie sunt cei care se evidentiaza la scoala. Copiii care au capacitatea de a invata mai repede isi pierd repede atentia daca nu pot descoperi lucruri noi. Acestia se inchid in ei si pot ajunge sa aiba probleme de comportament.
> Copiii supradotati trebuie sa urmeze acelasi sistem educational ca si ceilalti de varsta lor. Chiar daca trebuie sa interactioneze cu cei de varsta lor, asta nu inseamna ca ei trebuie sa urmeze si acelasi tip de cursuri. Ei nu trebuie totusi sa fie etichetati drept foarte inteligentiI si mai putin inteligenti. „Copilul trebuie invatat si incurajat sa relationeze cu cei de varsta lui, sa-si controleze emotiile si sa-si dezvolte „capitalul” de incredere in sine”, spune psihologul Paula Irimia.
> Copiii cu o inteligenta peste medie nu au nevoie de un program special. Acesti copii trebuie sa se pregateasca alaturi de cei cu o inteligenta apropiata de a lor.
FRACTURA
Cateva greseli ale sistemului educational romanesc
> Educatia este centrata pe curricula si pe profesor, nu pe dezvoltarea abilitatilor naturale ale elevilor. Este utilizat cu predilectie un stil de predare bazat pe reproducere, iar elevii care au gandire creativa si nu reproductiva sunt demotivati.
> Evaluarile se realizeaza inexact, nu sunt structurate pe dezvoltarea abilitatilor elevului si pe progresul sau academic. Confuzia asupra propriilor performante duce la lipsa de interes fata de scoala si in consecinta la scaderea calitatii in educatie.
> Cariera didactica a profesorilor este plata, fara perspective de viitor. Educatia nu mai este un domeniu atractiv pentru majoritatea profesorilor cu initiativa si dinamism, cu spirit antreprenorial si reformist.
> Curricula este orientata spre trecut. Ea este elaborata fara norme precise, orientate spre dezvoltarea potentialului elevilor, deseori fara aplicabilitate practica directa si fara mijloace corespunzatoare de ridicare a interesului elevilor.
Concentrarea pe acelasi tip de curricula, fara deschiderea de noi domenii la alegerea elevilor, lipsa de transferabilitate a creditelor de pe alte curicule, lipsa de trasee individualizate de educare a elevilor duc la o cultura generala slaba si o aplicabilitate practica a acestei culturi aproape nula.
> Dezvoltarea paralela a unui sistem de meditatii acasa, pe banii familiilor si nu pe cheltuiala bugetata de stat. Astfel, interesul in clasa scade si creste stresul elevilor care nu sunt meditati. Meditatiile consuma timpul liber al copiilor, lucru care poate avea consecinte asupra sanatatii fizice a acestuia. De asemenea, meditatiile consuma nejustificat resursele financiare ale familiilor, cu scaderea deseori a nivelului de trai a acestora.
> Inexistenta cluburilor si a cercurilor de elevi in care acestia sa-si dezvolte pasiunile de cunoastere. In acest fel apare autoeducatia prin alte mijloace decat scoala, prin mass-media si internet, prin scoala strazii sau a stadionului, prin experienta directa. Din aceasta cauza exista o tendinta ca tinerii sa paraseasca tara si de a pleca in locuri in care spera la un mediu de cultivare a personalitatii mai bine definit.
> Slaba insertie pe piata muncii in domeniile pregatite in scoala. Acest lucru duce la slabirea prestigiului si performantelor scolilor care nu pot sa se faca cunoscute. Una dintre consecinte este orientarea tinerilor capabili catre scoli straine care sunt cunoscute si a caror diplome au valoare de piata.
Sursa: IRSCA Gifted Education
DEFINITII
Ce inseamna, de fapt, „copil supradotat”?
> „Copiii capabili de performanta inalta sunt cei identificati de persoane autorizate ca avand realizari si aptitudini potentiale in oricare dintre urmatoarele domenii, izolate sau in combinatie: capacitate intelectuala generala; aptitudini academice specifice; gandire productiva sau creativa; abilitate in leadership; talent pentru arte vizuale sau scenice; aptitudini psihomotrice”. (Raportul Marland, 1971, Comisia de Educatie a Congresului SUA)
> „Supradotarea reprezinta un grad superior mediei conventionale de dezvoltare a aptitudinilor generale si specifice, care necesita experiente de invatare diferentiate prin volum si profunzime de experientele obisnuite furnizate de scoala”. (Special Education Information Handbook, Toronto, Ministry of Education, Ontario, 1984)
> „Comportamentul aptitudinal inalt reflecta o interactiune intre trei grupuri fundamentale de trasaturi umane: aptitudini generale si specifice supramedii, niveluri inalte de angajare in sarcina si niveluri inalte de creativitate. Copiii dotati si talentati poseda sau sunt capabili sa dezvolte acest compozit de trasaturi, ei au nevoie de o larga varietate de ocazii si de servicii educationale care nu sunt oferite de obicei de programele educationale curente”. (J.S. Renzulli, 1990)
Sursa: Centrul de Excelenta pentru Elevi Capabili de Performante Galati
Toti copiii sunt inteligenti. Cum ii prostim?
28 Octombrie 2007
Emilian Isaila
Ceea ce banuiam de multa vreme a confirmat profesorul Florin Colceag: 70% dintre copiii de pana la trei ani au potentialul de a-si dezvolta o inteligenta peste medie.
Exagerand putin, a spune ca toti copiii sunt inteligenti e un adevar. Responsabilitatea pentru pierderea acestei importante resurse apartine parintilor si celor care administreaza sistemul de educatie.
Cred ca scoala romaneasca distruge inteligenta si talentul copiilor. E sufocata de un determinism invechit, iar invatatorii si profesorii ii trateaza pe toti la fel si, in continuare, daca nu esti bun la aritmetica, n-ai nicio sansa.
Sistemul eronat prin care se face admiterea la liceu, luand in calcul mediile din clasele 5-8, nu face decat sa incurajeze mediocritatea si spaga profesorilor.
E ceva fundamental gresit in educatia din Romania. Ganditi-va cinci minute la cat de nefericit e un copil obligat sa ia calificative maxime la toate materiile. Chiar ati vrea sa fiti parintii unui pusti care-si petrece intreaga zi intre patru pereti? Cum puteti sa fiti mandru de un copil care invata cel putin zece ore sau mai mult pe zi - sase la scoala, doua la meditatii si doua, lectii pentru a doua zi? Mi se pare nesanatos si ca in programa scolara sunt doar doua ore de sport pe saptamana, una de desen, una de muzica si niciuna de dans, de film sau teatru. Mi se pare nesanatos ca un copil sa-si petreaca ziua in casa, iar seara, istovit dupa zece ore de invatat, sa esueze in fata televizorului sau a calculatorului. E o nebunie. Acel copil e condamnat la nefericire.
Acest sistem de gandire a educatiei, profund gresit si adanc ancorat in societate, nu face decat sa distruga pe banda rulanta viitorul unor oameni.
La limita, in Romania de azi, un copil care nu stie sa scrie sau sa citeasca, dar a facut sport, sa zicem fotbal, vreme de 16 ani, are mai multe sanse de reusita in viata decat unul care a invatat de-a rupt aceeasi perioada de timp. Ca sa nu luam in calcul si faptul ca primul mai are si o sanatate de fier. Nu e normal. Nu asta inseamna o educatie armonioasa.
Cred ca parintii ar trebui sa protesteze si sa respinga acest sistem, sa renunte la meditatii, sa faca presiuni asupra inspectorilor scolari ca sa relaxeze programul elevilor. Numai astfel acestia din urma vor avea o sansa in viitor, numai astfel vor putea sa descopere ce le place cu adevarat sa faca, numai astfel vor putea evolua si vor deveni oameni liberi, stapani pe destinul lor. E mult, e putin?
Sursa: www.evz.ro
Pentru ca nu sunt incurajati sa-si descopere abilitatile si sa le dezvolte, talentul lor se pierde.
Abilitatile copiilor sunt cel mai adesea descoperite de parintii sau de profesorii lor la varste destul de mici. De atunci ar trebui sa inceapa si programul de cultivare a acestora. Dar cum sistemul educational romanesc nu incurajeaza o dezvoltare care sa puna accent pe pasiunile lor, parintii trebuie sa-i indrume pe micuti catre programe educationale speciale.
Multi copii cu potential
Florin Colceag, presedintele IRSCA Gifted Education, organizatie non-profit care se ocupa de descoperirea si dezvoltarea potentialului copiilor si tinerilor printr-o educatie de excelenta, spune ca „prin „gifted education” se respecta natura divina a omului si nu omul-marfa, omul de consum. Noi promovam omul creator, cel capabil sa-si dezvolte potentialul”.
Desi in Romania nu exista o statistica a numarului copiilor cu inteligenta peste medie, presedintele IRSCA Gifted Education spune ca exista foarte multi copii care au potential.
„Datele ultime aratau ca in Romania existau aproximativ 4% copii cu inteligenta deosebita, insa plaja celor care au potential si nu si l-au dezvoltat din cauza limitelor impuse de familie, scoala si societate arata de fapt un procent mult mai mare”, mentioneaza acesta. Colceag este de parere ca la varstele mici procentul este cu mult mai mare. „La 2-3 ani, peste 70% dintre copii au potential. Din pacate insa exista mecanisme infailibile de descurajare a acestora.
La sfarsitul clasei I, majoritatea copiilor au rezultate excelente, in scoala generala raman cate trei-patru pe clasa si apoi trei-patru pe liceu”, completeaza el.
Sperante de viitor
O parte din vina apartine sistemului educational romanesc, care nu incurajeaza creativitatea si abilitatile practice ale elevilor, care ofera aceleasi materii pentru toti copiii si care nu le permite acestora sa-si dezvolte pasiunile.
Desi la nivelul ministerului exista Centre regionale pentru tineri capabili de performanta, activitatea acestora este mult prea restransa.
„Sistemul educational romanesc are elementele componente. Avem o traditie in spate care a crescut spontan cu sistemul romanesc, dar care nu a fost pana acum corelata cu studiile de specialitate si modulele de formare profesionala.
Faptul ca avem in acest moment centre de excelenta, scoli de arta, orientate pe pasiune, cum sunt cele de arhitectura ori informatica, concursuri pe discipline, o retea de profesori recunoscuti pentru devotamentul si capacitatea lor profesionala reprezinta punctul forte in dezvoltarea unui program educativ”, explica Florin Colceag.
Ce lipseste atunci? „Lipsesc in acest moment cursurile de pregatire profesionala a cadrelor didactice, pedagogia noastra traditionala fiind invechita si ineficienta, ne lipseste un cadru organizat pentru preluarea in programe de pregatire individuala a copiilor cu abilitati deosebite si capabili de performanta inalta.
Ne lipseste o curricula adecvata dezvoltarii abilitatilor acestor copii, ne lipsesc programele axate pe dezvoltarea acestor abilitati care sa fie prinse intr-un cadru legal si institutional”, adauga presedintele Gifted Education.
Talentul trebuie sustinut de programe speciale
Majoritatea parintilor cred ca au cel mai frumos si cel mai destept copil. Cum descoperiti daca acesta are intr-adevar abilitati deosebite si cum faceti sa si le dezvolte?
Florin Colceag, presedintele IRSCA Gifted Education, spune ca exista mai multe forme de identificare a copiilor cu abilitati deosebite. „Cea mai buna este interesul lor foarte crescut pentru ceea ce inseamna inaltul nivel de competitivitate. Ei sunt mari consumatori de informatie pe domeniile lor de pasiune”, spune Colceag.
Acesta adauga faptul ca exista insa si alte sisteme de identificare bazate pe teste psihometrice care permit identificarea nivelurilor inalte chiar si la copiii care nu au rezultate foarte bune, ei suferind anterior un proces de descurajare care i-a facut sa nu mai aiba incredere in fortele proprii.
Dornici de cunoastere
Psihologul Paula Irimia spune ca parintii isi pot da seama daca un copil are o inteligenta ce o depaseste pe cea a celorlalti copii de varsta lui prin faptul ca primii au o sete de cunoastere nestavilita si o curiozitate intelectuala remarcabila
„Pun intrebari aproape tot timpul, isi doresc sa invete sa scrie si sa citeasca inca de timpuriu, au o extraordinara capacitate de concentrare atunci cand ceva le starneste interesul, studiaza si vad o problema in toata profunzimea si complexitatea ei, sunt preocupati de subiecte filosofice, morale, politice, cauta compania adultilor pentru ca astfel au posibilitatea sa discute despre subiecte care ii preocupa si sa afle raspunsuri la intrebarile lor”, adauga psihologul.
O educatie speciala
Pentru ca au abilitati deosebite, acesti copii trebuie sa primeasca o educatie speciala pentru a se dezvolta total si a-si pune in valoare abilitatile. „Ritmul dezvoltarii lor intelectuale este mult mai alert; ii depasesc cu mult pe cei de varsta lor si nivelul programei scolare. E pacat sa fie obligati sa se adapteze unui ritm lent si sa nu-si valorifice intregul potential de care dispun”, crede Paula Irimia.
Presedintele IRSCA Gifted Education subliniaza si el acest lucru, mentionand ca, pentru cultivarea abilitatilor sale, copilul este mai bine hranit intr-un mediu competitiv cu alti copii cu niveluri apropiate de inteligenta. „Pe de alta parte, pentru integrarea sociala este dezirabil ca acesti copii sa fie prinsi in programe comune cu toti copiii.
Pentru aceasta, sistemele educative care sunt concentrate pe dezvoltarea dotarii intelectuale, artistice, fizice a copiilor sunt in asa fel concepute incat sa nu ii izoleze, sa nu ii eticheteze ca fiind supradotati si sa le lase libertatea unei integrari sociale normale, fara tensiuni provocate de eticheta „supradotat>„, completeaza profesorul Florin Colceag.
Depasirea problemelor
Copiii cu o inteligenta deosebita au un ritm al dezvoltarii intelectuale mult superior celor de varsta lor. Psihologul Paula Irimia spune insa ca nivelul dezvoltarii afective si relationarii sociale este de obicei corespunzator varstei lor reale.
„Copilul inteligent este un copil foarte sensibil, iar aceasta trasatura il poate afecta. Are o dificultate in a-si face prieteni, pentru ca jocurile si preocuparile lor nu il prea atrag. Este inclinat sa se izoleze de ceilalti copii pentru ca se simte neinteles si e frustrat”, spune psihologul.
Acesti copii se confrunta insa cu mai multe probleme. Chiar si la scoala ei pot fi marginalizati si tratati diferit pentru ca nu urmeaza acelasi mod de invatare ca si colegii lor.
„Am contacte din partea parintilor care imi semnaleaza reactii dure la adresa copiilor performanti care depasesc capacitatile de gestiune ale unui profesor mediocru. Acestia sunt deseori victimizati pentru ca nu sunt intelesi, pentru ca pot avea un stil de invatare diferit si nu sunt secventiali in raspunsuri, nu raspund bine la redarea mot-a-mot a informatiilor, ei sunt creativi in ceea ce dezvolta”, apreciaza presedintele IRSCA Gifted Education.
Solutia oferita de acesta este un program sustinut de cursuri de pregatire profesionala pentru profesori. „O buna parte dintre profesorii care isi iubesc meseria se asociaza acestor programe de pregatire pentru a-si imbunatati performantele. Autonomia scolilor va aduce, de asemenea, o concurenta educationala si cele mai performante scoli vor atrage cei mai performanti elevi si fondurile cele mai importante, acesta fiind un alt motiv de marire a standardului profesional al cadrelor didactice”, incheie Florin Colceag.
ADEVARAT SAU FALS?
Mituri despre copiii supradotati
> Copiii cu o inteligenta peste medie sunt cei care se evidentiaza la scoala. Copiii care au capacitatea de a invata mai repede isi pierd repede atentia daca nu pot descoperi lucruri noi. Acestia se inchid in ei si pot ajunge sa aiba probleme de comportament.
> Copiii supradotati trebuie sa urmeze acelasi sistem educational ca si ceilalti de varsta lor. Chiar daca trebuie sa interactioneze cu cei de varsta lor, asta nu inseamna ca ei trebuie sa urmeze si acelasi tip de cursuri. Ei nu trebuie totusi sa fie etichetati drept foarte inteligentiI si mai putin inteligenti. „Copilul trebuie invatat si incurajat sa relationeze cu cei de varsta lui, sa-si controleze emotiile si sa-si dezvolte „capitalul” de incredere in sine”, spune psihologul Paula Irimia.
> Copiii cu o inteligenta peste medie nu au nevoie de un program special. Acesti copii trebuie sa se pregateasca alaturi de cei cu o inteligenta apropiata de a lor.
FRACTURA
Cateva greseli ale sistemului educational romanesc
> Educatia este centrata pe curricula si pe profesor, nu pe dezvoltarea abilitatilor naturale ale elevilor. Este utilizat cu predilectie un stil de predare bazat pe reproducere, iar elevii care au gandire creativa si nu reproductiva sunt demotivati.
> Evaluarile se realizeaza inexact, nu sunt structurate pe dezvoltarea abilitatilor elevului si pe progresul sau academic. Confuzia asupra propriilor performante duce la lipsa de interes fata de scoala si in consecinta la scaderea calitatii in educatie.
> Cariera didactica a profesorilor este plata, fara perspective de viitor. Educatia nu mai este un domeniu atractiv pentru majoritatea profesorilor cu initiativa si dinamism, cu spirit antreprenorial si reformist.
> Curricula este orientata spre trecut. Ea este elaborata fara norme precise, orientate spre dezvoltarea potentialului elevilor, deseori fara aplicabilitate practica directa si fara mijloace corespunzatoare de ridicare a interesului elevilor.
Concentrarea pe acelasi tip de curricula, fara deschiderea de noi domenii la alegerea elevilor, lipsa de transferabilitate a creditelor de pe alte curicule, lipsa de trasee individualizate de educare a elevilor duc la o cultura generala slaba si o aplicabilitate practica a acestei culturi aproape nula.
> Dezvoltarea paralela a unui sistem de meditatii acasa, pe banii familiilor si nu pe cheltuiala bugetata de stat. Astfel, interesul in clasa scade si creste stresul elevilor care nu sunt meditati. Meditatiile consuma timpul liber al copiilor, lucru care poate avea consecinte asupra sanatatii fizice a acestuia. De asemenea, meditatiile consuma nejustificat resursele financiare ale familiilor, cu scaderea deseori a nivelului de trai a acestora.
> Inexistenta cluburilor si a cercurilor de elevi in care acestia sa-si dezvolte pasiunile de cunoastere. In acest fel apare autoeducatia prin alte mijloace decat scoala, prin mass-media si internet, prin scoala strazii sau a stadionului, prin experienta directa. Din aceasta cauza exista o tendinta ca tinerii sa paraseasca tara si de a pleca in locuri in care spera la un mediu de cultivare a personalitatii mai bine definit.
> Slaba insertie pe piata muncii in domeniile pregatite in scoala. Acest lucru duce la slabirea prestigiului si performantelor scolilor care nu pot sa se faca cunoscute. Una dintre consecinte este orientarea tinerilor capabili catre scoli straine care sunt cunoscute si a caror diplome au valoare de piata.
Sursa: IRSCA Gifted Education
DEFINITII
Ce inseamna, de fapt, „copil supradotat”?
> „Copiii capabili de performanta inalta sunt cei identificati de persoane autorizate ca avand realizari si aptitudini potentiale in oricare dintre urmatoarele domenii, izolate sau in combinatie: capacitate intelectuala generala; aptitudini academice specifice; gandire productiva sau creativa; abilitate in leadership; talent pentru arte vizuale sau scenice; aptitudini psihomotrice”. (Raportul Marland, 1971, Comisia de Educatie a Congresului SUA)
> „Supradotarea reprezinta un grad superior mediei conventionale de dezvoltare a aptitudinilor generale si specifice, care necesita experiente de invatare diferentiate prin volum si profunzime de experientele obisnuite furnizate de scoala”. (Special Education Information Handbook, Toronto, Ministry of Education, Ontario, 1984)
> „Comportamentul aptitudinal inalt reflecta o interactiune intre trei grupuri fundamentale de trasaturi umane: aptitudini generale si specifice supramedii, niveluri inalte de angajare in sarcina si niveluri inalte de creativitate. Copiii dotati si talentati poseda sau sunt capabili sa dezvolte acest compozit de trasaturi, ei au nevoie de o larga varietate de ocazii si de servicii educationale care nu sunt oferite de obicei de programele educationale curente”. (J.S. Renzulli, 1990)
Sursa: Centrul de Excelenta pentru Elevi Capabili de Performante Galati
Toti copiii sunt inteligenti. Cum ii prostim?
28 Octombrie 2007
Emilian Isaila
Ceea ce banuiam de multa vreme a confirmat profesorul Florin Colceag: 70% dintre copiii de pana la trei ani au potentialul de a-si dezvolta o inteligenta peste medie.
Exagerand putin, a spune ca toti copiii sunt inteligenti e un adevar. Responsabilitatea pentru pierderea acestei importante resurse apartine parintilor si celor care administreaza sistemul de educatie.
Cred ca scoala romaneasca distruge inteligenta si talentul copiilor. E sufocata de un determinism invechit, iar invatatorii si profesorii ii trateaza pe toti la fel si, in continuare, daca nu esti bun la aritmetica, n-ai nicio sansa.
Sistemul eronat prin care se face admiterea la liceu, luand in calcul mediile din clasele 5-8, nu face decat sa incurajeze mediocritatea si spaga profesorilor.
E ceva fundamental gresit in educatia din Romania. Ganditi-va cinci minute la cat de nefericit e un copil obligat sa ia calificative maxime la toate materiile. Chiar ati vrea sa fiti parintii unui pusti care-si petrece intreaga zi intre patru pereti? Cum puteti sa fiti mandru de un copil care invata cel putin zece ore sau mai mult pe zi - sase la scoala, doua la meditatii si doua, lectii pentru a doua zi? Mi se pare nesanatos si ca in programa scolara sunt doar doua ore de sport pe saptamana, una de desen, una de muzica si niciuna de dans, de film sau teatru. Mi se pare nesanatos ca un copil sa-si petreaca ziua in casa, iar seara, istovit dupa zece ore de invatat, sa esueze in fata televizorului sau a calculatorului. E o nebunie. Acel copil e condamnat la nefericire.
Acest sistem de gandire a educatiei, profund gresit si adanc ancorat in societate, nu face decat sa distruga pe banda rulanta viitorul unor oameni.
La limita, in Romania de azi, un copil care nu stie sa scrie sau sa citeasca, dar a facut sport, sa zicem fotbal, vreme de 16 ani, are mai multe sanse de reusita in viata decat unul care a invatat de-a rupt aceeasi perioada de timp. Ca sa nu luam in calcul si faptul ca primul mai are si o sanatate de fier. Nu e normal. Nu asta inseamna o educatie armonioasa.
Cred ca parintii ar trebui sa protesteze si sa respinga acest sistem, sa renunte la meditatii, sa faca presiuni asupra inspectorilor scolari ca sa relaxeze programul elevilor. Numai astfel acestia din urma vor avea o sansa in viitor, numai astfel vor putea sa descopere ce le place cu adevarat sa faca, numai astfel vor putea evolua si vor deveni oameni liberi, stapani pe destinul lor. E mult, e putin?
Sursa: www.evz.ro
28 oct. 2007
CALTABOSUL
A fost odatã ca-n povesti
Pe malul Dâmbovitei
Pe unde foarte des gãsesti
Mirosul slibovitei
Un renumit bãrbat de stat
Cu pieptul lat de nemes
Ce rãspundea pe la palat
La numele de Remes
si era unu’ în guvern
Vã jur! Nu-i fãcãturã
Dar dânsul se credea etern
sef, la agriculturã
În umbra falnicelor bolti
C-un ziarist stãteam
Când, la o masã într-un colt
Se-aseazã cu Avram
Acesta, smecher mititel
Cu râsul lui Birlic
Îsi vârã mâna-n sân la el
si scoate iute-un plic
Traian si Remes cum v-am spus
L-apucã pe sub masã
Se uitã-n jos, se uitã-n sus
Mai nu vrea, mai se lasã
Avram vorbea codificat
Nu-ntelegeai o vorbã
Ba pomenea de-un sef de stat
Ba o dãdea pe Ciorbã
Ministru-n morse rãspundea
Ciocnind douã pahare
În cercuri aerul rotea
Cuprins de-asa lucrare
si din adânc necunoscut
Venea încet-încet
Un tip distins, cam încrezut
Era de la Parchet
,,Din sfera mea, aici la voi
Venii tocmai de-acasã
Ia scoateti iute amândoi
si însirati pe masã
Tot ce-n serviete ati dosit
(Ciudat! Nu vorbea tare)
De-asemeni, scoateti negresit
Ce-aveti prin buzunare!’’
Povestea abia acu s-a-ncins
E zarvã si tam-tam
Traian cãzu sau fu împins
Din sânul lui Avram
Acesta mic, însã viteaz
La fel ca un cocos
Rãspunde ,,ia nu face caz
Am drob si caltabos’’
,,si-n plic, acolo oare ce-i?’’
Traian, plângând, sughitã:
,,Sunt bani de la nepotii mei
I-am luat din punugulitã!’’
Priveste poza lui Cãlin
De jos, în tot înaltul
,,Ce-ti pasã tie chip hain
Dac-oi fi eu sau altul
Mi-ai spus ,,te du!’’ si iatã, plec
Mã sperie ancheta
Pe la palat n-o sã mai trec
Sã-ti vãd motocicleta’’
Autor: Studenta Loredana Cristea din Maramures.
A fost postata pe siteul Antena3 la Sinteza zilei.
Este cea mai "originala" sinteza a scandalului CALTABOSUL
Pe malul Dâmbovitei
Pe unde foarte des gãsesti
Mirosul slibovitei
Un renumit bãrbat de stat
Cu pieptul lat de nemes
Ce rãspundea pe la palat
La numele de Remes
si era unu’ în guvern
Vã jur! Nu-i fãcãturã
Dar dânsul se credea etern
sef, la agriculturã
În umbra falnicelor bolti
C-un ziarist stãteam
Când, la o masã într-un colt
Se-aseazã cu Avram
Acesta, smecher mititel
Cu râsul lui Birlic
Îsi vârã mâna-n sân la el
si scoate iute-un plic
Traian si Remes cum v-am spus
L-apucã pe sub masã
Se uitã-n jos, se uitã-n sus
Mai nu vrea, mai se lasã
Avram vorbea codificat
Nu-ntelegeai o vorbã
Ba pomenea de-un sef de stat
Ba o dãdea pe Ciorbã
Ministru-n morse rãspundea
Ciocnind douã pahare
În cercuri aerul rotea
Cuprins de-asa lucrare
si din adânc necunoscut
Venea încet-încet
Un tip distins, cam încrezut
Era de la Parchet
,,Din sfera mea, aici la voi
Venii tocmai de-acasã
Ia scoateti iute amândoi
si însirati pe masã
Tot ce-n serviete ati dosit
(Ciudat! Nu vorbea tare)
De-asemeni, scoateti negresit
Ce-aveti prin buzunare!’’
Povestea abia acu s-a-ncins
E zarvã si tam-tam
Traian cãzu sau fu împins
Din sânul lui Avram
Acesta mic, însã viteaz
La fel ca un cocos
Rãspunde ,,ia nu face caz
Am drob si caltabos’’
,,si-n plic, acolo oare ce-i?’’
Traian, plângând, sughitã:
,,Sunt bani de la nepotii mei
I-am luat din punugulitã!’’
Priveste poza lui Cãlin
De jos, în tot înaltul
,,Ce-ti pasã tie chip hain
Dac-oi fi eu sau altul
Mi-ai spus ,,te du!’’ si iatã, plec
Mã sperie ancheta
Pe la palat n-o sã mai trec
Sã-ti vãd motocicleta’’
Autor: Studenta Loredana Cristea din Maramures.
A fost postata pe siteul Antena3 la Sinteza zilei.
Este cea mai "originala" sinteza a scandalului CALTABOSUL
Somatii sindicale pentru directorii scolilor din Maramures
Sindicalistii din invatamantul maramuresean au peste 150 de procese castigate in instanta. Cu toate acestea, dascalii nu si-au primit drepturile dobandite in sala de judecata, pentru ca sentintele nu au fost aplicate. Dascalii maramureseni nu s-au descurajat si se pregatesc pentru alte procese.
Desi exista si sentinte definitive pronuntate inca din lunile mai-iunie, dascalii nu s-au putut bucura de drepturile salariale ce li se cuvin. Sindicalistii din invatamant ii considera vinovati in primul rand pe reprezentantii Inspectoratului Scolar Judetean (ISJ) Maramures, din vina carora nu s-au pus in aplicare sentintele definitive.
Liderul Sindicatului Liber din Invatamant (SLI) Maramures, Liviu Pop a declarat ca incepand de marti va trimite la toate scolile cereri scrise pentru aplicarea sentintelor. Directorii unitatilor de invatamant ar trebui sa se conformeze in termen de 15 zile de la primirea cererii scrise, in caz contrar, acestia riscand sa primeasca amenda penala sau sa faca inchisoare de la 3 la 6 luni.
”In termen de 15 zile, cei care ar trebui sa se sesizeze ar trebui sa faca demersurile necesare pentru punerea in aplicare a sentintelor. Conform Codului muncii, noi trimitem cereri scrise la scoli, iar daca in termen de 15 zile nu se pun in aplicare sentintele, acest lucru inseamna inchisoare de la 3 la 6 luni sau amenda penala”, a subliniat Liviu Pop.
El a mai aratat ca SLI Maramure a declarat ca sunt pe rol circa 600 de procese, in 200 de unitati scolare existand probleme cu acordarea salariului minim de 880 de lei.
De asemenea, sindicalistii vor intenta si alte procese unitatilor scolare unde nu este aplicata Legea 220, conform careia, profesorii cu gradul didactic unu ar fi trebuit sa beneficieze de la 1 ianuarie 2007 de o majorare salariala de 10 %. ”Majorarea a fost aplicata in doar 20 % din unitatile scolare, iar in 160 de scoli nu este aplicata legea. Noi vom actiona in instanta scolile, pentru ca dascalii sa primeasca diferentele salariale pentru ianuarie-septembrie 2007”, a mai spus Liviu Pop.
Desi exista si sentinte definitive pronuntate inca din lunile mai-iunie, dascalii nu s-au putut bucura de drepturile salariale ce li se cuvin. Sindicalistii din invatamant ii considera vinovati in primul rand pe reprezentantii Inspectoratului Scolar Judetean (ISJ) Maramures, din vina carora nu s-au pus in aplicare sentintele definitive.
Liderul Sindicatului Liber din Invatamant (SLI) Maramures, Liviu Pop a declarat ca incepand de marti va trimite la toate scolile cereri scrise pentru aplicarea sentintelor. Directorii unitatilor de invatamant ar trebui sa se conformeze in termen de 15 zile de la primirea cererii scrise, in caz contrar, acestia riscand sa primeasca amenda penala sau sa faca inchisoare de la 3 la 6 luni.
”In termen de 15 zile, cei care ar trebui sa se sesizeze ar trebui sa faca demersurile necesare pentru punerea in aplicare a sentintelor. Conform Codului muncii, noi trimitem cereri scrise la scoli, iar daca in termen de 15 zile nu se pun in aplicare sentintele, acest lucru inseamna inchisoare de la 3 la 6 luni sau amenda penala”, a subliniat Liviu Pop.
El a mai aratat ca SLI Maramure a declarat ca sunt pe rol circa 600 de procese, in 200 de unitati scolare existand probleme cu acordarea salariului minim de 880 de lei.
De asemenea, sindicalistii vor intenta si alte procese unitatilor scolare unde nu este aplicata Legea 220, conform careia, profesorii cu gradul didactic unu ar fi trebuit sa beneficieze de la 1 ianuarie 2007 de o majorare salariala de 10 %. ”Majorarea a fost aplicata in doar 20 % din unitatile scolare, iar in 160 de scoli nu este aplicata legea. Noi vom actiona in instanta scolile, pentru ca dascalii sa primeasca diferentele salariale pentru ianuarie-septembrie 2007”, a mai spus Liviu Pop.
Sindicalistii din invatamantul maramuresean fac lista constructorilor neseriosi
Sindicalistii din invatamantul maramuresean vor intocmi o baza de date cu toate firmele care au executat in acest ans lucrari de reabilitare la scolile din judet. Baza de date este necesara, spun ei, pentru ca la licitatii sa nu mai fie selectate firmele care au realizat lucrari de reparatii de mantuiala.
Liderul Sindicatului Liber din Invatamant (SLI) Maramures, Liviu Pop a anuntat ca va cere reprezentantilor unitatilor administrativ teritoriale toate datele referitoare la sumele care au fost primite in acest an pentru lucrarile de reparatii la scoli, dar si numele firmelor care au executat investitiile.
”Vrem sa vedem cat a dat comunitatea locala si cati bani au venit de la ministerul educatiei. Vrem sa formam acea baza de date cu puncte slabe si puncte tari. De ce sa nu scoatem in fata firmele care au lucrat bine si nu sunt probleme? La fel si firmele care au lucrat prost. Sunt primarii care nu organizeaza licitatii, pe considerentul ca au un miliard in cont si nu le ajung banii pentru reabilitarea scolii, si sunt primarii care au un miliard si fac lucrari de zece miliarde”, a afirmat Liviu Pop.
El a mai spus ca in foarte multe cazuri, lucrarile realizate la scoli lasa de dorit si ca exista cazuri in care apar probleme, inainte de expirarea termenului de garantie al lucrarilor. Liderul de sindicat a refuzat insa sa dea un exemplu concret de scoala unde lucrarile au fost facute de mantuiala.
Pop s-a referit doar la o scoala din Coltau unde au aparut probleme dupa doi ani de la executarea lucrarilor. Sindicalistul a mai aratat ca cineva ar trebui sa monitorizeze lucrarile pentru a se evita situatiile in care neregulile apar inainte de expirarea termenului de garantie.
http://www.emaramures.ro/index.php?page=det&cat=2&id=8639
Liderul Sindicatului Liber din Invatamant (SLI) Maramures, Liviu Pop a anuntat ca va cere reprezentantilor unitatilor administrativ teritoriale toate datele referitoare la sumele care au fost primite in acest an pentru lucrarile de reparatii la scoli, dar si numele firmelor care au executat investitiile.
”Vrem sa vedem cat a dat comunitatea locala si cati bani au venit de la ministerul educatiei. Vrem sa formam acea baza de date cu puncte slabe si puncte tari. De ce sa nu scoatem in fata firmele care au lucrat bine si nu sunt probleme? La fel si firmele care au lucrat prost. Sunt primarii care nu organizeaza licitatii, pe considerentul ca au un miliard in cont si nu le ajung banii pentru reabilitarea scolii, si sunt primarii care au un miliard si fac lucrari de zece miliarde”, a afirmat Liviu Pop.
El a mai spus ca in foarte multe cazuri, lucrarile realizate la scoli lasa de dorit si ca exista cazuri in care apar probleme, inainte de expirarea termenului de garantie al lucrarilor. Liderul de sindicat a refuzat insa sa dea un exemplu concret de scoala unde lucrarile au fost facute de mantuiala.
Pop s-a referit doar la o scoala din Coltau unde au aparut probleme dupa doi ani de la executarea lucrarilor. Sindicalistul a mai aratat ca cineva ar trebui sa monitorizeze lucrarile pentru a se evita situatiile in care neregulile apar inainte de expirarea termenului de garantie.
http://www.emaramures.ro/index.php?page=det&cat=2&id=8639
Lansarea spre dezbatere a pachetului legislativ din invatamant a fost amanata
Sindicalistii din invatamantul maramuresean sunt indignati dupa ce au aflat cu surprindere de decizia luata de Ministerul Educatiei de a amana lansarea, spre dezbatere publica, a pachetului legislativ referitor la proiectele Legii invatamantului preuniversitar si a Statului personalului didactic. Presedintele Sindicatului Liber din Invatamant (SLI) Maramures, Liviu Pop: "Consideram ca este inadmisibil ca, dupa negocieri lungi si dificile cu partenerii sociali pe marginea acestor proiecte de legi, sa se ia o asemenea decizie, pe baza unor motivari pe care le consideram puerile". Sindicalistul mai arata ca de peste 17 ani sistemul de invatamant are nevoie de o reforma reala si, din pacate, prin decizia de amanare a lansarii in dezbatere publica a acestui pachet legislativ, reforma este clamata doar la nivel declarativ, nedorindu-se ca aceasta sa devina realitate. "Jocul meschin al unor politicieni de mucava care, prin deciziile luate, se opun reformei in sistemul educational, nu face altceva decat sa sacrifice, in continuare, noi generatii de elevi si pe cei care au menirea sa-i formeze", se arata intr-un comunicat al Federatiei Sindicatelor Libere din Invatamant.
http://www.informatia-zilei.ro/BM/ultima.htm
http://www.informatia-zilei.ro/BM/ultima.htm
La CN "Vasile Lucaciu" a fost marcata Ziua Internationala a Bibliotecii Scolare
Ieri, la Colegiul National "Vasile Lucaciu" din Baia Mare a fost marcata Ziua Internationala a Bibliotecii Scolare, in cadrul Zilei metodice a bibliotecarului scolar. La acest eveniment au fost prezente bibliotecarele din judet, precum si Delia Pop, director C.N. "Vasile Lucaciu" din Baia Mare, Diana Ionescu, secretar Asociatia Bibliotecarilor din Romania, Filiala Maramures, Valentina Todoran, inspector de limba romana, precum si Liviu Pop, lider SLI Maramures.
* A fost organizata o expozitie de carte cu vanzare
"Am dorit sa atragem atentia profesorilor si elevilor asupra importantei pe care o are biblioteca scolara. Am incercat de-a lungul anilor scolari sa ii angrenam pe elevi in diverse proiecte, prin care sa le starnim dorinta pentru lectura avand in vedere ca au la dispozitie internetul care ii atrage pe tineri mai mult decat cartile. Trebuie sa echilibram balanta", ne-a spus Diana Ionescu, secretar al Asociatiei Bibliotecarilor din Romania, Filiala Maramures. Dupa ce a fost prezentata evolutia, precum si importanta bibliotecilor scolare, cei prezenti au adresat intrebari liderului de sindicat, pe linie de invatamant. De asemenea, elevele din clasa a IX-a au amenajat in incinta Colegiului o expozitie de carte cu vanzare. Fetele au recunoscut ca nu au prea mult timp liber la dispozitie pentru a lectura o carte, mai ales ca pe Internet reusesc sa afle mult mai rapid informatiile dorite. Cu toate acestea, se implica ori de cate ori au ocazia in proiectele derulate la scoala. Andrei Lazar, elev in clasa a XI-a A, a realizat unele desene reprezentative despre importanta cartii.
http://www.informatia-zilei.ro/BM/bm/2007/23.10.07bm/ultima.htm
* A fost organizata o expozitie de carte cu vanzare
"Am dorit sa atragem atentia profesorilor si elevilor asupra importantei pe care o are biblioteca scolara. Am incercat de-a lungul anilor scolari sa ii angrenam pe elevi in diverse proiecte, prin care sa le starnim dorinta pentru lectura avand in vedere ca au la dispozitie internetul care ii atrage pe tineri mai mult decat cartile. Trebuie sa echilibram balanta", ne-a spus Diana Ionescu, secretar al Asociatiei Bibliotecarilor din Romania, Filiala Maramures. Dupa ce a fost prezentata evolutia, precum si importanta bibliotecilor scolare, cei prezenti au adresat intrebari liderului de sindicat, pe linie de invatamant. De asemenea, elevele din clasa a IX-a au amenajat in incinta Colegiului o expozitie de carte cu vanzare. Fetele au recunoscut ca nu au prea mult timp liber la dispozitie pentru a lectura o carte, mai ales ca pe Internet reusesc sa afle mult mai rapid informatiile dorite. Cu toate acestea, se implica ori de cate ori au ocazia in proiectele derulate la scoala. Andrei Lazar, elev in clasa a XI-a A, a realizat unele desene reprezentative despre importanta cartii.
http://www.informatia-zilei.ro/BM/bm/2007/23.10.07bm/ultima.htm
23 oct. 2007
Sindicatul din Invatamant va crea o baza de date cu lucrarile de reabilitare a scolilor din judet
Modul in care s-a derulat programul de reabilitare a unitatilor scolare din judet ramane principala preocupare a sindicalistilor din invatamant. Sindicatul Liber din Invatamant (SLI) Maramures intentioneaza sa realizeze o baza de date cu lucrarile de reabilitare a unitatilor scolare din judet si firmele care le-au executat. Presedintele SLI Maramures, Liviu Pop, a declarat ieri, intr-o conferinta de presa, ca va solicita fiecarei primarii din judet sa comunice sindicatului sumele alocate de administratiile publice locale pentru reparatiile la scoli, sumele primite de la Ministerul Educatiei, precum si firmele care au executat lucrarile la scoli. Asta pentru ca, in opinia sindicalistilor, banii au fost multi, dar nu in toate cazurile s-au facut lucrari de calitate.
* Lucrari mai scumpe ca in Occident
Conducerea SLI vrea sa faca o baza de date cu firmele care au executat lucrarile la scolile din judet. "In multe cazuri lucrarile executate de unele firme lasa de dorit. Nu vreau sa dau exemple concrete deocamdata, pentru ca astept sa centralizam datele pe care le vom primi de la autoritatile locale. Mai mult, sunt scoli la care inca se mai lucreaza. Dar in unele cazuri sunt institutii care s-ar putea sesiza, cum este Curtea de Conturi sau Garda Financiara. Am observat un lucru paradoxal: avem lucrari licitate mai scumpe ca in Occident. Insa nimeni nu monitorizeaza cine a facut lucrarile si astfel la scurt timp apar problemele, cum s-a intamplat, de exemplu, cu Scoala din Coltau", a subliniat Liviu Pop. In opinia liderului de sindicat, lucrarile ar trebui monitorizate de cei responsabili, mai ales ca acestea au, in mod normal, termen de garantie. "Sunt primarii care nu au organizat licitatii pentru executarea lucrarilor de reabilitare a scolilor desi aveau in cont 1 miliard de lei vechi, iar altele, care aveau aceasta suma de bani alocata, au facut lucrari a caror valoare este de 10 ori mai mare", a adaugat liderul de sindicat.
Sursa:http://www.informatia-zilei.ro/BM/actual.htm
* Lucrari mai scumpe ca in Occident
Conducerea SLI vrea sa faca o baza de date cu firmele care au executat lucrarile la scolile din judet. "In multe cazuri lucrarile executate de unele firme lasa de dorit. Nu vreau sa dau exemple concrete deocamdata, pentru ca astept sa centralizam datele pe care le vom primi de la autoritatile locale. Mai mult, sunt scoli la care inca se mai lucreaza. Dar in unele cazuri sunt institutii care s-ar putea sesiza, cum este Curtea de Conturi sau Garda Financiara. Am observat un lucru paradoxal: avem lucrari licitate mai scumpe ca in Occident. Insa nimeni nu monitorizeaza cine a facut lucrarile si astfel la scurt timp apar problemele, cum s-a intamplat, de exemplu, cu Scoala din Coltau", a subliniat Liviu Pop. In opinia liderului de sindicat, lucrarile ar trebui monitorizate de cei responsabili, mai ales ca acestea au, in mod normal, termen de garantie. "Sunt primarii care nu au organizat licitatii pentru executarea lucrarilor de reabilitare a scolilor desi aveau in cont 1 miliard de lei vechi, iar altele, care aveau aceasta suma de bani alocata, au facut lucrari a caror valoare este de 10 ori mai mare", a adaugat liderul de sindicat.
Sursa:http://www.informatia-zilei.ro/BM/actual.htm
21 oct. 2007
Sindicalistii din invatamant raman fara bani pentru biletele de odihna
Sindicalistii din invatamant ameninta cu organizarea unor forme de protest datorita hotararii autoritatilor de a elimina sumele necesare pentru acordarea biletelor de odihna in decursul anului viitor. Liderii de sindicat sunt hotarati ca, in cazul in care nu se va reveni asupra deciziei, sa notifice institutiile internationale asupra acestei forme de discriminare si sa recurga la toate formele de protest legale, inclusiv greva generala.
"Protestam vehement fata de excesul de putere al Guvernului Romaniei care, prin proiectul Legii bugetului asigurarilor sociale de stat pe anul 2008, a anulat dreptul la bilete de odihna al salariatilor bugetari, fara sa tina seama ca acestea reprezinta un drept acordat prin lege. Mai mult, guvernul a luat aceasta decizie fara a avea acordul confederatiilor sindicale reprezentative la nivel national si cel al federatiilor ce reprezinta salariatii bugetari", a declarat presedintele Sindicatului Liber din Invatamant (SLI) Maramures, Liviu Pop. Liderul de sindicat este de parere ca eliminarea biletelor de odihna este o noua discriminare prin care Executivul nu face decat sa prejudicieze cea mai defavorizata categorie socio-profesionala de bugetari - personalul din invatamant. "Lipsa de respect a cabinetului Tariceanu fata de salariatii din invatamant a depasit orice limita prin neacordarea biletelor de odihna, in timp ce pentru functionarii guvernamentali s-a prevazut un nou privilegiu: acordarea tichetelor cadou de patru ori pe an, de Pasti, Craciun, zi onomastica si cea de nastere", a mai aratat Liviu Pop.
Sursa:http://www.informatia-zilei.ro/BM/eveniment.htm
"Protestam vehement fata de excesul de putere al Guvernului Romaniei care, prin proiectul Legii bugetului asigurarilor sociale de stat pe anul 2008, a anulat dreptul la bilete de odihna al salariatilor bugetari, fara sa tina seama ca acestea reprezinta un drept acordat prin lege. Mai mult, guvernul a luat aceasta decizie fara a avea acordul confederatiilor sindicale reprezentative la nivel national si cel al federatiilor ce reprezinta salariatii bugetari", a declarat presedintele Sindicatului Liber din Invatamant (SLI) Maramures, Liviu Pop. Liderul de sindicat este de parere ca eliminarea biletelor de odihna este o noua discriminare prin care Executivul nu face decat sa prejudicieze cea mai defavorizata categorie socio-profesionala de bugetari - personalul din invatamant. "Lipsa de respect a cabinetului Tariceanu fata de salariatii din invatamant a depasit orice limita prin neacordarea biletelor de odihna, in timp ce pentru functionarii guvernamentali s-a prevazut un nou privilegiu: acordarea tichetelor cadou de patru ori pe an, de Pasti, Craciun, zi onomastica si cea de nastere", a mai aratat Liviu Pop.
Sursa:http://www.informatia-zilei.ro/BM/eveniment.htm
18 oct. 2007
Slugi pe mosiile profesorilor
În urmã cu câtiva ani, Nicolae Boitor, directorul adjunct al Directiei Generale de Asistentã Socialã si Protectia Copilului Maramures, era protagonistul unui scandal ce a fost intens mediatizat la vremea respectivã. Acesta era acuzat cã si-a construit vila cu ajutorul copiilor si cu bunuri sustrase din centrul de plasament. Unii dintre copiii educati de directorul adjunct au sustinut cã au fost si bãtuti de cãtre acesta. Anii au trecut, scandalul a fost uitat, Boitor nu mai este seful respectivului centru de plasament, ci director adjunct la DGASPC, iar Centrul de Plasament Copii cu Deficiente Gârdani a fost transformat în Scoala pentru Copii cu Deficiente. Cu toate acestea, un lucru a rãmas constant: copiii continuã sã munceascã, însã nu la director, ci la profesori.
Dacã faci un tur al satelor maramuresene în aceastã perioadã, ai tendinta sã crezi cã sunt pãrãsite. E vremea culesului si rare sunt curtile în care mai zãresti vreun gospodar. În Gârdani, situatia este valabilã si în cazul elevilor. Rare sunt zilele de toamnã în care elevii sunt prezenti la ore. În respectiva comunã se pare cã e o traditie ca minorii sã munceascã.
„Pãi, nu e nimic nou. Copiii ãia merg si la oameni în sat la cules. Si profesorii i-au mai dus. Acuma nu stiu sigur care e treaba, dar mai demult au mers la lucru pe la domni”, spune o bãtrânicã din Gârdani. Afirmatiile ei sunt sustinute si de douã eleve ale Scolii pentru Copii cu Deficiente, pe care le întâlnim pe strãduta ce duce la unitatea de învãtãmânt. „Da, mai mergem din când în când. Oricum, nu mai e ca înainte. Domnu' director nu îi lasã sã ne ducã la cules. I-a certat. Numai când e el plecat face fiecare ce vrea. A fost la Baia Mare si nu am fãcut ore deloc. Am stat în curte, ne-am plictisit. Eu am fost la cules de struguri la unul dintre profesori. Nu vreau sã le spun numele. Mergeti în curte si întrebati si alti copii”, spune una dintre fete.
• Directorul dezminte acuzatiile
Poarta scolii este larg deschisã. La intrare, nici urmã de portar. În curtea scolii sunt doar câtiva copii care se ceartã din nu stiu ce cauze. La intrarea în clãdirea principalã, un bãrbat cu niste fise în mânã dã niste indicatii unor profesoare. Bãrbatul s-a dovedit a fi tocmai directorul Scolii pentru Copii cu Deficiente, Gheorghe Chivu. Acesta nu recunoaste initial cã elevii au muncit sau chiar mai muncesc la unii profesori. „Eu cred în constiinta oamenilor si nu cred cã au existat cazuri în care copiii sã meargã la muncã la profesori. Dacã s-a întâmplat, probabil a fost în timpul liber sau sâmbãta. Eu le-am atras atentia, sub toate formele, sã nu ia copiii din activitatea scolarã. Le-am spus sã nu-i ducã nicãieri. Acum eu nu am fost la vreun coleg acasã, sã-l urmãresc, sã vãd ce face sau unde are el pãmânt. Bineînteles cã mai sunt cazuri în care copiii muncesc, dar asta cu acordul pãrintilor. Uneori mai fug la muncã în sat. Preferã sã câstige un ban decât sã învete. În perioada culesului sau când apar ciupercile, o zi vin si trei nu”, povesteste directorul Chivu. Acesta recunoaste cã elevii au muncit la recoltatul cartofilor din grãdina scolii. Însã, munca de o orã, prestatã de copii, a fost consideratã orã de atelier. Gheorghe Chivu spune cã astfel elevii învatã si altceva. Învatã cum sã culeagã cartofii si cum sã-i sorteze. Cât despre faptul cã la Gârdani nu s-a fãcut scoalã timp de aproximativ douã sãptãmâni, directorul spune cã sunt doar speculatii si afirmatii ireale. Elevii care bântuiau prin curtea scolii asistau de fapt la ora de matematicã în aer liber. Profesorii au profitat de ultimele zile însorite si i-au învãtat sã socoteascã cu ajutorul ghinzilor si al castanelor.
• Elevii recunosc cã muncesc
În timp ce ieseam din clãdire, am zãrit un grup de elevi stând la umbra unui copac, tolãniti pe iarbã. Mã gândesc cã este una dintre acele ore în aer liber si decid sã asist si eu. Însotitã de director, mã îndrept spre grupul vesel. Problema a fost cã, la locul cu pricina, nu era prezent niciun dascãl. Directorul, vãdit jenat de întâmplare, încearcã sã explice cã doi dintre elevi au fugit de la ore si acum s-au întors. Dar ceilalti din jurul lui, oare ce orã or fi având? Intru cu ei în discutii, asistatã în continuare de director, si îi întreb dacã le place munca. Îmi rãspund cã da, chiar mai mult decât scoala. La întrebarea «La care profesor vã place sã mergeti la muncã?», acestia încep sã însire numele unor dascãli. Nu am retinut decât Setel (profesorul de educatie fizicã), Dumitrascu si Dana. Reascultând înregistrarea, constat cã unul dintre copii mai pomeneste de un anume Bese.
• În România, peste 70.000 de copii muncesc
Dupã aproximativ o jumãtate de orã de discutii, îmi iau la revedere de la copii si, însotitã de director, mã îndrept spre masinã. Atitudinea acestuia s-a schimbat. El nu mai neagã si recunoaste faptul cã „s-ar putea ca elevii sã mai meargã la muncã la profesori, dar numai în timpul liber”. Localnicii nu dezmint nici ei faptul cã minorii lucrau si mai lucreazã uneori atât la profesori, cât si la oamenii din sat. Pentru ei nu pare o situatie neobisnuitã. Însã, pentru autoritãtile din domeniu, acest lucru nu poate fi tolerat. „Asa ceva nu poate fi trecut cu vederea. Inspectorul de specialitate si noi ne vom interesa de situatie si, în functie de rezultate, vom începe o anchetã si vom lua mãsuri. Nu se poate ca elevii sã munceascã la profesori”, spune purtãtorul de cuvânt al Inspectoratului Scolar Judetean.
Nicolae Boitor, directorul adjunct al DGASPC (acuzat si el în trecut cã obisnuia sã ducã copii la muncã), a declarat cã nu are nimic împotriva muncii, dacã copilul o presteazã în timpul liber. „Nu stiu foarte bine situatia din momentul actual. Pot sã spun doar cã si înainte mai megeau la muncã în sat si erau plãtiti pentru munca pe care o fãceau. Nu am nimic împotrivã dacã ar merge în timpul liber, dar nu în timpul orelor. Nu sunt de acord cu asta”. În România, numãrul copiilor care muncesc este de aproximativ 70.000. Multi dintre acestia provin din casele de tip familial si unii suferã de anumite dezechilibre psihice. Cu toate cã avem o legislatie a muncii armonizatã cu cea europeanã, numãrul copiilor exploatati prin muncã este în crestere.
- De la ore? Da, mai mergem.
- Da, dar numai în timpul liber (rãspunde un alt elev, uitându-se insistent la director).
- Când vin domnii si ne cheamã, cum ar fi sã zic cã nu mã duc? Cã, dacã nu merg, se supãrã si a doua zi nu te mai bagã în seamã. Zice du-te de aici sã nu te împrãstii.
- Hai, mãi, cã exagerezi deja (spune un alt elev, uitându-se si acesta la director, asteptând parcã un semn de aprobare).
- Da, da. Bese, nu-i asa? Nu-l ia pe Andrei. Nu-i asa, domn director?
- Nu, nu-i asa (rãspunde directorul)
- Cum nu-i asa?
(Între timp, în jurul nostru se mai adunã vreo cinci copii, care recunosc cã mai merg la cules la dascãli).
- Da, mai merg la cules, la struguri, la cartofi. (spune Ion) (Ralu CÂRLIGEAN
Sursa:http://www.glasulmaramuresului.ro/social.php
Dacã faci un tur al satelor maramuresene în aceastã perioadã, ai tendinta sã crezi cã sunt pãrãsite. E vremea culesului si rare sunt curtile în care mai zãresti vreun gospodar. În Gârdani, situatia este valabilã si în cazul elevilor. Rare sunt zilele de toamnã în care elevii sunt prezenti la ore. În respectiva comunã se pare cã e o traditie ca minorii sã munceascã.
„Pãi, nu e nimic nou. Copiii ãia merg si la oameni în sat la cules. Si profesorii i-au mai dus. Acuma nu stiu sigur care e treaba, dar mai demult au mers la lucru pe la domni”, spune o bãtrânicã din Gârdani. Afirmatiile ei sunt sustinute si de douã eleve ale Scolii pentru Copii cu Deficiente, pe care le întâlnim pe strãduta ce duce la unitatea de învãtãmânt. „Da, mai mergem din când în când. Oricum, nu mai e ca înainte. Domnu' director nu îi lasã sã ne ducã la cules. I-a certat. Numai când e el plecat face fiecare ce vrea. A fost la Baia Mare si nu am fãcut ore deloc. Am stat în curte, ne-am plictisit. Eu am fost la cules de struguri la unul dintre profesori. Nu vreau sã le spun numele. Mergeti în curte si întrebati si alti copii”, spune una dintre fete.
• Directorul dezminte acuzatiile
Poarta scolii este larg deschisã. La intrare, nici urmã de portar. În curtea scolii sunt doar câtiva copii care se ceartã din nu stiu ce cauze. La intrarea în clãdirea principalã, un bãrbat cu niste fise în mânã dã niste indicatii unor profesoare. Bãrbatul s-a dovedit a fi tocmai directorul Scolii pentru Copii cu Deficiente, Gheorghe Chivu. Acesta nu recunoaste initial cã elevii au muncit sau chiar mai muncesc la unii profesori. „Eu cred în constiinta oamenilor si nu cred cã au existat cazuri în care copiii sã meargã la muncã la profesori. Dacã s-a întâmplat, probabil a fost în timpul liber sau sâmbãta. Eu le-am atras atentia, sub toate formele, sã nu ia copiii din activitatea scolarã. Le-am spus sã nu-i ducã nicãieri. Acum eu nu am fost la vreun coleg acasã, sã-l urmãresc, sã vãd ce face sau unde are el pãmânt. Bineînteles cã mai sunt cazuri în care copiii muncesc, dar asta cu acordul pãrintilor. Uneori mai fug la muncã în sat. Preferã sã câstige un ban decât sã învete. În perioada culesului sau când apar ciupercile, o zi vin si trei nu”, povesteste directorul Chivu. Acesta recunoaste cã elevii au muncit la recoltatul cartofilor din grãdina scolii. Însã, munca de o orã, prestatã de copii, a fost consideratã orã de atelier. Gheorghe Chivu spune cã astfel elevii învatã si altceva. Învatã cum sã culeagã cartofii si cum sã-i sorteze. Cât despre faptul cã la Gârdani nu s-a fãcut scoalã timp de aproximativ douã sãptãmâni, directorul spune cã sunt doar speculatii si afirmatii ireale. Elevii care bântuiau prin curtea scolii asistau de fapt la ora de matematicã în aer liber. Profesorii au profitat de ultimele zile însorite si i-au învãtat sã socoteascã cu ajutorul ghinzilor si al castanelor.
• Elevii recunosc cã muncesc
În timp ce ieseam din clãdire, am zãrit un grup de elevi stând la umbra unui copac, tolãniti pe iarbã. Mã gândesc cã este una dintre acele ore în aer liber si decid sã asist si eu. Însotitã de director, mã îndrept spre grupul vesel. Problema a fost cã, la locul cu pricina, nu era prezent niciun dascãl. Directorul, vãdit jenat de întâmplare, încearcã sã explice cã doi dintre elevi au fugit de la ore si acum s-au întors. Dar ceilalti din jurul lui, oare ce orã or fi având? Intru cu ei în discutii, asistatã în continuare de director, si îi întreb dacã le place munca. Îmi rãspund cã da, chiar mai mult decât scoala. La întrebarea «La care profesor vã place sã mergeti la muncã?», acestia încep sã însire numele unor dascãli. Nu am retinut decât Setel (profesorul de educatie fizicã), Dumitrascu si Dana. Reascultând înregistrarea, constat cã unul dintre copii mai pomeneste de un anume Bese.
• În România, peste 70.000 de copii muncesc
Dupã aproximativ o jumãtate de orã de discutii, îmi iau la revedere de la copii si, însotitã de director, mã îndrept spre masinã. Atitudinea acestuia s-a schimbat. El nu mai neagã si recunoaste faptul cã „s-ar putea ca elevii sã mai meargã la muncã la profesori, dar numai în timpul liber”. Localnicii nu dezmint nici ei faptul cã minorii lucrau si mai lucreazã uneori atât la profesori, cât si la oamenii din sat. Pentru ei nu pare o situatie neobisnuitã. Însã, pentru autoritãtile din domeniu, acest lucru nu poate fi tolerat. „Asa ceva nu poate fi trecut cu vederea. Inspectorul de specialitate si noi ne vom interesa de situatie si, în functie de rezultate, vom începe o anchetã si vom lua mãsuri. Nu se poate ca elevii sã munceascã la profesori”, spune purtãtorul de cuvânt al Inspectoratului Scolar Judetean.
Nicolae Boitor, directorul adjunct al DGASPC (acuzat si el în trecut cã obisnuia sã ducã copii la muncã), a declarat cã nu are nimic împotriva muncii, dacã copilul o presteazã în timpul liber. „Nu stiu foarte bine situatia din momentul actual. Pot sã spun doar cã si înainte mai megeau la muncã în sat si erau plãtiti pentru munca pe care o fãceau. Nu am nimic împotrivã dacã ar merge în timpul liber, dar nu în timpul orelor. Nu sunt de acord cu asta”. În România, numãrul copiilor care muncesc este de aproximativ 70.000. Multi dintre acestia provin din casele de tip familial si unii suferã de anumite dezechilibre psihice. Cu toate cã avem o legislatie a muncii armonizatã cu cea europeanã, numãrul copiilor exploatati prin muncã este în crestere.
- De la ore? Da, mai mergem.
- Da, dar numai în timpul liber (rãspunde un alt elev, uitându-se insistent la director).
- Când vin domnii si ne cheamã, cum ar fi sã zic cã nu mã duc? Cã, dacã nu merg, se supãrã si a doua zi nu te mai bagã în seamã. Zice du-te de aici sã nu te împrãstii.
- Hai, mãi, cã exagerezi deja (spune un alt elev, uitându-se si acesta la director, asteptând parcã un semn de aprobare).
- Da, da. Bese, nu-i asa? Nu-l ia pe Andrei. Nu-i asa, domn director?
- Nu, nu-i asa (rãspunde directorul)
- Cum nu-i asa?
(Între timp, în jurul nostru se mai adunã vreo cinci copii, care recunosc cã mai merg la cules la dascãli).
- Da, mai merg la cules, la struguri, la cartofi. (spune Ion) (Ralu CÂRLIGEAN
Sursa:http://www.glasulmaramuresului.ro/social.php
Salariul cadrelor didactice de 880 RON – piatra de moară a Guvernului
Curtea de Apel Bucureşti a amânat, pentru a doua oară, pronunţarea în cazul procesului intentat de FEN, privind salariul minim brut de 880 RON. Deşi dezbaterile s-au încheiat pe 9 octombrie, sentinţa finală va fi dată abia pe 23 octombrie. Mai multe organizaţii sindicale din ţară au dat în judecată inspectoratele, consiliile locale sau Guvernul, pentru a-şi obţine dreptul la salariul minim brut de 880 RON, conform contractului colectiv de muncă.
FSLI a câştigat, la Dolj, un proces, unităţile şcolare fiind obligate să plătească diferenţele salariale. Datorită precedentului judiciar creat, FSLI a cerut Guvernului să emită o ordonanţă de urgenţă, prin care salariul să fie stabilit la 880 RON şi să fie plătite diferenţe salariale. Şi la Iaşi, sindicatul afiliat la „Spiru Haret” aşteaptă verdictul Curţii Constituţionale. CNCD a recomandat MECT să elimine tratamentul diferenţiat aplicat personalului din învăţământ.
miruna.covaci@gandul.info
Sursa:http://www.gandul.info/scoala/salariul-cadrelor-didactice-880-ron-piatra-moara-guvernului.html?3934;959219
FSLI a câştigat, la Dolj, un proces, unităţile şcolare fiind obligate să plătească diferenţele salariale. Datorită precedentului judiciar creat, FSLI a cerut Guvernului să emită o ordonanţă de urgenţă, prin care salariul să fie stabilit la 880 RON şi să fie plătite diferenţe salariale. Şi la Iaşi, sindicatul afiliat la „Spiru Haret” aşteaptă verdictul Curţii Constituţionale. CNCD a recomandat MECT să elimine tratamentul diferenţiat aplicat personalului din învăţământ.
miruna.covaci@gandul.info
Sursa:http://www.gandul.info/scoala/salariul-cadrelor-didactice-880-ron-piatra-moara-guvernului.html?3934;959219
Centrul de Documentare şi Informare de la Ariniş
Duminică, 7 octombrie a.c., în cadrul Sărbătorilor comunei Ariniş, la Şcoala cu clasele I-VIII a avut loc inaugurarea unui Centru de Documentare şi Informare pentru elevi. Centrul a fost realizat prin eforturile Ministerului Educaţiei şi Cercetării, care a finanţat proiectul cu 400 milioane lei vechi, şi Primăriei Ariniş, care a amenajat încăperile centrului şi a contribuit cu unele dotări. Darea lui în folosinţă este un eveniment pentru elevii şcolii şi dascălii lor, la care au fost prezenţi inspectorul general adjunct al Inspectoratului Şcolar Judeţean, prof. Mariana Pop, prof. Gelu Todoruţ, directorul Casei Corpului Didactic, prof. Liviu Marian Pop, liderul Sindicatului din învăţămînt, prof. Gheorghe Mureşan, primarul comunei. Prof. Ioan Govojdean, directorul coordonator al Şcolii Ariniş, a fost gazda evenimentului.
Centrul de Documentare şi Informare (CDI) din Ariniş este conceput după regulile învăţămîntului european şi au menirea să răspundă cerinţelor de asimilare a cunoştinţelor altele decît cele de la clasă. CDI are în componenţa sa un spaţiu de primire destinat tuturor ciclurilor de învăţămînt, o bibliotecă şcolară sistematizată pe mai multe domenii de lectură, spaţiu de multiplicare, sală de calculatoare, spaţiu de expoziţie, pentru activităţi în echipă, de documentare pentru cadrele didactice, pentru orientarea profesională etc.
Proiectele pentru realizarea în ţară a centrelor de documentare şi informare au fost lansate de Ministerul Educaţiei şi Cercetării în 1999 şi era destinat localităţilor rurale defavorizate din punct de vedere al educaţiei. Pînă în 2000 au fost cinci judeţe pilot, printre care şi judeţul nostru. CDI este instrument de lucru al cadrelor didactice, al elevilor şi comunităţii, a spus inspectorul general adjunct Mariana Pop. Au urmat mai multe valuri de realizare a CDI, centrul de la Ariniş fiind primul centru din valul al cincilea. În acest val vor mai fi construite încă 9 centre în judeţ. Început ca un proiect bilateral româno-fracez, din 2006 a fost preluat de Ministerul Educaţiei şi Cercetării, ca proiect prioritar, a spus directorul Gelu Todoruţ. Faptul că reprezintă un pol de atracţie pentru elevii din şcoală îl dovedeşte concurenţa mare pentru a realiza un astfel de proiect, fiind înscrise la concursul pentru 2007 circa 70 de unităţi şcolare. Directorii şi documentariştii au fost instruiţi special în acest scop. În judeţ există circa 35 CDI şi cîţiva formatori naţionali. În Franţa, CDI-urile sînt principalul motor al unităţilor şcolare pe foarte multe compartimente, a spus Liviu Marian Pop. Prin proiectul „Economia bazată pe cunoaştere”, CDI va fi dotat cu 10 calculatoare performante, legate la internet, care timp de trei ani va fi gratuit pentru toţi, după care cheltuielile vor fi suportate de comunitate şi şcoală, ne-a spus directorul Ioan Govojdean.
Aşadar, CDI este în beneficiul celor 100 de elevi, al celor 14 profesori şi al cetăţenilor comunei. Este o realizare importantă, dar care va trebui să fie întreţinută în aşa fel ca să îşi îndeplinească misiunea pentru care a fost conceput.
A. FĂRCAŞ
Sursa:http://www.graiul.ro/?p=3842
Centrul de Documentare şi Informare (CDI) din Ariniş este conceput după regulile învăţămîntului european şi au menirea să răspundă cerinţelor de asimilare a cunoştinţelor altele decît cele de la clasă. CDI are în componenţa sa un spaţiu de primire destinat tuturor ciclurilor de învăţămînt, o bibliotecă şcolară sistematizată pe mai multe domenii de lectură, spaţiu de multiplicare, sală de calculatoare, spaţiu de expoziţie, pentru activităţi în echipă, de documentare pentru cadrele didactice, pentru orientarea profesională etc.
Proiectele pentru realizarea în ţară a centrelor de documentare şi informare au fost lansate de Ministerul Educaţiei şi Cercetării în 1999 şi era destinat localităţilor rurale defavorizate din punct de vedere al educaţiei. Pînă în 2000 au fost cinci judeţe pilot, printre care şi judeţul nostru. CDI este instrument de lucru al cadrelor didactice, al elevilor şi comunităţii, a spus inspectorul general adjunct Mariana Pop. Au urmat mai multe valuri de realizare a CDI, centrul de la Ariniş fiind primul centru din valul al cincilea. În acest val vor mai fi construite încă 9 centre în judeţ. Început ca un proiect bilateral româno-fracez, din 2006 a fost preluat de Ministerul Educaţiei şi Cercetării, ca proiect prioritar, a spus directorul Gelu Todoruţ. Faptul că reprezintă un pol de atracţie pentru elevii din şcoală îl dovedeşte concurenţa mare pentru a realiza un astfel de proiect, fiind înscrise la concursul pentru 2007 circa 70 de unităţi şcolare. Directorii şi documentariştii au fost instruiţi special în acest scop. În judeţ există circa 35 CDI şi cîţiva formatori naţionali. În Franţa, CDI-urile sînt principalul motor al unităţilor şcolare pe foarte multe compartimente, a spus Liviu Marian Pop. Prin proiectul „Economia bazată pe cunoaştere”, CDI va fi dotat cu 10 calculatoare performante, legate la internet, care timp de trei ani va fi gratuit pentru toţi, după care cheltuielile vor fi suportate de comunitate şi şcoală, ne-a spus directorul Ioan Govojdean.
Aşadar, CDI este în beneficiul celor 100 de elevi, al celor 14 profesori şi al cetăţenilor comunei. Este o realizare importantă, dar care va trebui să fie întreţinută în aşa fel ca să îşi îndeplinească misiunea pentru care a fost conceput.
A. FĂRCAŞ
Sursa:http://www.graiul.ro/?p=3842
700 de dascăli nu şi-au primit încă banii pentru perfecţionare
Anul acesta, Ministerul Educaţiei şi Cercetării a pus la punct un program de sprijin financiar al profesorilor care doresc să îşi achiziţioneze cărţi de specialitate şi soft educaţional în vederea perfecţionării. În cadrul acestui program, tot personalul didactic angajat beneficiază de echivalentul în lei al sumei de 100 euro de la bugetul de stat. Aceste sume trebuiau acordate începînd cu data de 1 august, însă există circa 700 de profesori care nu şi-au primit nici acum banii. Confuzia printre dascăli este mare, dat fiind că, deşi nu şi-au primit încă banii pentru anul 2007, mai au doar două săptămîni la dispoziţie pentru a depune cererile pe anul viitor. Mai exact, 1 noiembrie este data pînă la care dascălii pot face cereri pentru a primi suma de 100 euro aferentă anului 2008. “Banii sînt deja în cont. Dar principalii vinovaţi pentru această situaţie sînt contabilii şi directorii şcolilor, care nu au înaintat adrese către Inspectoratul Şcolar Judeţean prin care să ceară aceşti bani”, este de părere prof. Liviu Marian Pop, preşedintele Sindicatului Liber din Învăţămînt Maramureş. (a.g.)
Sursa http://www.graiul.ro/?p=3884
Sursa http://www.graiul.ro/?p=3884
17 oct. 2007
Adomniţei – visuri electorale
Ar fi minunat dacă banii, care, de data aceasta, există, ar fi folosiţi eficient şi rapid
Dacă ar fi Harap Alb, Cristian Adomniţei ar avea poate şansa să facă într-un an tot ceea ce nu s-a făcut în 17: să ducă apă curentă şi canalizare în toate cele peste 10.000 de şcoli de la ţară, să introducă internetul şi laboratoarele SEI, în aceleaşi şcoli, să înnoiască parcul auto al Educaţiei cu maşini pentru elevii şcolilor comasate şi, mai cu seamă, să construiască sau să repare şi să consolideze mii de clădiri, pentru grădiniţe, licee, şcoli generale, campusuri noi şi cămine studenţeşti ultramoderne.
Sigur, aplombul domnului ministru, siguranţa cu care a anunţat că, pe 12 septembrie 2008, toate cele 7.500 de şcoli care nu au avut anul acesta autorizaţie sanitară de funcţionare vor arăta ca în expoziţiile de obiecte sanitare, trebuie că are mai mare acoperire în tinereţea plină de elan a lui Adomniţei, decât în „fondurile uriaşe” ce se vor aloca anul viitor şcolii româneşti.
Ar fi minunat dacă banii, care, de data aceasta, există, ar fi folosiţi eficient şi rapid. Amintindu-ne însă de toată nebunia din această toamnă, când am constatat cu surprindere că din fondurile alocate pentru reparaţii şi construcţie de noi localuri s-au folosit 20% - până-n septembrie – sigur, optimismul scade vertiginos la limita de avarie. Fiindcă, fapt dovedit, până la urmă, degeaba cere şcoala bani, dacă aceştia nu sunt bine folosiţi. Procedura de derulare a fondurilor de investiţii a fost, în 2007, destul de clară: consiliile locale, primarii, în speţă, aveau în sarcină toată bucătăria: organizarea licitaţiilor, urmărirea graficelor de realizare, recepţia. Ştim deja că „specia” primarilor din România este pe cât de diversă, pe atât de complexă. De la lene până la prostie, de la dezinteres până la maximum de interes, de la profit personal până la alocare de fonduri suplimentare din bugetul local, toate acestea au fost şi vor continua să rămână metehnele principale ale administraţiei locale. Ca să nu mai spunem că la anul – în contextul alegerilor locale – e de aşteptat ca primarilor să le stea mintea la cheltuirea banilor pentru şcoli cât le stă acum! Poate, unii se vor implica, dornici să mai obţină un mandat, dar nu munca va fi argumentul electoral, ci cine mai ştie ce chermeză, bal sau pomană. Chiar dacă fondurile ar ajunge direct la şcoli, tot e riscant să promiţi că la începutul anului şcolar vor arăta ca-n visele bune. Aceasta, deoarece, nici directorii de şcoli – deşi îi arde mai mult cămaşa – nu au cine ştie ce expertiză în organizarea licitaţiilor şi chiar în gestionarea banilor. Să nu uităm că, în acest moment, directorul nu gestionează nici măcar fondul şcolii, darmite sute de milioane de lei.
Nu ştiu ce l-o fi determinat pe Adomniţei să se arunce-n promisiuni, când habar nu avem ce va fi la Crăciun în România politică, d-apoi până la toamna cealaltă.
Asta nu înseamnă însă că, pentru o clipă, nu mi-am permis să cred că ar putea fi posibil să se realizeze „minunea” de a avea şcoli cu apă curentă, cu căldură, cu grupuri sanitare moderne, cu bănci elegante şi laboratoare cum se cade...
melania.vergu@gandul.info
sursa www.gandul.info
Dacă ar fi Harap Alb, Cristian Adomniţei ar avea poate şansa să facă într-un an tot ceea ce nu s-a făcut în 17: să ducă apă curentă şi canalizare în toate cele peste 10.000 de şcoli de la ţară, să introducă internetul şi laboratoarele SEI, în aceleaşi şcoli, să înnoiască parcul auto al Educaţiei cu maşini pentru elevii şcolilor comasate şi, mai cu seamă, să construiască sau să repare şi să consolideze mii de clădiri, pentru grădiniţe, licee, şcoli generale, campusuri noi şi cămine studenţeşti ultramoderne.
Sigur, aplombul domnului ministru, siguranţa cu care a anunţat că, pe 12 septembrie 2008, toate cele 7.500 de şcoli care nu au avut anul acesta autorizaţie sanitară de funcţionare vor arăta ca în expoziţiile de obiecte sanitare, trebuie că are mai mare acoperire în tinereţea plină de elan a lui Adomniţei, decât în „fondurile uriaşe” ce se vor aloca anul viitor şcolii româneşti.
Ar fi minunat dacă banii, care, de data aceasta, există, ar fi folosiţi eficient şi rapid. Amintindu-ne însă de toată nebunia din această toamnă, când am constatat cu surprindere că din fondurile alocate pentru reparaţii şi construcţie de noi localuri s-au folosit 20% - până-n septembrie – sigur, optimismul scade vertiginos la limita de avarie. Fiindcă, fapt dovedit, până la urmă, degeaba cere şcoala bani, dacă aceştia nu sunt bine folosiţi. Procedura de derulare a fondurilor de investiţii a fost, în 2007, destul de clară: consiliile locale, primarii, în speţă, aveau în sarcină toată bucătăria: organizarea licitaţiilor, urmărirea graficelor de realizare, recepţia. Ştim deja că „specia” primarilor din România este pe cât de diversă, pe atât de complexă. De la lene până la prostie, de la dezinteres până la maximum de interes, de la profit personal până la alocare de fonduri suplimentare din bugetul local, toate acestea au fost şi vor continua să rămână metehnele principale ale administraţiei locale. Ca să nu mai spunem că la anul – în contextul alegerilor locale – e de aşteptat ca primarilor să le stea mintea la cheltuirea banilor pentru şcoli cât le stă acum! Poate, unii se vor implica, dornici să mai obţină un mandat, dar nu munca va fi argumentul electoral, ci cine mai ştie ce chermeză, bal sau pomană. Chiar dacă fondurile ar ajunge direct la şcoli, tot e riscant să promiţi că la începutul anului şcolar vor arăta ca-n visele bune. Aceasta, deoarece, nici directorii de şcoli – deşi îi arde mai mult cămaşa – nu au cine ştie ce expertiză în organizarea licitaţiilor şi chiar în gestionarea banilor. Să nu uităm că, în acest moment, directorul nu gestionează nici măcar fondul şcolii, darmite sute de milioane de lei.
Nu ştiu ce l-o fi determinat pe Adomniţei să se arunce-n promisiuni, când habar nu avem ce va fi la Crăciun în România politică, d-apoi până la toamna cealaltă.
Asta nu înseamnă însă că, pentru o clipă, nu mi-am permis să cred că ar putea fi posibil să se realizeze „minunea” de a avea şcoli cu apă curentă, cu căldură, cu grupuri sanitare moderne, cu bănci elegante şi laboratoare cum se cade...
melania.vergu@gandul.info
sursa www.gandul.info
Sindicatul din invatamant Maramures da in judecata ministerul educatiei si ISJ
Sindicatul Liber din Invatamant (SLI) Maramures va da in judecata Inspectoratul Scolar Judetean si Ministerul Educatiei, Cercetarii si Tineretului. Sindicalistii sunt revoltati ca nu s-a pus in aplicare prevederea din contractul colectiv de munca prin care se precizeaza clar ca salariul minim pentru profesorii cu studii superioare trebuie sa fie de 880 de lei.
Liderul SLI Maramures, Liviu Pop a declarat marti ca in conformitate cu contractul colectiv de munca, profesorii cu studii superioare ar fi trebuit sa primeasca din luna ianuarie 2007 un salariu minim de 880 de lei. Prevederea nu a fost insa respectata, iar sindicalistii vor da in judecata sefii invatamantului.
Dascalii spera sa isi obtina astfel diferentele de salariu care li se cuvin, avand in vedere ca din ianuarie si pana in septembrie, salariul minim pentru cei cu studii superioare este de 880 de lei. Decizia sindicalistilor vine dupa ce colegii din judetul Dolj au castigat in instanta un proces similar.
”Saptamana viitoare vom da in judecata Inspectoratul Scolar Judetean si ministerul educatiei si vom cere in instanta recuperarea sumelor ce li s-ar fi cuvenit profesorilor cu studii superioare daca ar fi beneficiat de 880 de lei. E vorba despre profesorii de gimnaziu si de liceu. Colegii nostri din Dolj au castigat un proces similar”, a spus Liviu Pop.
El a mai aratat ca salariile profesorilor ar trebui sa fie majorate cu un procent mai mare de 8 %, asa cum este prevazut in bugetul pe anul viitor, deoarece calitatea actului educational nu poate exista atata timp cat profesorii bine pregatiti nu sunt stimulati financiar. ”Degeaba avem scoli foarte frumoase, dar cadre didactice slab pregatite. In Maramures, din 6.000 de profesori la ora actuala, 2.000 sunt suplinitori”, a subliniat Liviu Pop.
Sursa http://www.emaramures.ro/index.php?page=det&cat=2&id=8534
Liderul SLI Maramures, Liviu Pop a declarat marti ca in conformitate cu contractul colectiv de munca, profesorii cu studii superioare ar fi trebuit sa primeasca din luna ianuarie 2007 un salariu minim de 880 de lei. Prevederea nu a fost insa respectata, iar sindicalistii vor da in judecata sefii invatamantului.
Dascalii spera sa isi obtina astfel diferentele de salariu care li se cuvin, avand in vedere ca din ianuarie si pana in septembrie, salariul minim pentru cei cu studii superioare este de 880 de lei. Decizia sindicalistilor vine dupa ce colegii din judetul Dolj au castigat in instanta un proces similar.
”Saptamana viitoare vom da in judecata Inspectoratul Scolar Judetean si ministerul educatiei si vom cere in instanta recuperarea sumelor ce li s-ar fi cuvenit profesorilor cu studii superioare daca ar fi beneficiat de 880 de lei. E vorba despre profesorii de gimnaziu si de liceu. Colegii nostri din Dolj au castigat un proces similar”, a spus Liviu Pop.
El a mai aratat ca salariile profesorilor ar trebui sa fie majorate cu un procent mai mare de 8 %, asa cum este prevazut in bugetul pe anul viitor, deoarece calitatea actului educational nu poate exista atata timp cat profesorii bine pregatiti nu sunt stimulati financiar. ”Degeaba avem scoli foarte frumoase, dar cadre didactice slab pregatite. In Maramures, din 6.000 de profesori la ora actuala, 2.000 sunt suplinitori”, a subliniat Liviu Pop.
Sursa http://www.emaramures.ro/index.php?page=det&cat=2&id=8534
14 oct. 2007
S-a renuntat la clasificarea scolilor
Scolile nu vor mai fi clasificate. Asa au hotarit reprezentantii Agentiei Romane pentru Asigurarea Calitatii in Invatamintul Preuniversitar (ARACIP). "Noi trebuie sa imbunatatim calitatea in scoli, nu sa le clasificam. Parintii nu trebuie sa-si inscrie copiii la o scoala care este intr-un top, ci doar daca scoala ii ofera copilului rezultate bune, daca este bine format", spune Serban Iosifescu, presedintele ARACIP.
Din evaluarile facute la scoli de catre Agentia pentru Calitate reiese ca unitatile de invatamint stau prost la capitolul "urmarirea absolventilor". In acelasi timp, scolile nu isi personalizeaza oferta educationala si nici nu fac prognoze privind rezultatele scolare. "Scolile stiu ca trebuie sa se autoevalueze, insa foarte putine si-au realizat rapoartele si le-au facut publice. In general, este o tendinta de a excela la capitolul laude, pentru ca scolilor le e frica de evaluatori. Ei sint vazuti ca niste inspectori. La scolile particulare, laudele sint si mai mari, pentru ca le e frica de concurenta. Oricum, evaluarea externa va spune clar ce ofera scolile", explica Constanta Mihaila, vicepresedintele ARACIP.
Pentru ca pina acum foarte putine scoli particulare au cerut, conform legii, sa fie evaluate, "200-300 de scoli risca sa fie desfiintate, fiind al doilea an in care trebuiau sa ceara sa fie acreditate", dupa cum spune vicepresedintele ARACIP. Totodata, reprezentantii Agentiei avertizeaza scolile ca ar putea fi date in judecata de persoanele cu handicap pentru ca nu le favorizeaza accesul la educatie si nici nu le ofera conditii. De exemplu, scolile nu si-au construit rampe pentru intrarea elevilor cu dizabilitati locomotorii.
Sursa: http://cotidianul.ro/index.php?id=14774&art=37163&cHash=d037e4a39c
Din evaluarile facute la scoli de catre Agentia pentru Calitate reiese ca unitatile de invatamint stau prost la capitolul "urmarirea absolventilor". In acelasi timp, scolile nu isi personalizeaza oferta educationala si nici nu fac prognoze privind rezultatele scolare. "Scolile stiu ca trebuie sa se autoevalueze, insa foarte putine si-au realizat rapoartele si le-au facut publice. In general, este o tendinta de a excela la capitolul laude, pentru ca scolilor le e frica de evaluatori. Ei sint vazuti ca niste inspectori. La scolile particulare, laudele sint si mai mari, pentru ca le e frica de concurenta. Oricum, evaluarea externa va spune clar ce ofera scolile", explica Constanta Mihaila, vicepresedintele ARACIP.
Pentru ca pina acum foarte putine scoli particulare au cerut, conform legii, sa fie evaluate, "200-300 de scoli risca sa fie desfiintate, fiind al doilea an in care trebuiau sa ceara sa fie acreditate", dupa cum spune vicepresedintele ARACIP. Totodata, reprezentantii Agentiei avertizeaza scolile ca ar putea fi date in judecata de persoanele cu handicap pentru ca nu le favorizeaza accesul la educatie si nici nu le ofera conditii. De exemplu, scolile nu si-au construit rampe pentru intrarea elevilor cu dizabilitati locomotorii.
Sursa: http://cotidianul.ro/index.php?id=14774&art=37163&cHash=d037e4a39c
Noutăţi. Teza cu subiect unic la limba şi literatura română
În cel mult două săptămâni, vor fi publicate şi structurile tezelor la matematică, limba maternă, istorie şi geografie
Modalitatea de autocorectare a tezelor este simplă
Subiectele au o structură fixă
Ministerul Educaţiei a reuşit să spună cum vor arăta tezele cu subiect unic pentru clasele a VII-a şi a VIII-a, dar doar pentru limba şi literatura română. Matematica, limba maternă, istoria sau geografia mai au de aşteptat cel mult două săptămâni, a declarat Zvetlana Preoteasa, secretara de stat pentru învăţământul preuniversitar.
Conform precizărilor MECT, elevii trebuie să înţeleagă un text literar dat, să-l analizeze şi să se exprime în scris corect. La limba română, elevii de clasa a VII-a trebuie să aibă noţiuni de fonetică şi vocabular. În primul semestru pot avea una-două cerinţe vizând noţiuni de morfosintaxă, studiate în anii anteriori, iar în al doilea semestru, accentul se va pune pe morfosintaxă şi sintaxa propoziţiei, apărând doar una-două cerinţe cu privire la noţiunile de vocabular.
La literatura română, elevii din penultimul an trebuie să cunoască modalităţile de organizare a unui text epic şi procedeele de realizare a expresivităţii artistice. Ei trebuie să ştie să rezume un text dat, să comenteze semnificaţiile textului, ale titlului, trăsăturile personajelor, expresivitatea şi să fie capabili să-şi exprime un punct de vedere despre textul dat.
Vor fi acordate punctaje detaliate pentru conţinut şi redactare şi pentru calitatea exprimării. În primul semestru, elevii vor trebui să realizeze descrieri, să redacteze texte narative şi dialoguri, să rezume texte la prima vedere, să prezinte modelele lor reprezentative din familie, şcoală sau societate şi să-şi poată exprima un punct de vedere pe o temă dată.
Pe al doilea semestru, subiectele de literatură se vor centra pe caracterizarea personajelor din operele studiate, prezentarea trăsăturilor genului epic sau liric, dar şi pe prezentarea modelele lor din familie, şcoală sau societate şi exprimarea unui punct de vedere pe o temă dată.
La clasa a VIII-a cerinţele sunt mai mari
Pentru elevii de clasa a VIII-a, lucrurile se complică. La limba română, elevii trebuie să fie capabili să identifice valorile stilistice ale cuvintelor la nivelurile fonetic, lexical, morfosintactic, să sesizeze valorile expresive şi să utilizeze corect elementele de vocabular, în baza unui text la prima vedere.
În semestrul întâi, pot apărea una-două cerinţe despre valoarea expresivă a unor categorii semnatice sau morfosintactice studiate în anii anteriori, iar în semestrul al doilea, accentul se va pune pe elementele de sintaxă a propoziţiei şi a frazei.
La literatura română, elevii trebuie să cunoască elementele de structură şi trăsăturile textului narativ/liric/dramatic, modurile de expunere, ideile principale şi semnificaţia procedeelor de expresivitate artistică.
Totodată, trebuie să ştie să rezume un text dat, să caracterizeze personaje, să cunoască genurile literare, să comenteze diverse semnificaţii şi să-şi poată exprima un punct de vedere referitor la un text. Subiectele pe primul semestru pot consta în redactări de scrisori, compuneri, continuări de dialoguri, cereri, rezumate sau pot cere elevilor să comenteze secvenţe dintr-un text la prima vedere.
Pe al doilea semestru, elevii vor avea de scris scurte naraţiuni sau compuneri cu privire la diverse evenimente sociale sau culturale, invitaţii, compuneri despre textele literare studiate, comentarii sumare şi argumentări referitoare la secvenţe din texte studiate sau la prima vedere.
Elevii îşi vor autocorecta teza înainte de a o preda
Dacă elevii constată că au scris greşit total sau parţial un subiect şi au timp să-l rescrie, ei vor încadra textul între parateze rotunde şi vor tăia fiecare rând cu o linie orizontală. Textul corect îl vor scrie la secţiunea „Corecturi”, de la finalul lucrării.
Dacă elevii vor greşi doar câteva cuvinte dintr-o frază, pot rescrie fraza în întregime, la aceeaşi secţiune specială, după ce au tăiat-o cu o linie orizontală şi au încadrat-o între paranteze. Dacă nu mai au foarte mult timp la dispoziţie, vor tăia doar cuvintele greşite, în acelaşi mod, şi vor pune în dreptul fiecăruia o cifră. Apoi vor merge la secţiunea „Corecturi” unde vor scrie cifra respectivă şi cuvântul corect. (E.L.)
www.gandul.info
Modalitatea de autocorectare a tezelor este simplă
Subiectele au o structură fixă
Ministerul Educaţiei a reuşit să spună cum vor arăta tezele cu subiect unic pentru clasele a VII-a şi a VIII-a, dar doar pentru limba şi literatura română. Matematica, limba maternă, istoria sau geografia mai au de aşteptat cel mult două săptămâni, a declarat Zvetlana Preoteasa, secretara de stat pentru învăţământul preuniversitar.
Conform precizărilor MECT, elevii trebuie să înţeleagă un text literar dat, să-l analizeze şi să se exprime în scris corect. La limba română, elevii de clasa a VII-a trebuie să aibă noţiuni de fonetică şi vocabular. În primul semestru pot avea una-două cerinţe vizând noţiuni de morfosintaxă, studiate în anii anteriori, iar în al doilea semestru, accentul se va pune pe morfosintaxă şi sintaxa propoziţiei, apărând doar una-două cerinţe cu privire la noţiunile de vocabular.
La literatura română, elevii din penultimul an trebuie să cunoască modalităţile de organizare a unui text epic şi procedeele de realizare a expresivităţii artistice. Ei trebuie să ştie să rezume un text dat, să comenteze semnificaţiile textului, ale titlului, trăsăturile personajelor, expresivitatea şi să fie capabili să-şi exprime un punct de vedere despre textul dat.
Vor fi acordate punctaje detaliate pentru conţinut şi redactare şi pentru calitatea exprimării. În primul semestru, elevii vor trebui să realizeze descrieri, să redacteze texte narative şi dialoguri, să rezume texte la prima vedere, să prezinte modelele lor reprezentative din familie, şcoală sau societate şi să-şi poată exprima un punct de vedere pe o temă dată.
Pe al doilea semestru, subiectele de literatură se vor centra pe caracterizarea personajelor din operele studiate, prezentarea trăsăturilor genului epic sau liric, dar şi pe prezentarea modelele lor din familie, şcoală sau societate şi exprimarea unui punct de vedere pe o temă dată.
La clasa a VIII-a cerinţele sunt mai mari
Pentru elevii de clasa a VIII-a, lucrurile se complică. La limba română, elevii trebuie să fie capabili să identifice valorile stilistice ale cuvintelor la nivelurile fonetic, lexical, morfosintactic, să sesizeze valorile expresive şi să utilizeze corect elementele de vocabular, în baza unui text la prima vedere.
În semestrul întâi, pot apărea una-două cerinţe despre valoarea expresivă a unor categorii semnatice sau morfosintactice studiate în anii anteriori, iar în semestrul al doilea, accentul se va pune pe elementele de sintaxă a propoziţiei şi a frazei.
La literatura română, elevii trebuie să cunoască elementele de structură şi trăsăturile textului narativ/liric/dramatic, modurile de expunere, ideile principale şi semnificaţia procedeelor de expresivitate artistică.
Totodată, trebuie să ştie să rezume un text dat, să caracterizeze personaje, să cunoască genurile literare, să comenteze diverse semnificaţii şi să-şi poată exprima un punct de vedere referitor la un text. Subiectele pe primul semestru pot consta în redactări de scrisori, compuneri, continuări de dialoguri, cereri, rezumate sau pot cere elevilor să comenteze secvenţe dintr-un text la prima vedere.
Pe al doilea semestru, elevii vor avea de scris scurte naraţiuni sau compuneri cu privire la diverse evenimente sociale sau culturale, invitaţii, compuneri despre textele literare studiate, comentarii sumare şi argumentări referitoare la secvenţe din texte studiate sau la prima vedere.
Elevii îşi vor autocorecta teza înainte de a o preda
Dacă elevii constată că au scris greşit total sau parţial un subiect şi au timp să-l rescrie, ei vor încadra textul între parateze rotunde şi vor tăia fiecare rând cu o linie orizontală. Textul corect îl vor scrie la secţiunea „Corecturi”, de la finalul lucrării.
Dacă elevii vor greşi doar câteva cuvinte dintr-o frază, pot rescrie fraza în întregime, la aceeaşi secţiune specială, după ce au tăiat-o cu o linie orizontală şi au încadrat-o între paranteze. Dacă nu mai au foarte mult timp la dispoziţie, vor tăia doar cuvintele greşite, în acelaşi mod, şi vor pune în dreptul fiecăruia o cifră. Apoi vor merge la secţiunea „Corecturi” unde vor scrie cifra respectivă şi cuvântul corect. (E.L.)
www.gandul.info
Ilegalitate Călcând Legea învăţământului în picioare
Scoasă mai întâi la concesionare, în 2006, şcoala veche s-a volatilizat ilegal
*Schimbarea destinaţiei sau înstrăinarea clădirilor şi terenurilor şcolii, fără avizul ministrului – infracţiune penală
Primarul Mihai Dumitrescu din Proviţa de Jos a vândut şcoala
Deocamdată, mă cercetează Parchetul şi Poliţia. Nu mai răspund la nimeni, nimic şi nici nu vă trimit nimic”. Acestea sunt vorbele pe care ni le-a spus, ieri, primarul localităţii Proviţa de Jos, din judeţul Prahova, dl. Mihai Dumitrescu, primul primar care a vândut o şcoală. Refuzul categoric de a oferi explicaţii are ca motiv inexistenţa unei aprobări legale, obligatorie în cazul înstrăinării unei şcoli şi a terenului aferent acesteia.
Foarte pe scurt, povestea şcolii vechi din Proviţa de Jos este pe cât de simplă, pe atât de ilegală, constituind un exemplu clar de cum înţeleg unii primari să se ocupe de patrimoniul Educaţiei.
Şcoala şi terenul se află în centrul comunei
În 2005, primarul Dumitrescu a propus Consiliului local să concesioneze terenul în suprafaţă de 2.000 mp, din punctul „Şcoala veche” – teren intravilan, cu preţul de pornire de 3 euro/mp, şi clădirea aferentă, în suprafaţă de 240 mp, cu preţul de pornire de 250 milioane. Propunerea a fost aprobată de Consiliul local şi pentru că lucrurile au fost atât de simple, în 2006, acelaşi primar a cerut aceluiaşi C.L. „scoaterea la vânzare a terenului şi a clădirii”, solicitând, fără a avea expertiză, diminuarea preţului de pornire pentru ambele imobile, astfel încât acestea au ajuns să fie adjudecate la un preţ chiar mai mic decât cel propus, anterior, pentru concesionare. Se pare că, în şedinţa respectivă, câţiva consilieri locali au cerut să se consemneze în procesul-verbal că înstrăinarea, din patrimoniul Educaţiei, a şcolii şi terenului trebuie făcută doar cu aprobarea ministrului Educaţiei, fiindcă aşa cere expres Legea învăţământului.
Directorul Şcolii generale Proviţa de Jos, dl. Dragoş Rădulescu, ne-a declarat că nu ştie dacă primarul a obţinut sau nu aprobarea ministrului, dar ştie că dânsului nu i-a cerut nimeni părerea. De altfel, directorul este chiar încântat că a scăpat de şcoala veche. „Terenul şi şcoala sunt în centrul comunei. Am auzit că a fost o licitaţie, dar nu ştiu cine a cumpărat-o, fiindcă nu văd pe nimeni pe aici, şcoala cea nouă fiind la 100 de metri de cea veche”. Acelaşi domn director spune că nu-i trebuie şcoala cea veche, pentru că nu mai are foarte mulţi copii şi pentru că, în localul cel nou (construit prin 1960) are loc şi pentru bibliotecă şi pentru centru de informare, iar activităţile educative (cercuri, sediu de revistă) le desfăşoară în sala de sport. Nici măcar pentru discotecă nu-i trebuie domnului director localul vechi, deşi sala de sport a şcolii este în căminul cultural vechi.
Patrimoniul şcolii – sat fără câini
Dincolo de orice motive şi motivaţii, un lucru este foarte clar: Legea învăţământului prevede că, atât schimbarea destinaţiei bazei materiale, cât şi înstrăinarea acesteia se face doar cu avizul ministrului Educaţiei. Dacă lucrurile se întâmplă altfel, aceasta „constituie infracţiune şi se pedepseşte conform legii penale” (art.166), aceasta deoarece „terenurile şi clădirile şcolilor fac parte din domeniul public al comunelor” şi sunt doar în administrarea C.L. Aceeaşi lege spune că actele de vânzare, fără aprobarea ministrului, sunt nule.
Problema este că domnul primar nici măcar nu s-a sinchisit de lege. Directorul general al Direcţiei Patrimoniu din MEC, dl. Ghelmez, ne-a confirmat, ceea ce de altfel presupuneam, după reacţia primarului: nu există nici măcar o solicitare la MEC, în acest sens, darmite aprobare. Mai mult, directorul Ghelmez spune că nici inspectorul general de Prahova nu are habar despre această vânzare. Şi totuşi ea a avut loc, în dispreţul total al legii, dar şi al faptului că patrimoniul Educaţiei ar trebui să fie sfânt, pentru primari.
„Nu avem nici o solicitare de la primarul comunei Proviţa de Jos. Nu există nici un document de aprobare a unei asemenea vânzări nici la noi, nici la ISJ Prahova” - Petre Ghelmez (directorul Direcţiei Patrimoniu MEC)
melania.vergu@gandul.info
www.gandul.info
*Schimbarea destinaţiei sau înstrăinarea clădirilor şi terenurilor şcolii, fără avizul ministrului – infracţiune penală
Primarul Mihai Dumitrescu din Proviţa de Jos a vândut şcoala
Deocamdată, mă cercetează Parchetul şi Poliţia. Nu mai răspund la nimeni, nimic şi nici nu vă trimit nimic”. Acestea sunt vorbele pe care ni le-a spus, ieri, primarul localităţii Proviţa de Jos, din judeţul Prahova, dl. Mihai Dumitrescu, primul primar care a vândut o şcoală. Refuzul categoric de a oferi explicaţii are ca motiv inexistenţa unei aprobări legale, obligatorie în cazul înstrăinării unei şcoli şi a terenului aferent acesteia.
Foarte pe scurt, povestea şcolii vechi din Proviţa de Jos este pe cât de simplă, pe atât de ilegală, constituind un exemplu clar de cum înţeleg unii primari să se ocupe de patrimoniul Educaţiei.
Şcoala şi terenul se află în centrul comunei
În 2005, primarul Dumitrescu a propus Consiliului local să concesioneze terenul în suprafaţă de 2.000 mp, din punctul „Şcoala veche” – teren intravilan, cu preţul de pornire de 3 euro/mp, şi clădirea aferentă, în suprafaţă de 240 mp, cu preţul de pornire de 250 milioane. Propunerea a fost aprobată de Consiliul local şi pentru că lucrurile au fost atât de simple, în 2006, acelaşi primar a cerut aceluiaşi C.L. „scoaterea la vânzare a terenului şi a clădirii”, solicitând, fără a avea expertiză, diminuarea preţului de pornire pentru ambele imobile, astfel încât acestea au ajuns să fie adjudecate la un preţ chiar mai mic decât cel propus, anterior, pentru concesionare. Se pare că, în şedinţa respectivă, câţiva consilieri locali au cerut să se consemneze în procesul-verbal că înstrăinarea, din patrimoniul Educaţiei, a şcolii şi terenului trebuie făcută doar cu aprobarea ministrului Educaţiei, fiindcă aşa cere expres Legea învăţământului.
Directorul Şcolii generale Proviţa de Jos, dl. Dragoş Rădulescu, ne-a declarat că nu ştie dacă primarul a obţinut sau nu aprobarea ministrului, dar ştie că dânsului nu i-a cerut nimeni părerea. De altfel, directorul este chiar încântat că a scăpat de şcoala veche. „Terenul şi şcoala sunt în centrul comunei. Am auzit că a fost o licitaţie, dar nu ştiu cine a cumpărat-o, fiindcă nu văd pe nimeni pe aici, şcoala cea nouă fiind la 100 de metri de cea veche”. Acelaşi domn director spune că nu-i trebuie şcoala cea veche, pentru că nu mai are foarte mulţi copii şi pentru că, în localul cel nou (construit prin 1960) are loc şi pentru bibliotecă şi pentru centru de informare, iar activităţile educative (cercuri, sediu de revistă) le desfăşoară în sala de sport. Nici măcar pentru discotecă nu-i trebuie domnului director localul vechi, deşi sala de sport a şcolii este în căminul cultural vechi.
Patrimoniul şcolii – sat fără câini
Dincolo de orice motive şi motivaţii, un lucru este foarte clar: Legea învăţământului prevede că, atât schimbarea destinaţiei bazei materiale, cât şi înstrăinarea acesteia se face doar cu avizul ministrului Educaţiei. Dacă lucrurile se întâmplă altfel, aceasta „constituie infracţiune şi se pedepseşte conform legii penale” (art.166), aceasta deoarece „terenurile şi clădirile şcolilor fac parte din domeniul public al comunelor” şi sunt doar în administrarea C.L. Aceeaşi lege spune că actele de vânzare, fără aprobarea ministrului, sunt nule.
Problema este că domnul primar nici măcar nu s-a sinchisit de lege. Directorul general al Direcţiei Patrimoniu din MEC, dl. Ghelmez, ne-a confirmat, ceea ce de altfel presupuneam, după reacţia primarului: nu există nici măcar o solicitare la MEC, în acest sens, darmite aprobare. Mai mult, directorul Ghelmez spune că nici inspectorul general de Prahova nu are habar despre această vânzare. Şi totuşi ea a avut loc, în dispreţul total al legii, dar şi al faptului că patrimoniul Educaţiei ar trebui să fie sfânt, pentru primari.
„Nu avem nici o solicitare de la primarul comunei Proviţa de Jos. Nu există nici un document de aprobare a unei asemenea vânzări nici la noi, nici la ISJ Prahova” - Petre Ghelmez (directorul Direcţiei Patrimoniu MEC)
melania.vergu@gandul.info
www.gandul.info
11 oct. 2007
Educaţia primeşte 6% din PIB pentru 2008
10.10.2007
Bugetul alocat educaţiei pentru 2008 este de 6% din PIB, ceea ce reprezintă o creştere cu 27% faţă de bugetul alocat învăţământului în anul 2007.
Principalele proiecte ale MECT derulate în anul 2007, care vor continua şi în anul 2008 sunt:
- Acordarea de rechizite şcolare:
2007: 20.145 mii lei; 829.300 beneficiari;
2008: 27.458 mii lei; 945.780 beneficiari;
- Program pentru calitate şi evaluarea calităţii în educaţie, facilitarea accesului la educaţie şi activităţi extraşcolare:
2007: 96.846 mii lei;
2008: 113.063 mii lei;
- Acordarea de ajutor financiar pentru elevi şi studenţi în vederea stimulării achiziţionării de calculatoare:
2007: 25.440 mii lei; 38.466 beneficiari;
2008: 26.960 mii lei; 41.098 beneficiari;
- Ameliorarea activităţilor de învăţământ prin crearea de facilităţi pentru transportul elevilor din mediul rural defavorizat:
86.429 mii lei pentru achiziţionarea a 800 microbuze şcolare ce servesc pentru transportul a 12.800 beneficiari;
150.000 mii lei pentru achiziţionarea a 1.000 microbuze şcolare ce servesc pentru transportul a 18.080 beneficiari;
- Granturi pe educaţie - programul vizează încurajarea unităţilor de învăţământ şi a comunităţilor locale să identifice împreună problemele cu care confruntă, să formuleze şi să implementeze propriile soluţii pentru rezolvarea acestora:
2007: 18.100 mii lei;
2008: 18.824 mii lei;
- Program pentru dotarea unităţilor de învăţământ preuniversitar cu mobilier şcolar:
2007: 78.000 mii lei; pentru dotarea cu mobilier şcolar a 1796 de şcoli şi a 5.175 grădiniţe; numărul beneficiarilor fiind 134.700 elevi şi 284.625 preşcolari;
2008: 100.000 mii lei; pentru dotarea cu mobilier şcolar a 4.886 de şcoli şi a 3.244 grădiniţe; numărul beneficiarilor fiind 879.480 elevi şi 194.640 preşcolari;
- Campusuri şcolare:
2007: 151.206 mii lei; pentru 84 de campusuri (noi, reabilitate şi extinse); beneficiari 65.700 elevi;
2008: 450.000 mii lei; pentru 168 de campusuri (noi, reabilitate şi extinse); beneficiari 116.000 elevi;
- Bani de liceu; programul vizează acordarea unui sprijin financiar elevilor proveniţi din familii cu venituri reduse:
2007: 228.582 mii lei; beneficiari 126.990 elevi;
2008: 236.811 mii lei; beneficiari 131.562 elevi;
- Dotarea laboratoarelor şcolare din învăţământul preuniversitar şi dotarea şcolilor cu echipament sportiv:
2007: 144.243 mii lei; pentru dotarea a 7.124 unităţi şcolare;
2008: 150.117 mii lei; pentru dotarea a 7.420 unităţi şcolare;
- Continuarea procesului de informatizarea a unităţilor de învăţământ şi cercetare:
2007: 123.279 mii lei; beneficiari 656.873 elevi;
2008: 177.500 mii lei; beneficiari 945.780 elevi;
- Crearea unor şcoli de arte şi meserii pilot:
2007: 157.162 mii lei; crearea a 96 de unităţi pentru un număr de 72.400 beneficiari;
2008: 450.000 mii lei; crearea a 138 de unităţi pentru un număr de 100.800 beneficiari;
- Asigurarea de utilităţi sanitare pentru unităţile şcolare din mediul rural:
2007: 160.684 mii lei pentru dotarea a 1.533 unităţi;
2008: 370.000 mii lei pentru dotarea a 2.911 unităţi;
- Reforma educaţiei timpurii, construiri şi reabilitări grădiniţe;
2007: 285.464 mii lei pentru 1.191 unităţi;
2008: 450.000 mii lei pentru 1.726 unităţi;
Biroul de Presă www.edu.ro
Bugetul alocat educaţiei pentru 2008 este de 6% din PIB, ceea ce reprezintă o creştere cu 27% faţă de bugetul alocat învăţământului în anul 2007.
Principalele proiecte ale MECT derulate în anul 2007, care vor continua şi în anul 2008 sunt:
- Acordarea de rechizite şcolare:
2007: 20.145 mii lei; 829.300 beneficiari;
2008: 27.458 mii lei; 945.780 beneficiari;
- Program pentru calitate şi evaluarea calităţii în educaţie, facilitarea accesului la educaţie şi activităţi extraşcolare:
2007: 96.846 mii lei;
2008: 113.063 mii lei;
- Acordarea de ajutor financiar pentru elevi şi studenţi în vederea stimulării achiziţionării de calculatoare:
2007: 25.440 mii lei; 38.466 beneficiari;
2008: 26.960 mii lei; 41.098 beneficiari;
- Ameliorarea activităţilor de învăţământ prin crearea de facilităţi pentru transportul elevilor din mediul rural defavorizat:
86.429 mii lei pentru achiziţionarea a 800 microbuze şcolare ce servesc pentru transportul a 12.800 beneficiari;
150.000 mii lei pentru achiziţionarea a 1.000 microbuze şcolare ce servesc pentru transportul a 18.080 beneficiari;
- Granturi pe educaţie - programul vizează încurajarea unităţilor de învăţământ şi a comunităţilor locale să identifice împreună problemele cu care confruntă, să formuleze şi să implementeze propriile soluţii pentru rezolvarea acestora:
2007: 18.100 mii lei;
2008: 18.824 mii lei;
- Program pentru dotarea unităţilor de învăţământ preuniversitar cu mobilier şcolar:
2007: 78.000 mii lei; pentru dotarea cu mobilier şcolar a 1796 de şcoli şi a 5.175 grădiniţe; numărul beneficiarilor fiind 134.700 elevi şi 284.625 preşcolari;
2008: 100.000 mii lei; pentru dotarea cu mobilier şcolar a 4.886 de şcoli şi a 3.244 grădiniţe; numărul beneficiarilor fiind 879.480 elevi şi 194.640 preşcolari;
- Campusuri şcolare:
2007: 151.206 mii lei; pentru 84 de campusuri (noi, reabilitate şi extinse); beneficiari 65.700 elevi;
2008: 450.000 mii lei; pentru 168 de campusuri (noi, reabilitate şi extinse); beneficiari 116.000 elevi;
- Bani de liceu; programul vizează acordarea unui sprijin financiar elevilor proveniţi din familii cu venituri reduse:
2007: 228.582 mii lei; beneficiari 126.990 elevi;
2008: 236.811 mii lei; beneficiari 131.562 elevi;
- Dotarea laboratoarelor şcolare din învăţământul preuniversitar şi dotarea şcolilor cu echipament sportiv:
2007: 144.243 mii lei; pentru dotarea a 7.124 unităţi şcolare;
2008: 150.117 mii lei; pentru dotarea a 7.420 unităţi şcolare;
- Continuarea procesului de informatizarea a unităţilor de învăţământ şi cercetare:
2007: 123.279 mii lei; beneficiari 656.873 elevi;
2008: 177.500 mii lei; beneficiari 945.780 elevi;
- Crearea unor şcoli de arte şi meserii pilot:
2007: 157.162 mii lei; crearea a 96 de unităţi pentru un număr de 72.400 beneficiari;
2008: 450.000 mii lei; crearea a 138 de unităţi pentru un număr de 100.800 beneficiari;
- Asigurarea de utilităţi sanitare pentru unităţile şcolare din mediul rural:
2007: 160.684 mii lei pentru dotarea a 1.533 unităţi;
2008: 370.000 mii lei pentru dotarea a 2.911 unităţi;
- Reforma educaţiei timpurii, construiri şi reabilitări grădiniţe;
2007: 285.464 mii lei pentru 1.191 unităţi;
2008: 450.000 mii lei pentru 1.726 unităţi;
Biroul de Presă www.edu.ro
10 oct. 2007
Orele de şcoală şi materia vor fi reduse de Ministerul Educaţiei
Marţi 09 octombrie 2007, 22:17
Elevii sunt suprasolicitaţi. Concluzia aparţine chiar reprezentanţilor Ministerului Educaţiei, care sunt de părere că trei sferturi din materia şcolară ar trebui eliminată, iar copiii nu ar trebui să petreacă mai mult de cinci ore la cursuri. Reprezentanţii Ministerului Educaţiei au pregătit un set de măsuri după ce mulţi elevi, părinţi şi profesori s-au plâns că materia e prea stufoasă şi, de multe ori, inutilă.
Anul acesta programele de studiu s-au reorganizat doar pentru religie, italiană şi maghiară. Elevii spun că multe materii sunt inutile, altele prea încărcate şi că, după şapte ore de şcoală nu le mai arde de nimic.
"Nu se pune accent pe practic, ci doar pe teoretic. De exemplu, nu pricep de ce să fac economie. Aş vrea să fac mai mult desen, istoria artei. Noi nu avem ore de istoria artei", explică Corina Cristescu, elevă liceul Toniza.
Autorităţile susţin că de la anul lucrurile se vor schimba, atât în privinţa materiei, cât şi a programului de studiu.
Elevii nu contestă utilitatea materiilor opuse domeniului general de studiu, dar susţin că este meritul profesorului când le plac fizica, matematica ori chimia, atunci când ei se specializează în arte plastice.
Ministerul Educaţiei a cerut ca până în decembrie în fiecare judeţ să se formeze o comisie de profesori care să decidă cum se va reduce materia în fiecare an de studiu. În plus, două ore pe zi vor fi alocate unor materii opţionale care să nu-i solicite prea mult pe elevi, cum ar fi muzică, desen sau dirigenţie. O altă măsură gândită de Ministerul Educaţiei este introducerea religiei la ultima probă a bacalaureatului.
Sursa: Realitatea TV
Elevii sunt suprasolicitaţi. Concluzia aparţine chiar reprezentanţilor Ministerului Educaţiei, care sunt de părere că trei sferturi din materia şcolară ar trebui eliminată, iar copiii nu ar trebui să petreacă mai mult de cinci ore la cursuri. Reprezentanţii Ministerului Educaţiei au pregătit un set de măsuri după ce mulţi elevi, părinţi şi profesori s-au plâns că materia e prea stufoasă şi, de multe ori, inutilă.
Anul acesta programele de studiu s-au reorganizat doar pentru religie, italiană şi maghiară. Elevii spun că multe materii sunt inutile, altele prea încărcate şi că, după şapte ore de şcoală nu le mai arde de nimic.
"Nu se pune accent pe practic, ci doar pe teoretic. De exemplu, nu pricep de ce să fac economie. Aş vrea să fac mai mult desen, istoria artei. Noi nu avem ore de istoria artei", explică Corina Cristescu, elevă liceul Toniza.
Autorităţile susţin că de la anul lucrurile se vor schimba, atât în privinţa materiei, cât şi a programului de studiu.
Elevii nu contestă utilitatea materiilor opuse domeniului general de studiu, dar susţin că este meritul profesorului când le plac fizica, matematica ori chimia, atunci când ei se specializează în arte plastice.
Ministerul Educaţiei a cerut ca până în decembrie în fiecare judeţ să se formeze o comisie de profesori care să decidă cum se va reduce materia în fiecare an de studiu. În plus, două ore pe zi vor fi alocate unor materii opţionale care să nu-i solicite prea mult pe elevi, cum ar fi muzică, desen sau dirigenţie. O altă măsură gândită de Ministerul Educaţiei este introducerea religiei la ultima probă a bacalaureatului.
Sursa: Realitatea TV
794 de dascăli vor primi banii pe ultimii 3 ani
La finele anului 2006, reprezentanţii Federaţiei Sindicatelor Libere din România au dat în judecată Ministerul Educaţiei întrucât Inspectoratul Şcolar Neamţ refuză să respecte prevederile Statutului cadrelor didactice conform cărora dascălii cu o vechime de peste 25 de ani la catedră şi care au gradul I beneficiază de reducerea normei săptămânale de predare cu două ore. Pentru dascălii nemţeni, verdictul s-a dat abia acum, după aproape un an de procese.
Liderul zonal al FSLI şi al filialei Neamţ a Confederaţiei Sindicatelor din România, prof. Gabriel Ploscă, a declarat: „În curând, hotărârea va ajunge în şcoli, cu obligaţia ca aceasta să fie executată, urmând ca celor care au apelat în instanţă să li se plătească drepturile salariale pe ultimii trei ani, corespunzător unui număr de două ore suplimentare pe săptămână. În această situaţie se află 794 de colegi, educatoare şi învăţători cu gradul didactic I şi cu peste 25 de ani vechime în învăţământ. Aceştia provin din 113 unităţi şcolare
Sursa www.gandul.info
Liderul zonal al FSLI şi al filialei Neamţ a Confederaţiei Sindicatelor din România, prof. Gabriel Ploscă, a declarat: „În curând, hotărârea va ajunge în şcoli, cu obligaţia ca aceasta să fie executată, urmând ca celor care au apelat în instanţă să li se plătească drepturile salariale pe ultimii trei ani, corespunzător unui număr de două ore suplimentare pe săptămână. În această situaţie se află 794 de colegi, educatoare şi învăţători cu gradul didactic I şi cu peste 25 de ani vechime în învăţământ. Aceştia provin din 113 unităţi şcolare
Sursa www.gandul.info
9 oct. 2007
Mii de euro pentru proiectele educative ale şcolilor
Ministerul Educaţiei nu a stabilit limite de acordare a fondurilor şi va finanţa cele mai bune proiecte
*Evaluatorii proiectelor vor fi selectaţi în noiembrie
Ministerul Educaţiei va finanţa cele mai tari proiecte educative ale şcolilor din România. Până pe 12 noiembrie orice şcoală, palat sau club al copiilor poate trimite pe adresa Palatului Naţional al Copiilor, bd. Tineretului, nr. 8-10, sector 4, Bucureşti, proiectele educative internaţionale, naţionale şi regionale/interjudeţene pe care doreşte să le implementeze şi pentru care solicită finanţare. O echipă de evaluatori va analiza toate proiectele, iar până la începutul anului viitor, proiectele cu punctajele cele mai mari vor primi finanţare din partea MECT.
Concurenţii trebuie să prezinte în detaliu programele care trebuie să se desfăşoare pe o perioadă cuprinsă între 6 şi 12 luni, cu specificarea scopului, a grupului ţintă, a impactului sau a partenerilor. De asemenea, concurenţii trebuie să ştie că 10% din suma solicitată pentru aplicarea proiectului se acoperă din fonduri proprii.
Cei care vor să devină evaluatori trebuie să-şi trimită CV-ul pe adresa Ministerului Educaţiei, la camera 50, str. General Berthelot, nr. 28-30, sector 1, Bucureşti, până pe 1 noiembrie.
Pentru obţinerea celor 10 puncte, aceştia trebuie să aibă experienţă în domeniul implementării şi evaluării proiectelor educative, a coordonării acestora şi a cooordonării de activităţi extraşcolare. (E.L.)
Sursa www.gandul.info
*Evaluatorii proiectelor vor fi selectaţi în noiembrie
Ministerul Educaţiei va finanţa cele mai tari proiecte educative ale şcolilor din România. Până pe 12 noiembrie orice şcoală, palat sau club al copiilor poate trimite pe adresa Palatului Naţional al Copiilor, bd. Tineretului, nr. 8-10, sector 4, Bucureşti, proiectele educative internaţionale, naţionale şi regionale/interjudeţene pe care doreşte să le implementeze şi pentru care solicită finanţare. O echipă de evaluatori va analiza toate proiectele, iar până la începutul anului viitor, proiectele cu punctajele cele mai mari vor primi finanţare din partea MECT.
Concurenţii trebuie să prezinte în detaliu programele care trebuie să se desfăşoare pe o perioadă cuprinsă între 6 şi 12 luni, cu specificarea scopului, a grupului ţintă, a impactului sau a partenerilor. De asemenea, concurenţii trebuie să ştie că 10% din suma solicitată pentru aplicarea proiectului se acoperă din fonduri proprii.
Cei care vor să devină evaluatori trebuie să-şi trimită CV-ul pe adresa Ministerului Educaţiei, la camera 50, str. General Berthelot, nr. 28-30, sector 1, Bucureşti, până pe 1 noiembrie.
Pentru obţinerea celor 10 puncte, aceştia trebuie să aibă experienţă în domeniul implementării şi evaluării proiectelor educative, a coordonării acestora şi a cooordonării de activităţi extraşcolare. (E.L.)
Sursa www.gandul.info
Dascalii pensionari din Maramures isi fac sindicat
Sindicalistii din invatamant promit sa-i sprijine pe dascalii pensionari sa ajunga pe posturile din invatamant neocupate sau care se vor elibera pe parcursul anului scolar.
Dascalii pensionari se vor intalni vineri, de la ora 10.00, la Casa de Cultura a Sindicatelor din Baia Mare pentru a discuta despre constituirea unei grupe sindicale.
Vicepresedintele Sindicatului Liber din Invatamant (SLI) Maramures, Ioana Petreus, a declarat ca deocamdata si-au exprimat intentia de a forma un sindicat in jur de 50 de persoane.
Dascalii pensionari spera ca odata ce se vor grupa intr-un sindicat sa beneficieze de mai multe facilitati, cum ar fi sa obtina mai usor bilete de odihna si de tratament.
Ioana Petreus a aratat ca SLI ii va ajuta, in primul rand pe dascali, sa revina la catedra, asta in ciuda faptului ca sindicalistii au criticat in repetate randuri repartizarea dascalilor pensionari pe posturile din invatamant.
Schimbarea de atitudine a survenit dupa ce numeroase posturi au ramas neocupate din cauza refuzului profesorilor de a preda pe bani putini. ”Noi vom incerca facilitarea de oferte turistice si de ce nu, angajarea pe posturile care nu se ocupa in timp util sau se elibereaza pe parcursul anului scolar. In acest sens ne vom consolida baza de date pentru a le cunoaste datele personale si specializarea”, a spus liderul SLI Maramures.
Sursa www.emaramures.ro
Dascalii pensionari se vor intalni vineri, de la ora 10.00, la Casa de Cultura a Sindicatelor din Baia Mare pentru a discuta despre constituirea unei grupe sindicale.
Vicepresedintele Sindicatului Liber din Invatamant (SLI) Maramures, Ioana Petreus, a declarat ca deocamdata si-au exprimat intentia de a forma un sindicat in jur de 50 de persoane.
Dascalii pensionari spera ca odata ce se vor grupa intr-un sindicat sa beneficieze de mai multe facilitati, cum ar fi sa obtina mai usor bilete de odihna si de tratament.
Ioana Petreus a aratat ca SLI ii va ajuta, in primul rand pe dascali, sa revina la catedra, asta in ciuda faptului ca sindicalistii au criticat in repetate randuri repartizarea dascalilor pensionari pe posturile din invatamant.
Schimbarea de atitudine a survenit dupa ce numeroase posturi au ramas neocupate din cauza refuzului profesorilor de a preda pe bani putini. ”Noi vom incerca facilitarea de oferte turistice si de ce nu, angajarea pe posturile care nu se ocupa in timp util sau se elibereaza pe parcursul anului scolar. In acest sens ne vom consolida baza de date pentru a le cunoaste datele personale si specializarea”, a spus liderul SLI Maramures.
Sursa www.emaramures.ro
Dascalii pensionari din Maramures isi fac sindicat
Dascalii pensionari din Maramures isi fac sindicat. Dascalii pensionari se vor intalni vineri, de la ora 10.00, la Casa de Cultura a Sindicatelor din Baia Mare pentru a discuta despre constituirea unei grupe sindicale. Ioana Petreus a declarat ca SLI ii va ajuta, in primul rand pe dascali, sa revina la catedra, asta in ciuda faptului ca sindicalistii au criticat in repetate randuri, repartizarea dascalilor pensionari pe posturile din invatamant. Schimbarea de atitudine, a survenit dupa ce numeroase posturi au ramas neocupate din cauza refuzului profesorilor de a preda pe bani putini. ”Noi vom incerca facilitarea de oferte turistice si de ce nu, angajarea pe posturile care nu se ocupa in timp util sau se elibereaza pe parcursul anului scolar. In acest sens ne vom consolida baza de date pentru a le cunoaste datele personale si specializarea”, a grait cu intelepciune liderul SLI Maramures.
Sursa:www.radiotransilvania.ro
Sursa:www.radiotransilvania.ro
Scolile maramuresene sunt sub moloz si acum
In Libotin inca nu s-a organizat licitatie
Daca in anii precedenti directorii de scoli se plangeau ca nu le-au fost alocate fonduri pentru lucrarile de reabilitare la scoli, acum situatia s-a schimbat, adica sunt bani, dar nu este cine sa lucreze, ori primaria nu a organizat licitatii pentru desemnarea executantului lucrarilor. In cele mai multe cazuri, vinovat pentru astfel de situatii este managerul unitatilor scolare, dar si primarul, in egala masura. Inainte cu doua saptamani de inceperea noului an scolar scriam despre stadiul lucrarilor de reabilitare in unitatile de invatamant. In patru scoli din judet, la acea ora, situatia era sub orice critica, nici macar nu incepusera lucrarile. Era vorba de Scoala 1 din Baia Sprie, Boiu Mare, Bozanta Mica si Libotin. Pentru a vedea cum decurg lucrarile de reabilitare la aceste institutii de invatamant, ne-am deplasat in teren pentru a afla mai multe.
BAIA SPRIE
Se pare ca in Baia Sprie situatia tinde sa mearga spre bine. Daca inainte cu doua saptamani de inceperea noului an scolar nici macar nu incepusera lucrarile, acum acestea sunt aproape finalizate. Firma care a castigat licitatia si care executa acum lucrarile este SC International Feva SRL Baia Mare. Directorul unitatii de invatamant, Delia Bartha, ne-a declarat: "Daca inainte de a incepe scoala eram foarte suparata ca in scoala noastra nu se executau nici un fel de lucrari, acum parerea mea este total schimbata. Firma SC International Feva SRL din Baia Mare lucreaza foarte bine si repede si sunt multumita de prestatia executantului. Cred ca pana la sfarsitul lunii octombrie, toate lucrarile de reabilitatare vor fi finalizate".
BOIU MARE
Daca situatia din Baia Sprie este "roz", nu putem spune acelasi lucru despre Scoala din Boiu Mare. Aici, lucrarile sunt in toi. Elevii sunt nevoiti sa vina numai dimineata la cursuri, pentru ca dupa masa se lucreaza. Firma care executa lucrarile este SC From Vancea SRL. La ora actuala, fosa septica, grupurile sanitare si cladirea pentru centrala termica sunt finalizate. Viceprimarul Nicolae Prodan a recunoscut ca o parte din vina apartine si Primariei. "Recunosc ca avem si noi o mica vina din cauza ca lucrarile au inceput asa de tarziu, trebuia sa ne implicam mai mult, dar cred ca pana la urma vom iesi la liman. Pana la sfarsitul anului vom duce la capat lucrarile de reabilitare a unitatii de invatamant", ne-a declarat viceprimarul.
BOZANTA MICA
La Scoala din Bozanta Mica nu l-am gasit pe directorul scolii si am stat de vorba cu profesorul coordonator Calin Hossu, care ne-a spus tot ceea ce stie despre lucrarile de reabilitare. Insa, un lucru este cert: si aici se lucreaza de zor. Cei 80 de elevi si prescolari sunt nevoiti sa suporte galagia si mizeria. "Firma care a castigat licitatia si care in momentul de fata executa lucrarile este SC Flamgard SRL. Eu zic ca s-au facut foarte multe pentru aceasta unitate de invatamant. Ceea ce lipseste este centrala, care credem ca pana la sfarsitul lunii noiembrie va fi gata. Nu prea suntem multumiti de prestatia executantului, cel putin zugravelile sunt facute de mantuiala", ne-a spus Calin Hossu. Noi, totusi, ne intrebam: daca tot au existat bani, de ce nu s-a lucrat pe timpul vacantei de vara?
FERICEA
Chiar daca localitatea Fericea este o zona foarte izolata, unde isi duc traiul 83 de familii de romani si 60 de rromi, scoala din Fericea este una de standarde europene. Nu ne-a venit sa credem ca un catun are asa o institutie de invatamant foarte bine pusa la punct si dotata din toate punctele de vedere. Un lucru este sigur: aici elevi au conditii optime de desfasurare a procesului instructiv-educativ. Din punct de vedere al lucrarilor, s-a lucrat pe timpul verii, iar firma SC Extrem Impex SRL a reusit sa finalizeze lucrarile inainte cu mult de inceperea noului an scolar.
Dorel Dale, viceprimarul din Valea Chioarului, ne-a declarat: "La Scoala din Fericea elevii romani invata impreuna cu cei rromi, care sunt civilizati si mare parte dintre ei nu stiu sa vorbeasca tiganeste. Firma care a executat lucrarile a lucrat chiar in plus, iar noi le mai datoram inca 300 milioane lei vechi, bani pe care ii vom primi de la Inspectoratul Scolar Judetean Maramures".
LIBOTIN
O problema grava se inregistreaza, in momentul de fata, la Scoala generala cu clasele V-VIII din Libotin (sat apartinator de comuna Cupseni), unde invata 40 de elevi. Aici, Primaria Cupseni nici macar nu a organizat licitatia pentru desemnarea executantului lucrarilor. Viceprimarul Constantin Dragomir a precizat ca pentru licitatie s-au inscris doua firme, respectiv SC Stoneco SRL si SC Intracom SA. Abia luni, 15 octombrie, se va sti exact firma care va executa lucrarile. Directorul coordonator Nechita Babut ne-a spus pe un ton foarte arogant: "Presa cauta numai scandaluri". Acesta a mai mentionat ca de vina este Inspecatoratul Scolar, care nu a trimis bani pentru lucrarile de reabilitare la timp, adica i-a trimis in urma cu o luna si jumatate.
***
Oare cine este de vina in toata treaba asta, noi cei din presa sau cei care trebuiau sa se implice mai mult in viata scolii?
Anca Dindiligan
Sursa: http://www.informatia-zilei.ro/BM/eveniment.htm
Daca in anii precedenti directorii de scoli se plangeau ca nu le-au fost alocate fonduri pentru lucrarile de reabilitare la scoli, acum situatia s-a schimbat, adica sunt bani, dar nu este cine sa lucreze, ori primaria nu a organizat licitatii pentru desemnarea executantului lucrarilor. In cele mai multe cazuri, vinovat pentru astfel de situatii este managerul unitatilor scolare, dar si primarul, in egala masura. Inainte cu doua saptamani de inceperea noului an scolar scriam despre stadiul lucrarilor de reabilitare in unitatile de invatamant. In patru scoli din judet, la acea ora, situatia era sub orice critica, nici macar nu incepusera lucrarile. Era vorba de Scoala 1 din Baia Sprie, Boiu Mare, Bozanta Mica si Libotin. Pentru a vedea cum decurg lucrarile de reabilitare la aceste institutii de invatamant, ne-am deplasat in teren pentru a afla mai multe.
BAIA SPRIE
Se pare ca in Baia Sprie situatia tinde sa mearga spre bine. Daca inainte cu doua saptamani de inceperea noului an scolar nici macar nu incepusera lucrarile, acum acestea sunt aproape finalizate. Firma care a castigat licitatia si care executa acum lucrarile este SC International Feva SRL Baia Mare. Directorul unitatii de invatamant, Delia Bartha, ne-a declarat: "Daca inainte de a incepe scoala eram foarte suparata ca in scoala noastra nu se executau nici un fel de lucrari, acum parerea mea este total schimbata. Firma SC International Feva SRL din Baia Mare lucreaza foarte bine si repede si sunt multumita de prestatia executantului. Cred ca pana la sfarsitul lunii octombrie, toate lucrarile de reabilitatare vor fi finalizate".
BOIU MARE
Daca situatia din Baia Sprie este "roz", nu putem spune acelasi lucru despre Scoala din Boiu Mare. Aici, lucrarile sunt in toi. Elevii sunt nevoiti sa vina numai dimineata la cursuri, pentru ca dupa masa se lucreaza. Firma care executa lucrarile este SC From Vancea SRL. La ora actuala, fosa septica, grupurile sanitare si cladirea pentru centrala termica sunt finalizate. Viceprimarul Nicolae Prodan a recunoscut ca o parte din vina apartine si Primariei. "Recunosc ca avem si noi o mica vina din cauza ca lucrarile au inceput asa de tarziu, trebuia sa ne implicam mai mult, dar cred ca pana la urma vom iesi la liman. Pana la sfarsitul anului vom duce la capat lucrarile de reabilitare a unitatii de invatamant", ne-a declarat viceprimarul.
BOZANTA MICA
La Scoala din Bozanta Mica nu l-am gasit pe directorul scolii si am stat de vorba cu profesorul coordonator Calin Hossu, care ne-a spus tot ceea ce stie despre lucrarile de reabilitare. Insa, un lucru este cert: si aici se lucreaza de zor. Cei 80 de elevi si prescolari sunt nevoiti sa suporte galagia si mizeria. "Firma care a castigat licitatia si care in momentul de fata executa lucrarile este SC Flamgard SRL. Eu zic ca s-au facut foarte multe pentru aceasta unitate de invatamant. Ceea ce lipseste este centrala, care credem ca pana la sfarsitul lunii noiembrie va fi gata. Nu prea suntem multumiti de prestatia executantului, cel putin zugravelile sunt facute de mantuiala", ne-a spus Calin Hossu. Noi, totusi, ne intrebam: daca tot au existat bani, de ce nu s-a lucrat pe timpul vacantei de vara?
FERICEA
Chiar daca localitatea Fericea este o zona foarte izolata, unde isi duc traiul 83 de familii de romani si 60 de rromi, scoala din Fericea este una de standarde europene. Nu ne-a venit sa credem ca un catun are asa o institutie de invatamant foarte bine pusa la punct si dotata din toate punctele de vedere. Un lucru este sigur: aici elevi au conditii optime de desfasurare a procesului instructiv-educativ. Din punct de vedere al lucrarilor, s-a lucrat pe timpul verii, iar firma SC Extrem Impex SRL a reusit sa finalizeze lucrarile inainte cu mult de inceperea noului an scolar.
Dorel Dale, viceprimarul din Valea Chioarului, ne-a declarat: "La Scoala din Fericea elevii romani invata impreuna cu cei rromi, care sunt civilizati si mare parte dintre ei nu stiu sa vorbeasca tiganeste. Firma care a executat lucrarile a lucrat chiar in plus, iar noi le mai datoram inca 300 milioane lei vechi, bani pe care ii vom primi de la Inspectoratul Scolar Judetean Maramures".
LIBOTIN
O problema grava se inregistreaza, in momentul de fata, la Scoala generala cu clasele V-VIII din Libotin (sat apartinator de comuna Cupseni), unde invata 40 de elevi. Aici, Primaria Cupseni nici macar nu a organizat licitatia pentru desemnarea executantului lucrarilor. Viceprimarul Constantin Dragomir a precizat ca pentru licitatie s-au inscris doua firme, respectiv SC Stoneco SRL si SC Intracom SA. Abia luni, 15 octombrie, se va sti exact firma care va executa lucrarile. Directorul coordonator Nechita Babut ne-a spus pe un ton foarte arogant: "Presa cauta numai scandaluri". Acesta a mai mentionat ca de vina este Inspecatoratul Scolar, care nu a trimis bani pentru lucrarile de reabilitare la timp, adica i-a trimis in urma cu o luna si jumatate.
***
Oare cine este de vina in toata treaba asta, noi cei din presa sau cei care trebuiau sa se implice mai mult in viata scolii?
Anca Dindiligan
Sursa: http://www.informatia-zilei.ro/BM/eveniment.htm
8 oct. 2007
Descentralizarea va conduce la cresterea coruptiei si nepotismului in dauna calitatii invatamantului
Marginalizat in comunism, deoarece era considerat domeniu neproductiv, invatamantul este, de 17 ani, cobaiul ideilor preluate din strainatate. Mentinerea, inca, pe linia de plutire a sistemului de invatamant se datoreaza, in primul rand, mult-hulitilor dascali, dar si acelor parinti si elevi care mai au respect fata de carte. Numeroasele experimente, numite oficial reforme, au sapat la temelia invatamantului pentru demolarea lui. Gafele in administrarea sistemului de invatamant au curs una dupa alta. Prima a fost renuntarea la disciplina din scoli si diminuarea respectului, reciproc, intre elevi si dascali. „Tragerea de sireturi“ intre elevi si dascali a anulat prestigiul cadrelor didactice, ajungandu-se la relatii intime intre elevi si cei de la catedra. Renuntarea la o vestimentatie adecvata a transformat scoala intr-un loc de prezentare a modei. A doua gafa a fost titularizarea din 1990, pe baza de dosare, cand zeci de mii de posturi, la scoli de renume, au fost ocupate, fara concurs, de cei cu Pile-Cunostinte-Relatii, care acum sunt considerati dascali cu rezultate exceptionale. Urmarile negative ale acestei aberatii se simt si acum, deoarece, in toti acesti ani, serii de absolventi nu au concurat decat pentru posturi la unitati putin cunoscute. Penuria de dascali din mediul rural este consecinta acestei gafe. O alta greseala cu consecinte catastrofale asupra invatamantului a fost infiintarea unitatilor particulare, adevarate fabrici de diplome, ce a dus la scaderea calitatii actului educational. Desi aici isi gasesc refugiul toti cei care nu au chef de a invata serios si continuu, desi realitatea arata o slaba calitate a actului educational, acestor unitati li se face publicitate, probabil pe bani adunati din taxele elevilor. Acum ni se prezinta, ca pe o idee geniala, asa-zisa descentralizare, care, se afirma, va revolutiona invatamantul. O prima incercare in aceasta directie, cu consecinte negative, a mai fost facuta in urma cu cativa ani, cand, din initiativa „unor destepti“, au fost organizate concursuri la nivel de unitati scolare, zise reprezentative, care au dus la „titularizari“ pe baza de relatii, in dauna unor dascali care, cu incredere, dar si cu naivitate, au participat la astfel de simulacre cu castigatori dinainte cunoscuti. Coruptia a fost atat de evidenta, incat masura a fost anulata. Descentralizarea este o forma mascata de a fugi de raspundere a factorilor de decizie si reflecta dezinteresul acestora fata de educatie, dupa principiul „dupa noi potopul“. Crede cineva ca, la nivel de unitate, se poate face mai mult, ca aici sunt oameni cu alta mentalitate, care pun interesele comunitatii mai presus de interesele personale? Incompetenta si superficialitatea in analiza consecintelor acestei initiative este foarte mare. Posibilitatea directorilor de a face angajari, ca in orice firma, „drept“ sustinut de niste flacai si fetiscane din diverse ONG-uri si fundatii, care, probabil, nu au dat niciodata un concurs, ci s-au bazat numai pe relatii, va duce la cresterea coruptiei, a nepotismului, in dauna calitatii invatamantului. Ar fi bine ca „tovarasii“ respectivi sa se uite la dezastrul din mult-laudatul invatamant particular. Cum se poate afirma ca un concurs la nivel de unitate scolara, la care participa cativa dascali, poate face o selectie mai corecta decat un concurs national? Amintesc sustinatorilor acestei masuri ca din analiza matematica se stie ca un maxim global este totdeauna mai mare sau egal cu orice maxim local, dar un minim local poate fi mai mare sau egal cu un maxim local. Acest adevar matematic fundamental poate fi tradus, referitor la astfel de concursuri, prin aceea ca selectia la nivel local nu va fi eficienta si obiectiva, deoarece un dascal care nu a reusit la un concurs organizat intr-o unitate poate fi mai pregatit si talentat decat altul care a reusit la un concurs organizat de alta unitate, chiar daca aceste concursuri sunt corecte. Comunismul nu a schimbat modul de titularizare si niciodata nu s-a pus problema desfiintarii ei, iar in „democratie“ nu putem permite desfiintarea acestui mod de selectie si inlocuirea lui cu o „susanea“? Descentralizarea va atrage instabilitatea corpului profesoral in fiecare unitate, in dauna pregatirii elevilor. Lingusitorii, cei fara pareri, cei care zic numai DA la orice decizie a sefului, cei care vor fi binevoitori cu elevii pentru a nu crea probleme, vor fi preferati, iar celorlalti li se vor gasi „bube in cap“ pentru a fi inlaturati. Obiectivitatea dascalilor se va diminua deoarece traficul de influenta de la directori, primari, consilieri pana la secretari se va amplifica. Mai mult, specializarea ingusta a elevilor pentru nevoile locale va reduce cunostintele generale, micsorand sansele de adaptare ale elevilor intr-o lume globalizata. De ce in invatamant centralizarea ar fi mai buna, atata timp cat fenomenul globalizarii accelereaza concentrarea de capital, cat firmele transnationale „inghit“ firmele mici? Aceasta masura avand sustinere economica diferita de la o comunitate locala la alta va genera o intrecere neloiala, ce nu are nimic comun cu morala. Noua initiativa „democratica“ numita descentralizare, care va transforma scolile in SRL-uri, este bomboana pe coliva invatamantului romanesc.
Costache FLOREA
Sursa:http://www.tribunainvatamantului.ro/d_art.php?id=409&cat=46
Costache FLOREA
Sursa:http://www.tribunainvatamantului.ro/d_art.php?id=409&cat=46
În 10 octombrie, şcolile îşi vor face publice performanţele
Şcolile nu vor mai primi autorizaţie de funcţionare de la anul, dacă nu vor avea canalizare, apă curentă sau un sistem performant de încălzire.
Elevii şi părinţii vor putea verifica dotările şi performanţele unităţilor şcolare extrem de uşor. Pe site-ul fiecărei şcoli sau la aviziere vor exista tabele. Într-o coloană vor fi menţionate criteriile impuse de Ministerul Educaţiei, în cealaltă calificativele pe care unitatea de învăţământ le primeşte.
O şcoală care tinde spre foarte bine va fi cea care va avea, pe lângă utilităţi şi dotări performante în laboratoare, şi profesori care să adapteze mereu modul de predare la materie şi la capacităţile de înţelegere ale copilului.
Şcolile vor fi ierarhizate de experţii Agenţiei Române de Asigurare a Calităţii în Învăţământul Preuniversitar, iar în funcţie de performanţe se vor primi ulterior şi finanţările. În două zile, şcolile vor trebui să facă publice rapoartele despre performanţele lor, ce vor fi evaluate anual, şi de experţii ARACIP.
Sursa: Realitatea TV
Elevii şi părinţii vor putea verifica dotările şi performanţele unităţilor şcolare extrem de uşor. Pe site-ul fiecărei şcoli sau la aviziere vor exista tabele. Într-o coloană vor fi menţionate criteriile impuse de Ministerul Educaţiei, în cealaltă calificativele pe care unitatea de învăţământ le primeşte.
O şcoală care tinde spre foarte bine va fi cea care va avea, pe lângă utilităţi şi dotări performante în laboratoare, şi profesori care să adapteze mereu modul de predare la materie şi la capacităţile de înţelegere ale copilului.
Şcolile vor fi ierarhizate de experţii Agenţiei Române de Asigurare a Calităţii în Învăţământul Preuniversitar, iar în funcţie de performanţe se vor primi ulterior şi finanţările. În două zile, şcolile vor trebui să facă publice rapoartele despre performanţele lor, ce vor fi evaluate anual, şi de experţii ARACIP.
Sursa: Realitatea TV
7 oct. 2007
Peticiti si rupti in... scoli
În ultimii ani, Guvernul a alocat sume record pentru reabilitarea unităţilor de învăţământ. Chiar dacă anul acesta banii au fost scoşi devreme din vistierie (prima hotărâre datând din martie) doar 48% din şcolile maramureşene au fost reabilitate.
Anul acesta au fost alocate de la buget aproximativ 42 de milioane de lei pentru reabilitarea a peste 200 de unităţi şcolare din Maramureş, dar la trei săptămâni de la începerea noului an şcolar lucrările de reabilitare a şcolilor din judeţ s-au realizat în proporţie de doar 48,43%. Mariana Pop, inspector şcolar general adjunct în cadrul Inspectoratului Şcolar Maramureş, este optimistă în ceea ce priveşte finalizarea lucrărilor: „Pentru luna octombrie, primarii au solicitat decontarea unor devize de execuţie în valoare de aproximativ 8 milioane de lei, astfel că procentul de absorbţie a fondurilor va ajunge la 71,71%, exceptând campusurile. Sunt convinsă că până la sfârşitul lui noiembrie sumele vor fi cheltuite în totalitate. Din păcate, banii nu vor fi suficienţi pentru a executa toate lucrările propuse, pentru că avem situaţii în care s-au alocat bani pentru o anumită lucrare, dar în timpul execuţiei au apărut şi lucrări conexe. Chiar dacă în câteva cazuri consiliile locale vor aloca banii necesari finalizării lucrărilor, cred că peste 90% dintre acestea vor fi terminate numai anul viitor, când se vor aloca alţi bani de la Guvern”. Liderul sindicaliştilor din învăţământul maramureşean, Liviu Pop, nu este însă la fel de încântat de stadiul lucrărilor. „Nu ştiu pe ce criterii s-au alocat aceşti bani de la Guvern. E clar că nu sunt cele politice, pentru că, dacă privim lista de şcoli incluse, vedem că localităţile au primari de toate culorile politice. Cu toate acestea am rezerve în privinţa modului în care au fost întocmite proiectele şi în care au fost adjudecate licitaţiile. De exemplu, la începutul anului aveam cam 60 de proiecte la şcolile din judeţ, dintre care niciunul nu viza obţinerea autorizaţiei sanitare. Era mai bine dacă Inspectoratul Şcolar realiza un plan de priorităţi în baza căruia să aloce banii, astfel s-ar fi rezolvat treptat problemele. Nu ştiu în baza a ce au fost alocaţi banii pe Hotărârea 919 (nr. din 14 august 2007), pentru că mi se pare cam târziu. Legea obligă la 52 de zile în care să se întocmească proiectul şi să se ţină licitaţia pentru execuţia lucrării. Pe urmă mai vine şi lucrarea propriu-zisă şi, dacă ne gândim că acei bani au venit în 14 august, practic ar fi fost doar o lună la dispoziţie până la începerea şcolilor. Aşa se poate explica procentul scăzut de execuţie a lucrărilor”, crede Pop.
Sursa: http://www.estradamaramureseana.ro/index.php?option=com_content&task=view&id=655&Itemid=45
Anul acesta au fost alocate de la buget aproximativ 42 de milioane de lei pentru reabilitarea a peste 200 de unităţi şcolare din Maramureş, dar la trei săptămâni de la începerea noului an şcolar lucrările de reabilitare a şcolilor din judeţ s-au realizat în proporţie de doar 48,43%. Mariana Pop, inspector şcolar general adjunct în cadrul Inspectoratului Şcolar Maramureş, este optimistă în ceea ce priveşte finalizarea lucrărilor: „Pentru luna octombrie, primarii au solicitat decontarea unor devize de execuţie în valoare de aproximativ 8 milioane de lei, astfel că procentul de absorbţie a fondurilor va ajunge la 71,71%, exceptând campusurile. Sunt convinsă că până la sfârşitul lui noiembrie sumele vor fi cheltuite în totalitate. Din păcate, banii nu vor fi suficienţi pentru a executa toate lucrările propuse, pentru că avem situaţii în care s-au alocat bani pentru o anumită lucrare, dar în timpul execuţiei au apărut şi lucrări conexe. Chiar dacă în câteva cazuri consiliile locale vor aloca banii necesari finalizării lucrărilor, cred că peste 90% dintre acestea vor fi terminate numai anul viitor, când se vor aloca alţi bani de la Guvern”. Liderul sindicaliştilor din învăţământul maramureşean, Liviu Pop, nu este însă la fel de încântat de stadiul lucrărilor. „Nu ştiu pe ce criterii s-au alocat aceşti bani de la Guvern. E clar că nu sunt cele politice, pentru că, dacă privim lista de şcoli incluse, vedem că localităţile au primari de toate culorile politice. Cu toate acestea am rezerve în privinţa modului în care au fost întocmite proiectele şi în care au fost adjudecate licitaţiile. De exemplu, la începutul anului aveam cam 60 de proiecte la şcolile din judeţ, dintre care niciunul nu viza obţinerea autorizaţiei sanitare. Era mai bine dacă Inspectoratul Şcolar realiza un plan de priorităţi în baza căruia să aloce banii, astfel s-ar fi rezolvat treptat problemele. Nu ştiu în baza a ce au fost alocaţi banii pe Hotărârea 919 (nr. din 14 august 2007), pentru că mi se pare cam târziu. Legea obligă la 52 de zile în care să se întocmească proiectul şi să se ţină licitaţia pentru execuţia lucrării. Pe urmă mai vine şi lucrarea propriu-zisă şi, dacă ne gândim că acei bani au venit în 14 august, practic ar fi fost doar o lună la dispoziţie până la începerea şcolilor. Aşa se poate explica procentul scăzut de execuţie a lucrărilor”, crede Pop.
Sursa: http://www.estradamaramureseana.ro/index.php?option=com_content&task=view&id=655&Itemid=45
Pensionarii din învãtãmânt au sansa sã-si apere drepturile
Ieri, la Casa de Culturã a Sindicatelor a avut loc întâlnirea dintre Sindicatul Liber din Învãtãmânt Maramures si cadrele didactice pensionate. Întrunirea a fost prezidatã de liderul SLIMM, Liviu Marian Pop. Cu acest prilej, s-a hotãrât înfiintarea unei organizatii a pensionarilor, formatã, pentru început, din trei persoane delegate de cãtre membrii pensionari, care va functiona în cadrul SLIMM si al cãrei principal scop sã fie apãrarea drepturilor si obligatiilor acestora. Se are în vedere un parteneriat între SLIMM si aceastã grupare care va fi constituitã, dorindu-se, pe viitor, implicarea ei în diferite actiuni si proiecte. În discutia întreprinsã, Liviu Marian Pop a amintit câteva din problemele majore din punct de vedere sindical. Una dintre acestea ar fi acoperirea posturilor vacante cu personal calificat, deoarece numãrul persoanelor necalificate a crescut, iar aceastã problemã va crea dificultãti în momentul descentralizãrii. În acest sens, se va crea o bazã de date a cadrelor pensionate. O altã problemã luatã în discutie a fost formarea profesionalã. Este prevãzutã participarea celor pensionati în procesul de formare a tinerilor care aleg o carierã în învãtãmânt, întrucât bogata experientã acumulatã le permite acest lucru. Nu în ultimul rând, liderul a prezentat intentia SLIMM de a le oferi acestora bilete de odihnã si tratament si facilitãti sociale, dar si o legitimatie si un card prin care sã beneficieze de reduceri în anumite complexe turistice si magazine. “Mi se pare o idee bunã. Pe noi, pensionarii, nimeni nu ne ocroteste. Sunt de acord cu întâlnirea asta. Asa vom avea si noi un organ care sã ne sprijine si sã ne apere”, a mãrturisit Ana Bodone, educatoare timp de 37 de ani. (Monica DUMITRAS)
Sursa:http://www.glasulmaramuresului.ro/social.php
Sursa:http://www.glasulmaramuresului.ro/social.php
6 oct. 2007
Maşinile se împart în rablele profesorilor şi bolizii elevilor
Uitaţi-vă şi dumneavoastră în curte la maşini, ce-i acolo! Rablele sunt ale profesorilor şi maşinile tari sunt ale elevilor!”. Acesta a fost răspunsul Andreei, din clasa a X-a, de la Colegiul Naţional „Gheorghe Lazăr”, când am întrebat-o: „Colegii tăi au maşini?”.
În ziua de astăzi, foarte mulţi elevi vin la şcoală cu adevăraţi bolizi, maşini sau motociclete, cumpăraţi din banii părinţilor. Majoritatea îşi iau maşini de peste 10.000 euro pentru a defila prin curtea şcolii, pe lângă Daciile profesorilor, sau pentru „a se sparge în figuri”, în faţa colegilor şi a colegelor şi prea puţini pentru că au cu adevărat nevoie de ele.
„E foarte bine, dacă şi-au luat maşină. Dacă stau în Rahova, îi înţeleg că trebuie să ajungă la şcoală mai repede şi în siguranţă, dar dacă stau la Unirii şi vin cu maşina, clar că e de fiţe!”, a spus Andrei, care este tot clasa a X-a şi care vrea să-şi cumpere maşină, nu ca să vină la şcoală cu ea, ci pentru a se plimba.
La Cervantes profesorii merg cu Matizul, elevii cu BMW
La Liceul Bilingv „Miguel de Cervantes”, aceeaşi situaţie. În parcarea din faţa liceului intră un BMW. Din maşină coboară un tânăr cu un pulover mulat pe pectorali, care se îndreaptă tacticos spre şcoală, aruncând o ultimă privire de admiraţie maşinii sale negre.
Imediat după, o profesoară trecută de prima tinereţe, cărând o sacoşă de plastic, una din iută şi o geantă neagră, ponosită, se apropie de maşina sa: un Matiz argintiu, dotat cu alarmă. Urcă, maşina porneşte, la prima cheie şi pleacă. „Mergeţi să vedeţi ce maşini au elevii din „Caragiale”! Acolo nu ai pe unde trece de câte maşini sunt parcate în zonă!”, ne sfătuieşte un elev.
Toyota, Hyundai de teren, Passat, Fiat Brava, Volkswagen Golf, Smart cu lămâia de începător în geam, Land Rover, Opel Vectra. Sunt aliniate ca într-un showroom. Dar nu este un târg de maşini, sunt doar câteva dintre maşinile parcate în faţa Colegiului Naţional „I.L. Caragiale”, zilnic.
„E cam aglomerat Bucureştiul şi mai întârzii la ore din cauza semafoarelor, dar unii profesori mă înţeleg. Au şi ei maşini şi ştiu cum este!”, ne povesteşte un elev odiseea vieţii lui, în care maşina personală este la fel de importantă ca ambele lui picioare. Acelaşi „showroom” îl întâlnim în faţa liceelor nu foarte pretenţioase, cum sunt Grupul Şcolar „Iuliu Maniu”, Colegiul Tehnic „Media” sau Colegiul Tehnic de Material pentru Transporturi Feroviare Bucureşti, mai ales în timpul examenului de bacalaureat din vară.
Multe accidente au ca subiecţi elevii conducători auto
Problema nu este că elevii cu posibilităţi materiale, imediat cum se apropie de 18 ani dau examene şi îşi iau maşini, ci faptul că teribilismul îi determină să accelereze, uneori, prea mult. La fel cum s-a întâmplat, în vară, cu Alexandru Stoica (19 ani) şi Daniel Bolocan (17 ani), care au chiulit de la Grupul Şcolar Industrial „Dacia”, s-au suit pe motocicleta primului şi au mers cu 180 km/h pe strada şcolii.
În prima intersecţie au spulberat un scuter, iar elevii au fost proiectaţi la 40 m de locul accidentului. Doi dintre ei au murit pe loc. De la începutul anului şi până la mijlocul lunii septembrie, 233 de elevi au fost implicaţi în accidente rutiere, după cum reiese din datele Poliţiei Capitalei. Unul dintre ei a murit şi 29 au fost răniţi grav. Cele mai periculoase sectoare sunt 5 şi 3, iar principala cauză a producerii accidentelor este traversarea prin locuri nepermise. Aşa că, vorba Andreei, din „Lazăr”: „Trăiască Metrorexu’!”.
„Nu cred că aş putea veni cu RATB-ul la şcoală, în aglomeraţia aia şi în mirosul de transpiraţie” elev din C.N. „I.L.Caragiale”
Sursa:http://www.gandul.info/educatia/masinile-impart-rablele-profesorilor-bolizii-elevilor.html?3934;945465
În ziua de astăzi, foarte mulţi elevi vin la şcoală cu adevăraţi bolizi, maşini sau motociclete, cumpăraţi din banii părinţilor. Majoritatea îşi iau maşini de peste 10.000 euro pentru a defila prin curtea şcolii, pe lângă Daciile profesorilor, sau pentru „a se sparge în figuri”, în faţa colegilor şi a colegelor şi prea puţini pentru că au cu adevărat nevoie de ele.
„E foarte bine, dacă şi-au luat maşină. Dacă stau în Rahova, îi înţeleg că trebuie să ajungă la şcoală mai repede şi în siguranţă, dar dacă stau la Unirii şi vin cu maşina, clar că e de fiţe!”, a spus Andrei, care este tot clasa a X-a şi care vrea să-şi cumpere maşină, nu ca să vină la şcoală cu ea, ci pentru a se plimba.
La Cervantes profesorii merg cu Matizul, elevii cu BMW
La Liceul Bilingv „Miguel de Cervantes”, aceeaşi situaţie. În parcarea din faţa liceului intră un BMW. Din maşină coboară un tânăr cu un pulover mulat pe pectorali, care se îndreaptă tacticos spre şcoală, aruncând o ultimă privire de admiraţie maşinii sale negre.
Imediat după, o profesoară trecută de prima tinereţe, cărând o sacoşă de plastic, una din iută şi o geantă neagră, ponosită, se apropie de maşina sa: un Matiz argintiu, dotat cu alarmă. Urcă, maşina porneşte, la prima cheie şi pleacă. „Mergeţi să vedeţi ce maşini au elevii din „Caragiale”! Acolo nu ai pe unde trece de câte maşini sunt parcate în zonă!”, ne sfătuieşte un elev.
Toyota, Hyundai de teren, Passat, Fiat Brava, Volkswagen Golf, Smart cu lămâia de începător în geam, Land Rover, Opel Vectra. Sunt aliniate ca într-un showroom. Dar nu este un târg de maşini, sunt doar câteva dintre maşinile parcate în faţa Colegiului Naţional „I.L. Caragiale”, zilnic.
„E cam aglomerat Bucureştiul şi mai întârzii la ore din cauza semafoarelor, dar unii profesori mă înţeleg. Au şi ei maşini şi ştiu cum este!”, ne povesteşte un elev odiseea vieţii lui, în care maşina personală este la fel de importantă ca ambele lui picioare. Acelaşi „showroom” îl întâlnim în faţa liceelor nu foarte pretenţioase, cum sunt Grupul Şcolar „Iuliu Maniu”, Colegiul Tehnic „Media” sau Colegiul Tehnic de Material pentru Transporturi Feroviare Bucureşti, mai ales în timpul examenului de bacalaureat din vară.
Multe accidente au ca subiecţi elevii conducători auto
Problema nu este că elevii cu posibilităţi materiale, imediat cum se apropie de 18 ani dau examene şi îşi iau maşini, ci faptul că teribilismul îi determină să accelereze, uneori, prea mult. La fel cum s-a întâmplat, în vară, cu Alexandru Stoica (19 ani) şi Daniel Bolocan (17 ani), care au chiulit de la Grupul Şcolar Industrial „Dacia”, s-au suit pe motocicleta primului şi au mers cu 180 km/h pe strada şcolii.
În prima intersecţie au spulberat un scuter, iar elevii au fost proiectaţi la 40 m de locul accidentului. Doi dintre ei au murit pe loc. De la începutul anului şi până la mijlocul lunii septembrie, 233 de elevi au fost implicaţi în accidente rutiere, după cum reiese din datele Poliţiei Capitalei. Unul dintre ei a murit şi 29 au fost răniţi grav. Cele mai periculoase sectoare sunt 5 şi 3, iar principala cauză a producerii accidentelor este traversarea prin locuri nepermise. Aşa că, vorba Andreei, din „Lazăr”: „Trăiască Metrorexu’!”.
„Nu cred că aş putea veni cu RATB-ul la şcoală, în aglomeraţia aia şi în mirosul de transpiraţie” elev din C.N. „I.L.Caragiale”
Sursa:http://www.gandul.info/educatia/masinile-impart-rablele-profesorilor-bolizii-elevilor.html?3934;945465
In scolile din judet sunt peste 1.100 elevi cu raie si paduchi
Autoritatea de Sanatate Publica Maramures a derulat tirajul epidemiologic in unitatile scolare din judet. Au fost verificati din punct de vedere epidemiologic 63.775 copii si elevi inscrisi in 576 unitati scolare. Dupa cum ne-a spus dr. Calin Man, purtatorul de cuvant al institutiei, au fost depistati 1.100 elevi cu boli cutanate, scabie si paduchi. Dintre acestia 574 au fost depistati cu angina, 313 cu paduchi si respectiv 36 de cazuri de scabie (raie). “In cea de a doua etapa de verificari au mai fost depistati doar 48 copii, dintre care 7 cu scabie si 41 cu paduchi”, a precizat interlocutorul nostru.
Sursa:http://www.informatia-zilei.ro/BM/index.htm
Sursa:http://www.informatia-zilei.ro/BM/index.htm
Sfidarea ca formă de patologie socială
Sistemele şi organismele sociale, funcţionând după tiparele celor vii, îşi au stările de sănătate sau maladive specifice. Dacă ar preocupa pe cineva starea de sănătate a societăţii româneşti, în urma unei analize pertinente, ar putea constata simptome patologice manifeste şi probate cu prisosinţă în nu puţine situaţii din planurile vieţii cotidiene: social, profesional, public şi instituţional.
Unul din obiectivele postrevoluţionare dezirabile - realizarea unei societăţi democratice, capabilă să genereze şi să consume libertatea în mod creativ şi în favoarea individului, - se pare, însă, că a fost doar parţial atins dacă nu ratat de-a binelea. Ieşind bolnavă din vâltoarea din decembrie ‘89, societatea noastră n-a reuşit acea imunizare definită prin comportamentul şi eficienţa presupuse de standarde şi reguli specifice lumii libere, cu valoroasă experienţă democratică.
În lumea noastră se produc cu bună ştiinţă (se elaborează chiar ) scenarii, fapte şi reacţii care atestă nu doar pentru ochiul format, ci chiar pentru cel profan, că starea de sănătate socială (într-o accepţiune propusă de filosofi, psihologi şi sociologi) este într-un anumit declin. Cine este/sunt/suntem responsabili de acest lucru rămîne doar o întrebare retorică. Putem căuta fiecare dintre noi răspunsul.
Este contrariant, din postura de cetăţean european, intrat deja în mileniul al III -lea şi la aproape două decenii de la revoluţia din ‘89, să accepţi că trăieşti încă într-o societate atinsă de forme patologice care atentează la normalitatea şi, într-un fel, chiar la siguranţa ei pe termen lung. Cum se probează această stare maladivă? Prin unele aspecte “mărunte” identificate la nivel microsocial, individual şi relaţional cum ar fi: reacţia cetăţenilor în situaţii-problemă care implică raporturi interpersonale şi profesionale; - reacţia şi comportamentul autorităţii faţă de cetăţean; - neîncrederea şi reticenţa individului în instituţii şi în probitatea lor decizională; - comportamentul autorităţii în varii circumstanţe: faţă de instituţia pe care o gestionează, sau faţă de cea ierarhic superioară etc. Există situaţii simptomatice.
Bunăoară:
1 - Un funcţionar public din fruntea unei instituţii importante este controlat de la ministerul de resort de o echipă delegată de însuşi ministrul sau de secretarul de stat, - întâmplător, aceştia, de altă orientare politică decât cea a importantului conducător de instituţie. Acestuia nu-i cade pe plac controlul, pleacă din instituţie ignorând echipa de control, neasumându-şi nici autoritatea, nici rolul pe care-l deţine. Se practică astfel, iată, un fel de sfidare a autorităţii persoanelor şi instituţiilor ierarhic superioare, fapt ce produce, paradoxal, prin ricoşeu , chiar sfidarea propriei instituţii, autorităţi şi funcţii.
2. - O persoană cu remarcabile competenţe profesionale într-un domeniu solicită un drept profesional şi legal, instituţiei de decizie şi, - întâmplător apolitică sau simpatizantă a altui partid decât cel implicat în conducerea instituţiei -, persoana este cel puţin ignorată, dacă nu lezată în demnitatea ei, nedreptăţită, respinsă etc. Se ajunge astfel la ignorarea totală deliberată a unor criterii de valoare, competenţă, şi expertiză profesională. Nu primează nimic înafară de apartenenţa …. dacă nu, obedienţa, de tip politic. Ca tipar comportamental, faptul este riscant şi de-a dreptul maladiv pentru efectele lui în plan social.
3. - Un ins ajuns în funcţie pe criterii partinice (caz foarte frecvent), are de luat decizii importante în probleme de personal specifice domeniului. Ei bine, comportamentul şi atitudinea acestuia în raport cu angajaţii, nu numai că prezintă evidente accente partinice, ci şi produce injustiţie şi inechitate odată cu acte de gravă incompetenţă profesională. Nu mai contează astfel cât de mult o persoană potrivită într-un loc nepotrivit dăunează: instituţiei în fruntea căreia a fost cocoţat/ă, domeniului pe care-l de-gestionează, profesiei, raporturilor interumane şi atmosferei necesare pentru construirea acelui climat de eficienţă cu miză pe competenţe şi valori personale, singurele creative şi benefice pentru planul social de ansamblu.
Se întâmplă să întâlneşti de-a lungul unei zile 7-10 persoane, prieteni, colegi, cunoştinţe, frustraţi, nemulţunmiţi, lezaţi în demnitatea lor într-un context sau altul. Frecvent, cineva, undeva suferă din cauze de acest tip.Vedem şi auzim mereu: fie o persoană, fie o autoritate sfidată, dar şi, - în egală măsură -, persoane sau autorităţi sfidătoare. Şi aceasta, datorită unui start dat la vârful societăţii, şi numai pentru că mereu e vorba de celălalt pol, de cealaltă parte, de celălalt … partid aflat la guvernare, sau ba. Pluripartitismul, alternativa, alteritatea, divergenţa ca şi diversitatea, caracteristice toate câmpului existenţial al libertăţii, se practică la noi şi se trăiesc cu multă dificultate şi neapărat, în stil adversativ şi cât se poate de ostil.
Astfel fapte “mărunte” precum cele de mai sus generează - invers şi pervers, - sfidarea ca formă patologică generalizată: a cetăţeanului de către autoritatea deţinută de fapt, - o autoritate formală, adesea, şi doar de poziţie, circumstanţiată politic, şi în foarte multe cazuri, nu selectată de competenţă. Competenţa autentică are forţa de-a excede mereu circumstanţa, este valabilă oriunde şi oricând, “sfinţeşte orice loc în care se află” conferind ea însăşi valoare circumstanţelor.
La ce conduc astfel de comportamente şi altele asemenea? La o gravă alterare, relaţională şi socială, dificil de remediat în perspectivă. Afectarea unor raporturi umane cum ar fi: colegialitatea, prietenia, respectul individului, al instituţiilor, criteriile competenţei şi ale profesionalismului într-un domeniu sau altul, sunt lucruri “mărunte”, “insignifiante”, şi la fel deţinătorii lor. Aceasta, desigur, în viziunea persiflantă a unor inşi promovaţi pe criterii de obedienţă, precum şi în opinia multor politiceni care fac legea prin ţară.
Dacă această mică sfidare a valorilor individuale se produce cu atâta condamnabilă uşurinţă, la modul zeflemitor şi superior, ei bine, ea produce efecte la nivel socio-comportamental, generând un fel de patologie, ce erodează şi destramă acea ţesătură inefabilă care nu consistă neapărat în lucruri materiale, ci într-un complex de relaţii şi principii de esenţă spiritual-afectivă, social-morală, atitudinală. Se riscă astfel marea sfidare a demnităţii profesionale şi instituţionale conferită de autoritatea competenţei nu neapărat de cea a poziţiei. Paradoxal: când funcţionează înafara principiilor şi valorilor, comportamentul indivizilor promovaţi pe orice alte criterii decât competenţa, dăunează prin acţiunea unei ineluctabile legi maladive, chiar propriilor funcţii şi autorităţii deţinute dar se repercutează amplificat în plan social. Şi, astfel, pe cale de consecinţă amatorismul, şmecheria ridicată la rang de stil personal, sfidarea oricărei deontologii, erodează în scurt timp din interior chiar esenţa grupurilor şi a formaţiunilor de orice fel.
Un lucru e cert: în orice tip de societate am trăi - criptocomunistă, capitalistă, democratică etc, - indiciul minimei ei sănătăţi este buna funcţionare a mecanismelor ei: domenii, instituţii, profesii, relaţii. Sănătatea începe însă de la calitatea omenescului, de la valorile sale. Eficienţa nu e vorbă-n vînt şi, neputând fi mimată, ea se clădeşte pe aceste lucruri “mărunte” cum ar fi : respectul competenţei, al personalităţii şi al autorităţii în multiplele ei sensuri: - de la autoritatea personală şi instituţională către cetăţean şi problemele lui; - de la cetăţean înspre autoritate; - dar şi respectul individului promovat în funcţii faţă de autoritatea ce i s-a dat pentru a o utiliza spre mai binele social.
Exercitarea autorităţii cu o înţelegere profundă a propriei misiuni şi a situaţiilor de soluţionat - poate face să funcţioneze mecanismele, sistemele, instituţiile, societatea în ansamblul ei, şi în mod corect şi în favoarea cetăţeanului, generând drept consecinţe: motivare pozitivă a comportamentelor, satisfacţii şi, implicit, senzaţia că lumea curge normal, în tipare fireşti, că ţi-e bine în ea. Dimpotrivă, când evenimentele, scenariile, şi relaţiile sînt alterate în esenţa lor, efectele sînt inverse: insatisfacţii, frustrări, decepţii, deconstruind atitudini, destrămînd alianţe, disponibilităţi, spulberînd talente. În astfel de cazuri formula să-ţi fie bine în lume rămîne doar un slogan găunos.
Putem vorbi de-o stare de sănătate a socialului cînd mecanismele lui funcţionează bine, cînd relaţiile instituţionale, cele interumane şi profesionale sînt manifeste, vii şi benefice, cînd respectul valorilor se exprimă net şi tranşant. Ele alcătuiesc acea ţesătură inefabilă, dar rezistentă, subiacentă dar importantă pe care se bazează sănătatea socială.
Tot astfel cum sănătatea organismului viu se bazează pe sănătatea sîngelui şi pe buna funcţionare a celulelor lui.
Prof. Terezia Filip
http://www.graiul.ro/?p=3653
Sursa:
Unul din obiectivele postrevoluţionare dezirabile - realizarea unei societăţi democratice, capabilă să genereze şi să consume libertatea în mod creativ şi în favoarea individului, - se pare, însă, că a fost doar parţial atins dacă nu ratat de-a binelea. Ieşind bolnavă din vâltoarea din decembrie ‘89, societatea noastră n-a reuşit acea imunizare definită prin comportamentul şi eficienţa presupuse de standarde şi reguli specifice lumii libere, cu valoroasă experienţă democratică.
În lumea noastră se produc cu bună ştiinţă (se elaborează chiar ) scenarii, fapte şi reacţii care atestă nu doar pentru ochiul format, ci chiar pentru cel profan, că starea de sănătate socială (într-o accepţiune propusă de filosofi, psihologi şi sociologi) este într-un anumit declin. Cine este/sunt/suntem responsabili de acest lucru rămîne doar o întrebare retorică. Putem căuta fiecare dintre noi răspunsul.
Este contrariant, din postura de cetăţean european, intrat deja în mileniul al III -lea şi la aproape două decenii de la revoluţia din ‘89, să accepţi că trăieşti încă într-o societate atinsă de forme patologice care atentează la normalitatea şi, într-un fel, chiar la siguranţa ei pe termen lung. Cum se probează această stare maladivă? Prin unele aspecte “mărunte” identificate la nivel microsocial, individual şi relaţional cum ar fi: reacţia cetăţenilor în situaţii-problemă care implică raporturi interpersonale şi profesionale; - reacţia şi comportamentul autorităţii faţă de cetăţean; - neîncrederea şi reticenţa individului în instituţii şi în probitatea lor decizională; - comportamentul autorităţii în varii circumstanţe: faţă de instituţia pe care o gestionează, sau faţă de cea ierarhic superioară etc. Există situaţii simptomatice.
Bunăoară:
1 - Un funcţionar public din fruntea unei instituţii importante este controlat de la ministerul de resort de o echipă delegată de însuşi ministrul sau de secretarul de stat, - întâmplător, aceştia, de altă orientare politică decât cea a importantului conducător de instituţie. Acestuia nu-i cade pe plac controlul, pleacă din instituţie ignorând echipa de control, neasumându-şi nici autoritatea, nici rolul pe care-l deţine. Se practică astfel, iată, un fel de sfidare a autorităţii persoanelor şi instituţiilor ierarhic superioare, fapt ce produce, paradoxal, prin ricoşeu , chiar sfidarea propriei instituţii, autorităţi şi funcţii.
2. - O persoană cu remarcabile competenţe profesionale într-un domeniu solicită un drept profesional şi legal, instituţiei de decizie şi, - întâmplător apolitică sau simpatizantă a altui partid decât cel implicat în conducerea instituţiei -, persoana este cel puţin ignorată, dacă nu lezată în demnitatea ei, nedreptăţită, respinsă etc. Se ajunge astfel la ignorarea totală deliberată a unor criterii de valoare, competenţă, şi expertiză profesională. Nu primează nimic înafară de apartenenţa …. dacă nu, obedienţa, de tip politic. Ca tipar comportamental, faptul este riscant şi de-a dreptul maladiv pentru efectele lui în plan social.
3. - Un ins ajuns în funcţie pe criterii partinice (caz foarte frecvent), are de luat decizii importante în probleme de personal specifice domeniului. Ei bine, comportamentul şi atitudinea acestuia în raport cu angajaţii, nu numai că prezintă evidente accente partinice, ci şi produce injustiţie şi inechitate odată cu acte de gravă incompetenţă profesională. Nu mai contează astfel cât de mult o persoană potrivită într-un loc nepotrivit dăunează: instituţiei în fruntea căreia a fost cocoţat/ă, domeniului pe care-l de-gestionează, profesiei, raporturilor interumane şi atmosferei necesare pentru construirea acelui climat de eficienţă cu miză pe competenţe şi valori personale, singurele creative şi benefice pentru planul social de ansamblu.
Se întâmplă să întâlneşti de-a lungul unei zile 7-10 persoane, prieteni, colegi, cunoştinţe, frustraţi, nemulţunmiţi, lezaţi în demnitatea lor într-un context sau altul. Frecvent, cineva, undeva suferă din cauze de acest tip.Vedem şi auzim mereu: fie o persoană, fie o autoritate sfidată, dar şi, - în egală măsură -, persoane sau autorităţi sfidătoare. Şi aceasta, datorită unui start dat la vârful societăţii, şi numai pentru că mereu e vorba de celălalt pol, de cealaltă parte, de celălalt … partid aflat la guvernare, sau ba. Pluripartitismul, alternativa, alteritatea, divergenţa ca şi diversitatea, caracteristice toate câmpului existenţial al libertăţii, se practică la noi şi se trăiesc cu multă dificultate şi neapărat, în stil adversativ şi cât se poate de ostil.
Astfel fapte “mărunte” precum cele de mai sus generează - invers şi pervers, - sfidarea ca formă patologică generalizată: a cetăţeanului de către autoritatea deţinută de fapt, - o autoritate formală, adesea, şi doar de poziţie, circumstanţiată politic, şi în foarte multe cazuri, nu selectată de competenţă. Competenţa autentică are forţa de-a excede mereu circumstanţa, este valabilă oriunde şi oricând, “sfinţeşte orice loc în care se află” conferind ea însăşi valoare circumstanţelor.
La ce conduc astfel de comportamente şi altele asemenea? La o gravă alterare, relaţională şi socială, dificil de remediat în perspectivă. Afectarea unor raporturi umane cum ar fi: colegialitatea, prietenia, respectul individului, al instituţiilor, criteriile competenţei şi ale profesionalismului într-un domeniu sau altul, sunt lucruri “mărunte”, “insignifiante”, şi la fel deţinătorii lor. Aceasta, desigur, în viziunea persiflantă a unor inşi promovaţi pe criterii de obedienţă, precum şi în opinia multor politiceni care fac legea prin ţară.
Dacă această mică sfidare a valorilor individuale se produce cu atâta condamnabilă uşurinţă, la modul zeflemitor şi superior, ei bine, ea produce efecte la nivel socio-comportamental, generând un fel de patologie, ce erodează şi destramă acea ţesătură inefabilă care nu consistă neapărat în lucruri materiale, ci într-un complex de relaţii şi principii de esenţă spiritual-afectivă, social-morală, atitudinală. Se riscă astfel marea sfidare a demnităţii profesionale şi instituţionale conferită de autoritatea competenţei nu neapărat de cea a poziţiei. Paradoxal: când funcţionează înafara principiilor şi valorilor, comportamentul indivizilor promovaţi pe orice alte criterii decât competenţa, dăunează prin acţiunea unei ineluctabile legi maladive, chiar propriilor funcţii şi autorităţii deţinute dar se repercutează amplificat în plan social. Şi, astfel, pe cale de consecinţă amatorismul, şmecheria ridicată la rang de stil personal, sfidarea oricărei deontologii, erodează în scurt timp din interior chiar esenţa grupurilor şi a formaţiunilor de orice fel.
Un lucru e cert: în orice tip de societate am trăi - criptocomunistă, capitalistă, democratică etc, - indiciul minimei ei sănătăţi este buna funcţionare a mecanismelor ei: domenii, instituţii, profesii, relaţii. Sănătatea începe însă de la calitatea omenescului, de la valorile sale. Eficienţa nu e vorbă-n vînt şi, neputând fi mimată, ea se clădeşte pe aceste lucruri “mărunte” cum ar fi : respectul competenţei, al personalităţii şi al autorităţii în multiplele ei sensuri: - de la autoritatea personală şi instituţională către cetăţean şi problemele lui; - de la cetăţean înspre autoritate; - dar şi respectul individului promovat în funcţii faţă de autoritatea ce i s-a dat pentru a o utiliza spre mai binele social.
Exercitarea autorităţii cu o înţelegere profundă a propriei misiuni şi a situaţiilor de soluţionat - poate face să funcţioneze mecanismele, sistemele, instituţiile, societatea în ansamblul ei, şi în mod corect şi în favoarea cetăţeanului, generând drept consecinţe: motivare pozitivă a comportamentelor, satisfacţii şi, implicit, senzaţia că lumea curge normal, în tipare fireşti, că ţi-e bine în ea. Dimpotrivă, când evenimentele, scenariile, şi relaţiile sînt alterate în esenţa lor, efectele sînt inverse: insatisfacţii, frustrări, decepţii, deconstruind atitudini, destrămînd alianţe, disponibilităţi, spulberînd talente. În astfel de cazuri formula să-ţi fie bine în lume rămîne doar un slogan găunos.
Putem vorbi de-o stare de sănătate a socialului cînd mecanismele lui funcţionează bine, cînd relaţiile instituţionale, cele interumane şi profesionale sînt manifeste, vii şi benefice, cînd respectul valorilor se exprimă net şi tranşant. Ele alcătuiesc acea ţesătură inefabilă, dar rezistentă, subiacentă dar importantă pe care se bazează sănătatea socială.
Tot astfel cum sănătatea organismului viu se bazează pe sănătatea sîngelui şi pe buna funcţionare a celulelor lui.
Prof. Terezia Filip
http://www.graiul.ro/?p=3653
Sursa:
Abonați-vă la:
Postări (Atom)