SISTEMUL ÎNVĂȚĂMÂNTULUI PREUNIVERSITAR
10 pași pentru o strategie coerentă
În România, se simte nevoia, categoric, de o stabilizare a sistemul de învăţământ preuniversitar. Stabilizare ce se poate realiza, simplu şi eficient, prin zece paşi iar aceştia sunt absolut necesari de pus în aplicare în perioada imediat următoare.
1. Rescrierea tuturor programelor școlare
2. Manuale şcolare electronice
3. Corectarea Legii Educației Naționale
4. Formarea corpului profesoral în baza noilor programe
5. Compatibilizarea construcției de unități școlare cu programul de microbuze școlare; verificarea şi controlul investiţiilor
6. Analizarea angajaţilor din unităţile şcolare şi renormarea posturilor
7. Finalizarea legislației secundare a Legii Educației Naționale
8. Reorganizarea reţelei şcolare
9. Organizarea concursurilor pentru funcţiile de conducere
10. Semnarea unui acord social de stabilitate pe 10 ani
Primul pas obligatoriu, în acest moment, este rescrierea tuturor programelor şcolare. Școala românească are programe neadaptate, orientate spre cantitate de informații, nu spre formare de abilități.
Odată cu rescrierea acestor programe şcoale, putem discuta de un nou curiculum naţional. De la apariţia Legii Educaţiei, nu au fost rescrise decât trei programe şcolare, ceea ce a dus la întârzierea aplicării reformei.
Trebuie regândite, planurile de învăţământ, însemnând numărul de ore pe care trebuie să le parcurgă elevii, în funcţie de clasele şi profilele la care sunt înscrişi.
Odată cu rescrierea programelor şcolare, avem absolută nevoie de implementarea manualelor.
Aici, la al doilea punct, lucrurile sunt foarte simple, din punctul meu de vedere. Trebuie introduse manuale şcolare electronice, acele ebook-uri în termeni informatici, în care să se poată introduce toate manualele care se scriu pe nivelul de învăţământ. În felul acesta, profesorii care semnează acele manuale, pot să predea dreptul de utilizare a produsului final Ministerului Educaţiei iar acestă să plătească acest serviciu. Ca urmare, fiecare elev să poată să-şi aducă, pe ebook, manualul pe care profesorul îl recomandă la clasa respectivă. Asta ar da posibilitatea de a nu mai aştepta oferte pentru tipărirea manualelor iar din punct de vedere financiar, efortul nu ar fi foarte mare. În momentul de faţă discutăm de aproximativ 18 milioane de lei pe care Ministerul Educaţiei îi plăteşte, anual, doar pentru retipărirea a maximum 15% din manuale. Mai mult, nu există cuantificată o sumă a auxiliarelor pe care le plătesc părinţii. O investiţie în ebook-uri ar însemna undeva pe la 80, 90 milioane de euro, bani pe care Ministerul Educaţiei i-ar aloca o singură dată, la patru sau cinci ani.
Astfel, dacă facem un calcul simplu, investiţia în aceste ebook-uri se dovedeşte un lucru realizabil şi eficient
Odată ce avem planurile de programe şcolare, avem manualele, putem să trecem la al treilea pas: formarea corpului profesoral în baza noilor programe şcolare.
Al patrulea pas este corectarea Legii Educaţiei Naţionale, care poate deveni, dacă vrem, şi pasul unu, deoarece această Lege a Educaţiei Naţionale trebuie articulată în aşa fel încât să fie utilă şi practică.
Actuala Lege a Educaţiei are foarte multe carenţe, este o lege făcută „pe picior”, sunt lucruri pe care eu, ca ministru, le-am corectat în mandatul de 45 de zile, însă au rămas foarte multe lucruri care încă mai trebuiesc îndreptate.
Al cincelea lucru pe care trebuie să-l facem, după aplicarea cadrului legislativ, este să compatibilizăm programul de construcţii de unităţi şcolare cu programul de microbuze şcolare.
Aici este foarte simplu: trebuie corelate cele două programe naţionale. O să le iau pe rând: programul de microbuze şcolare, în care ministerul investeşte aproximativ 200 de milioane de euro, trebuie regândit pentru a nu se cumpăra doar un anumit tip de microbuze. Există situaţii în care microbuzele pot fi înlocuite de atv-uri sau de şalupe, spre exemplu în cazul zonelor Tulcea-Delta Dunării, sau autobuze în zonele în care se transportă un număr mare de elevi pe o distanţă micî. Astfel se eficientizează foarte mult acest transport. Programul de microbuze putem să-l gândim şi pe cinci ani de zile, ca un program multianual. Asta ar însemna să se aloce un miliard de euro, o singură dată la cinci ani, pentru acest parc auto, nu să alocăm, anual, 200 de milioane de euro anual.
Verificarea şi controlul investițiilor sunt, în acest moment, scăpate de sub control, în sensul în care sunt foarte multe investiţii începute, nefinalizate, unele finalizate şi neplătite, datoriile sunt mari, unele investiţii sunt supradimensionate, altele subdimensionate, unele dintre aceste investiţii au fost făcute în comune unde nu mai există copii şi aşa mai departe. Odată cu analiza şi corelarea celor două programe, putem discuta de alocări financiare pe unităţi şcolare unde nu mai are sens să punem microbuze şcolare sau alte mijloace de transport, plecând de la ceea ce este rata de natalitate în zona respectivă. Marja de eroare este foarte, foarte mică, pentru că, la nivelul ministerului Muncii, există date privind numărul de copii, pe tranşe de vârstă, în fiecare zonă. Ca urmare, se poate gândi un plan pentru următorii patru ani de zile, uşor aplicabil, pe cele două elemente.
În al şaselea rând, trebuie regândită salarizarea angajaţilor din învăţământ, elaborarea regulamentului pentru sporuri, precum şi deblocarea posturilor, mai ales pentru personalul nedidactic şi didactic auxiliar. Bugetul pe anul 2013 trebuie construit după modificarea Legii salarizării unitare pentru sistemul bugetar, nu invers, cum se practica până acum.
Al şaptelea pas pe care trebuie să-l facem este finalizarea legislaţiei secundare a Legii Educaţiei Naţionale iar aici discutăm de regulamentul de funcţionare al unităţilor şcolare, unde este obligatorie integrarea planului privind violenţa în şcoli, responsabilităţile elevilor, ale părinţilor, ale corpului profesoral. Acest regulament este absolut necesar, dacă vreţi, cu 1 septembrie să fie aplicat, menţionând că, atunci când am fost la Ministerul Educaţiei, acest regulament era finalizat în proporţie de 99%. Alt regulament este cel de funcţionare în Consiliul de Administraţie iar aici funcţionăm cu un Consiliu de Administraţie pe vechea lege şi cu regulament pe vechea lege, deci e o nevoie acută şi aici de revizuire odată cu modificarea Legii. Acestea sunt două dintre cele mai importante ordine care nu au fost aprobate, deşi Legea este în viguare de un an şi jumătate.
Reorganizarea reţelei şcolare, al optulea punct, este absolut obligatorie, mai ales că, în ultimii trei ani de zile, au fost desfiinţate unităţi şcolare fără nicio fundamentare. Singurele criterii folosite de conducerile PDL erau doar cele politice.
Al nouălea pas este organizarea concursurilor pentru funcţiile de conducere, care trebuie să fie, într-adevăr, bine aplicat. Urgent, anul acesta calendaristic, trebuie să avem concursurile şi de director şi de inspectori iar şcolile să aibă o stabilitate din punct de vedere al actului manegerial. Trebuie reamintit că regulamentul pentru organizarea concursurilor pentru funcţiile de conducere nu a fost elaborat, deşi este absolută urgentarea sa.
Al zecelea pas, dacă vreţi, dacă nu chiar primul pas, este semnarea unui acord social, de către toţi profesorii, toţi părinţii, toţi studenţii, toate partidele politice, în aşa fel încât următorii zece ani de zile să nu se modifice strategiile prevăzute. Aici discutăm despre strategii pe termen mediu, de zece ani de zile, când, pot să fie văzute rezultatele reformei prin noile programe şcolare, programe ce trebuie făcute în maximum trei ani de zile.
Aceştia sunt cei zece paşi pe care eu îi văd obligatorii şi necesari pentru a relansa învăţământul preuniversitar din România.
30 aug. 2012
Rectificare bugetara - obiective şi conţinut
1. Rectificarea bugetară aprobată de către Guvern în data de 23.08.2012 a fost elaborată pe baza negocierilor care au avut loc cu reprezentanţii Comisiei Europene, Fondului Monetar Internaţional şi Băncii Mondiale, în a 5-a şi respectiv a 6-a misiune de evaluare care au avut loc în perioada aprilie-mai şi iulie-august 2012, prin care s-au stabilit parametrii şi respectiv premisele macroeconomice după cum urmează:
Creşterea economică care a fost stabilită la 1,5% în luna mai a fost revizuită la circa 1,2%.
Reexaminarea proiecţiei creşterii economice cu 0,3 puncte procentuale a luat în considerare următoarele elemente:
- persistenţa crizei economice la nivelul ţărilor din cadrul Uniunii Europene;
- seceta accentuată din România care afecteaza producţia sectorului agricol;
- tensiunile politice din ultimele două luni care au afectat într-o anumită măsură şi mediul economic.
Modificarea cursului de schimb mediu luat în calcul de la 4,26 lei/euro la 4,45 lei/euro.
Ca urmare a schimbărilor premiselor construcţiei macroeconomice, PIB nominal a crescut de la 579,6 miliarde lei la 607,3 miliarde lei.
Totodată, ca rezultat al negocierilor din luna mai 2012, Cabinetul Ponta a obţinut o majorare a deficitului bugetar de la 1,9% la 2,2% din PIB, asigurându-se în continuare o consolidare fiscală comparativ cu anul 2011.
2.Obiectivele fiscal-bugetare ale Guvernului Ponta, aşa cum au fost enunţate în Programul de Guvernare, au în vedere:
- consolidarea fiscală prin reducerea deficitului bugetar de la 4,1% din PIB cât s-a înregistrat în anul 2011 la 2,2% din PIB în acest an;
- ieşirea din procedura de deficit excesiv declarată în anul 2009, respectiv încadrarea deficitului bugetar conform standardelor europene la un nivel de sub 3% din PIB faţă de 9,0% din PIB cât s-a înregistrat în anul 2009;
- menţinerea datoriei publice la un nivel de sub 40% din PIB, considerat de actualul Guvern ca maxim admisibil în raport cu puterea economică a României (în luna iunie 2012 datoria publică se situa la 34,6% din PIB incluzând şi sumele din soldul tampon - buffer- al trezoreriei statului)
- reducerea substanţială a unor categorii de cheltuieli materiale şi de servicii ineficiente şi oneroase pentru contribuabili. În acest sens au fost adoptate unele acte normative în cursul lunilor mai - iunie;
- analiza eficienţei cheltuielilor de capital şi diminuarea sau eliminarea alocaţiilor bugetare pentru investiţii cu potenţial economico-financiar redus, cum ar fi bazinele de înot, dotări ale instituţiilor publice cu autovehicule, mobilier, aparatură electronică etc.
3. În domeniul fiscal s-a urmărit încurajarea mediului economic prin măsuri de stimulare, după cum urmează:
- Creşterea plafonului sub care contribuabilii nu plătesc TVA de la 35.000 la 65.000 euro, ceea ce reprezintă o importanţă debirocratizare a legăturii contribuabil-autoritate fiscală;
- Introducerea unor noi scheme de ajutor de stat pentru agenţii economici care creează locuri de muncă cu valoarea adaugată mare;
- Simplificarea declarării şi impozitării câştigurilor de capital pentru tranzacţiile bursiere;
- Reportarea pierderilor fiscale în cazul reorganizărilor (fuziuni, divizări) - măsură de sprijin pentru companii în contextul economic dificil actual;
- Asigurarea unui tratament fiscal stimulativ în cazul cesiunii creanţelor de către bănci, având ca efect aşteptat relansarea creditării;
- Aplicarea standardelor internaţionale de contabilitate IFRS de către societăţile listate la bursă în scopul creşterii transparenţei informaţionale.
Totodată, s-a aprobat în şedinţa de Guvern din 23.08.2012 ordonanţa de modificare a codului fiscal care prevede introducerea sistemului de plată a TVA la încasare, pentru firmele cu cifra de afaceri sub 500 mii euro, măsură aplicabilă plăţilor prin transfer bancar. Aceasta este o masură de sprijin pentru 92,8% dintre firmele din România, care se încadrează în această categorie, lasând capital de lucru la dispoziţia lor, creând premisele fluidizării fluxurilor băneşti la agenţii economice, dezvoltării mediului de afaceri şi reducerii economiei subterane. Măsura va intra în vigoare de la 1 ianuarie 2013.
În perioada imediat următoare, în afară de introducerea sistemului de plată a TVA la încasare, avem în vedere alte măsuri fiscale pro-active de stimulare a ocupării forţei de muncă şi promovării investiţiilor, cu precădere:
- măsuri fiscale de stimulare a angajării persoanelor din grupele de vârstă cele mai expuse la şomaj (sub 25 de ani şi peste 50 de ani);
- creşterea de la 20% la 50% a deductibilităţii cheltuielilor de cercetare - dezvoltare.
4. În domeniul cheltuielilor bugetare au fost aprobate o serie de măsuri care vizează:
- revenirea salariilor nominale la nivelul lunii iunie 2010, prin asigurarea fondurilor necesare pentru creşterea cu 8% începând cu luna iunie şi 7,4% începând cu luna decembrie 2012;
- restituirea lunară către pensionari a sumelor stabilite de Curtea Constituţională a României ca fiind reţinute necuvenit în perioada ianuarie 2011-aprilie 2012;
- alocarea sumelor corespunzătoare către bugetele locale, care să asigure plata salariilor pentru unităţile administrativ - teritoriale cu venituri reduse, precum şi pentru achitarea obligaţiilor legale către persoanele cu dizabilităţi şi însoţitorii acestora.
Evoluţia ponderii în PIB a principalelor venituri şi cheltuieli ale bugetului general consolidat se prezintă astfel:
Notă: Atât sumele primite de la Uniunea Europeană, cât şi cheltuielile din fonduri europene, datorită modificării metodologiei comparativ cu bugetul pe 2011 şi cu cel iniţial pe 2012, se vor majora în execuţie cu circa 1,8 mld. lei reprezentând rambursările suplimentare de 10% primite de la Uniunea Europeană - sume aferente programului “top - up”, conducând la 2,3% şi respectiv 2,1% din PIB. Ponderea veniturilor totale ale bugetului general consolidat, în condiţiile în care luăm în considerare cei 1,8 mld. lei din fonduri europene, este mai mare decât cea înregistrată în anul 2011 cu circa 2,2 pp.
5. Ponderea veniturilor fiscale a crescut la rectificarea bugetară cu 0,4 pp faţă de anul 2011, ca urmare a creşterii consumului reflectat prin sporirea încasărilor din TVA şi impozitul pe venit cu câte 0,3 pp din PIB, precum şi a accizelor care au avut o creştere de 0,1 pp din PIB.
Cheltuielile de personal au scăzut faţă de bugetul iniţial de la 6,9% din PIB la 6,7% din PIB chiar în condiţiile aprobării majorărilor salariale, ca urmare a menţinerii unui regim strict al angajărilor.
Cheltuielile cu bunurile şi serviciile au scăzut atât faţă de anul 2011 cât şi faţă de prevederile bugetare iniţiale pe anul 2012, atât ca urmare a adoptării OUG 26/2012 prin care s-a aprobat diminuarea cu 30% a cheltuielilor de protocol şi a cheltuielilor cu deplasările în străinătate precum şi a interdicţiei de achiziţionare de cadouri şi tipărituri cu scop festiv.
La cheltuieli finanţate din fonduri europene, în condiţiile în care este luată în calcul şi suma de 1,8 mld. lei estimată a se realiza din rambursarea suplimentară de 10% (top-up), se va înregistra o creştere a ponderii acestor cheltuieli faţă de bugetul iniţial cu 0,1 pp din PIB. Aceasta creştere are loc chiar în condiţiile performanţei slabe şi a neregulilor constatate de UE în gestionarea fondurilor europene în perioada 2010-2011, care se reflectă negativ în ritmul de absorbţie din 2012.
La cheltuielile de capital, inclusiv cheltuieli din fonduri rambursabile, s-a optimizat stocul de investiţii printr-o analiză amănunţită a celor 674 de proiecte de investiţii derulate de către instituţiile publice centrale. Au fost identificate 212 proiecte ineficiente, fiind oprite unele investiţii, iar la altele dintre cele rămase au fost diminuate sumele alocate şi reorientate spre alte proiecte. Pentru anul 2013 se va realiza o nouă prioritizare a programului de investiţii împreună cu Banca Mondială.
6. În condiţiile celor menţionate mai sus, rectificarea bugetară nu va afecta creşterea economică şi nici echilibrele macroeconomice întrucât va stimula într-un mod sustenabil pe de o parte investiţiile eficiente şi pe de altă parte consumul, prin refacerea puterii de cumpărare a populaţiei.
Astfel, rectificarea bugetară asigură creşterea venitului disponibil prin alocarea suplimentară la cheltuielile de personal a sumei de 1,1 mld. lei, prin lasarea la dispoziţia pensionarilor a circa 1,3 mld. lei şi respectiv prin suplimentarea bugetelor locale cu circa 0,7 mld. lei care vor fi utilizaţi pentru plata persoanelor cu dizabilităţi şi respectiv pentru fluidizarea unor plăţi în economie în vederea stingerii de arierate.
Creşterea economică care a fost stabilită la 1,5% în luna mai a fost revizuită la circa 1,2%.
Reexaminarea proiecţiei creşterii economice cu 0,3 puncte procentuale a luat în considerare următoarele elemente:
- persistenţa crizei economice la nivelul ţărilor din cadrul Uniunii Europene;
- seceta accentuată din România care afecteaza producţia sectorului agricol;
- tensiunile politice din ultimele două luni care au afectat într-o anumită măsură şi mediul economic.
Modificarea cursului de schimb mediu luat în calcul de la 4,26 lei/euro la 4,45 lei/euro.
Ca urmare a schimbărilor premiselor construcţiei macroeconomice, PIB nominal a crescut de la 579,6 miliarde lei la 607,3 miliarde lei.
Totodată, ca rezultat al negocierilor din luna mai 2012, Cabinetul Ponta a obţinut o majorare a deficitului bugetar de la 1,9% la 2,2% din PIB, asigurându-se în continuare o consolidare fiscală comparativ cu anul 2011.
2.Obiectivele fiscal-bugetare ale Guvernului Ponta, aşa cum au fost enunţate în Programul de Guvernare, au în vedere:
- consolidarea fiscală prin reducerea deficitului bugetar de la 4,1% din PIB cât s-a înregistrat în anul 2011 la 2,2% din PIB în acest an;
- ieşirea din procedura de deficit excesiv declarată în anul 2009, respectiv încadrarea deficitului bugetar conform standardelor europene la un nivel de sub 3% din PIB faţă de 9,0% din PIB cât s-a înregistrat în anul 2009;
- menţinerea datoriei publice la un nivel de sub 40% din PIB, considerat de actualul Guvern ca maxim admisibil în raport cu puterea economică a României (în luna iunie 2012 datoria publică se situa la 34,6% din PIB incluzând şi sumele din soldul tampon - buffer- al trezoreriei statului)
- reducerea substanţială a unor categorii de cheltuieli materiale şi de servicii ineficiente şi oneroase pentru contribuabili. În acest sens au fost adoptate unele acte normative în cursul lunilor mai - iunie;
- analiza eficienţei cheltuielilor de capital şi diminuarea sau eliminarea alocaţiilor bugetare pentru investiţii cu potenţial economico-financiar redus, cum ar fi bazinele de înot, dotări ale instituţiilor publice cu autovehicule, mobilier, aparatură electronică etc.
3. În domeniul fiscal s-a urmărit încurajarea mediului economic prin măsuri de stimulare, după cum urmează:
- Creşterea plafonului sub care contribuabilii nu plătesc TVA de la 35.000 la 65.000 euro, ceea ce reprezintă o importanţă debirocratizare a legăturii contribuabil-autoritate fiscală;
- Introducerea unor noi scheme de ajutor de stat pentru agenţii economici care creează locuri de muncă cu valoarea adaugată mare;
- Simplificarea declarării şi impozitării câştigurilor de capital pentru tranzacţiile bursiere;
- Reportarea pierderilor fiscale în cazul reorganizărilor (fuziuni, divizări) - măsură de sprijin pentru companii în contextul economic dificil actual;
- Asigurarea unui tratament fiscal stimulativ în cazul cesiunii creanţelor de către bănci, având ca efect aşteptat relansarea creditării;
- Aplicarea standardelor internaţionale de contabilitate IFRS de către societăţile listate la bursă în scopul creşterii transparenţei informaţionale.
Totodată, s-a aprobat în şedinţa de Guvern din 23.08.2012 ordonanţa de modificare a codului fiscal care prevede introducerea sistemului de plată a TVA la încasare, pentru firmele cu cifra de afaceri sub 500 mii euro, măsură aplicabilă plăţilor prin transfer bancar. Aceasta este o masură de sprijin pentru 92,8% dintre firmele din România, care se încadrează în această categorie, lasând capital de lucru la dispoziţia lor, creând premisele fluidizării fluxurilor băneşti la agenţii economice, dezvoltării mediului de afaceri şi reducerii economiei subterane. Măsura va intra în vigoare de la 1 ianuarie 2013.
În perioada imediat următoare, în afară de introducerea sistemului de plată a TVA la încasare, avem în vedere alte măsuri fiscale pro-active de stimulare a ocupării forţei de muncă şi promovării investiţiilor, cu precădere:
- măsuri fiscale de stimulare a angajării persoanelor din grupele de vârstă cele mai expuse la şomaj (sub 25 de ani şi peste 50 de ani);
- creşterea de la 20% la 50% a deductibilităţii cheltuielilor de cercetare - dezvoltare.
4. În domeniul cheltuielilor bugetare au fost aprobate o serie de măsuri care vizează:
- revenirea salariilor nominale la nivelul lunii iunie 2010, prin asigurarea fondurilor necesare pentru creşterea cu 8% începând cu luna iunie şi 7,4% începând cu luna decembrie 2012;
- restituirea lunară către pensionari a sumelor stabilite de Curtea Constituţională a României ca fiind reţinute necuvenit în perioada ianuarie 2011-aprilie 2012;
- alocarea sumelor corespunzătoare către bugetele locale, care să asigure plata salariilor pentru unităţile administrativ - teritoriale cu venituri reduse, precum şi pentru achitarea obligaţiilor legale către persoanele cu dizabilităţi şi însoţitorii acestora.
Evoluţia ponderii în PIB a principalelor venituri şi cheltuieli ale bugetului general consolidat se prezintă astfel:
Notă: Atât sumele primite de la Uniunea Europeană, cât şi cheltuielile din fonduri europene, datorită modificării metodologiei comparativ cu bugetul pe 2011 şi cu cel iniţial pe 2012, se vor majora în execuţie cu circa 1,8 mld. lei reprezentând rambursările suplimentare de 10% primite de la Uniunea Europeană - sume aferente programului “top - up”, conducând la 2,3% şi respectiv 2,1% din PIB. Ponderea veniturilor totale ale bugetului general consolidat, în condiţiile în care luăm în considerare cei 1,8 mld. lei din fonduri europene, este mai mare decât cea înregistrată în anul 2011 cu circa 2,2 pp.
5. Ponderea veniturilor fiscale a crescut la rectificarea bugetară cu 0,4 pp faţă de anul 2011, ca urmare a creşterii consumului reflectat prin sporirea încasărilor din TVA şi impozitul pe venit cu câte 0,3 pp din PIB, precum şi a accizelor care au avut o creştere de 0,1 pp din PIB.
Cheltuielile de personal au scăzut faţă de bugetul iniţial de la 6,9% din PIB la 6,7% din PIB chiar în condiţiile aprobării majorărilor salariale, ca urmare a menţinerii unui regim strict al angajărilor.
Cheltuielile cu bunurile şi serviciile au scăzut atât faţă de anul 2011 cât şi faţă de prevederile bugetare iniţiale pe anul 2012, atât ca urmare a adoptării OUG 26/2012 prin care s-a aprobat diminuarea cu 30% a cheltuielilor de protocol şi a cheltuielilor cu deplasările în străinătate precum şi a interdicţiei de achiziţionare de cadouri şi tipărituri cu scop festiv.
La cheltuieli finanţate din fonduri europene, în condiţiile în care este luată în calcul şi suma de 1,8 mld. lei estimată a se realiza din rambursarea suplimentară de 10% (top-up), se va înregistra o creştere a ponderii acestor cheltuieli faţă de bugetul iniţial cu 0,1 pp din PIB. Aceasta creştere are loc chiar în condiţiile performanţei slabe şi a neregulilor constatate de UE în gestionarea fondurilor europene în perioada 2010-2011, care se reflectă negativ în ritmul de absorbţie din 2012.
La cheltuielile de capital, inclusiv cheltuieli din fonduri rambursabile, s-a optimizat stocul de investiţii printr-o analiză amănunţită a celor 674 de proiecte de investiţii derulate de către instituţiile publice centrale. Au fost identificate 212 proiecte ineficiente, fiind oprite unele investiţii, iar la altele dintre cele rămase au fost diminuate sumele alocate şi reorientate spre alte proiecte. Pentru anul 2013 se va realiza o nouă prioritizare a programului de investiţii împreună cu Banca Mondială.
6. În condiţiile celor menţionate mai sus, rectificarea bugetară nu va afecta creşterea economică şi nici echilibrele macroeconomice întrucât va stimula într-un mod sustenabil pe de o parte investiţiile eficiente şi pe de altă parte consumul, prin refacerea puterii de cumpărare a populaţiei.
Astfel, rectificarea bugetară asigură creşterea venitului disponibil prin alocarea suplimentară la cheltuielile de personal a sumei de 1,1 mld. lei, prin lasarea la dispoziţia pensionarilor a circa 1,3 mld. lei şi respectiv prin suplimentarea bugetelor locale cu circa 0,7 mld. lei care vor fi utilizaţi pentru plata persoanelor cu dizabilităţi şi respectiv pentru fluidizarea unor plăţi în economie în vederea stingerii de arierate.
21 aug. 2012
19 aug. 2012
Tupeu de demnitar maghiar
Culmea tupeului manifestata de Secretarul de stat în Ministerul ungar de Externe: "Guvernul României să ia în considerare finanţarea Universităţii private maghiare Sapientia"
Secretarul de stat în Ministerul ungar de Externe Nemeth Zsolt consideră că Guvernul României ar trebui să finanţeze, alături de cel al Ungariei, lucrările la o nouă facultate privata a Universităţii Sapientia din Cluj-Napoca, după ce instituţia a primit acreditare din partea autorităţilor române în 2010.
"Această universitate privată cu predare în limba maghiară dinTransilvania, Sapientia, serveşte la îmbunătăţirea situaţiei comunităţii maghiare. Guvernul Ungariei are ca obiectiv intenţia clară
ca sediul Facultăţii de Ştiinţe şi Arte a Universităţii Sapientia să fie finalizat până în toamna anului viitor. Pornind de la ideea că
între România şi Ungaria există un acord bilateral care stipulează faptul că, după acreditarea Universităţii Sapientia, Guvernul României
va lua în considerare finanţarea acesteia, Guvernul Ungariei crede în posibilitatea unei finanţări descrescătoare, iar o sumă crescătoare să vină în completare de la Guvernul Romaniei" a spus diplomatul de la Budapesta.
E imposibil ca domnul secretar de stat sa nu stie ca in Romania statul nu finanteaza invatamantul privat.
In acelasi timp, daca Guvernul de Budapesta are bani de investit in scoli private ii aduc la cunostinta faptul ca in Romania exista zeci de scoli publice de stat (gradinite, sc generale, licee) cu predare in limba maghiara care au nevoie de investitii majore. Poate ca Guvernul ungar ar trebui sa isi concentreze atentia si in aceste locuri. Pana acum Guvernul Romaniei a investit si investeste sume considerabile in invatamantul de stat public.
Privatul are tot dreptul sa isi finanteze si dezvolte afacerea. Statul trebuie sa aiba grija de toti cetatenii acestei tari.
Secretarul de stat în Ministerul ungar de Externe Nemeth Zsolt consideră că Guvernul României ar trebui să finanţeze, alături de cel al Ungariei, lucrările la o nouă facultate privata a Universităţii Sapientia din Cluj-Napoca, după ce instituţia a primit acreditare din partea autorităţilor române în 2010.
"Această universitate privată cu predare în limba maghiară dinTransilvania, Sapientia, serveşte la îmbunătăţirea situaţiei comunităţii maghiare. Guvernul Ungariei are ca obiectiv intenţia clară
ca sediul Facultăţii de Ştiinţe şi Arte a Universităţii Sapientia să fie finalizat până în toamna anului viitor. Pornind de la ideea că
între România şi Ungaria există un acord bilateral care stipulează faptul că, după acreditarea Universităţii Sapientia, Guvernul României
va lua în considerare finanţarea acesteia, Guvernul Ungariei crede în posibilitatea unei finanţări descrescătoare, iar o sumă crescătoare să vină în completare de la Guvernul Romaniei" a spus diplomatul de la Budapesta.
E imposibil ca domnul secretar de stat sa nu stie ca in Romania statul nu finanteaza invatamantul privat.
In acelasi timp, daca Guvernul de Budapesta are bani de investit in scoli private ii aduc la cunostinta faptul ca in Romania exista zeci de scoli publice de stat (gradinite, sc generale, licee) cu predare in limba maghiara care au nevoie de investitii majore. Poate ca Guvernul ungar ar trebui sa isi concentreze atentia si in aceste locuri. Pana acum Guvernul Romaniei a investit si investeste sume considerabile in invatamantul de stat public.
Privatul are tot dreptul sa isi finanteze si dezvolte afacerea. Statul trebuie sa aiba grija de toti cetatenii acestei tari.
18 aug. 2012
Parchetul si garajul...
In ultimele zile, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (PÎCCJ) a ridicat mai multe documente de la Curtea Constituţională a României, de la Autoritatea Electorală Permanentă, Direcţia pentru Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date şi Autoritatea Naţională pentru Cetăţenie. Apoi s-a trezit şi DNA că are competenţe în investigarea referendumului şi îi anchetează pe cetăţenii care au votat!
Cu două luni în urmă în 19 iunie., în calitate de ministru interimar al Educaţiei am înaintat o sesizare la Parchetului privind verificarea clasificării universităţilor şi a ierarhizării programelor de studii în România. Până acum Parchetul a avut, se pare, alte priorităţi!
Sesizarea mea a fost făcută după ce am descoperit că această clasificare se făcuse fără respectarea Legii Educaţiei Naţionale şi, mai grav, că de la Ministerul Educaţiei lipsesc o serie de documente. Mă aşteptam ca pentru aceste nereguli cineva să plătească! Încă mai aştept şi încă mai sper că Parchetul va renunţa să mai asculte comenzile şefului din garaj şi îşi va face datoria faţă de cetăţeni! Cetateni care trebuie sa stie care este ierarhia corecta a universitatilor din Romania.
Cu două luni în urmă în 19 iunie., în calitate de ministru interimar al Educaţiei am înaintat o sesizare la Parchetului privind verificarea clasificării universităţilor şi a ierarhizării programelor de studii în România. Până acum Parchetul a avut, se pare, alte priorităţi!
Sesizarea mea a fost făcută după ce am descoperit că această clasificare se făcuse fără respectarea Legii Educaţiei Naţionale şi, mai grav, că de la Ministerul Educaţiei lipsesc o serie de documente. Mă aşteptam ca pentru aceste nereguli cineva să plătească! Încă mai aştept şi încă mai sper că Parchetul va renunţa să mai asculte comenzile şefului din garaj şi îşi va face datoria faţă de cetăţeni! Cetateni care trebuie sa stie care este ierarhia corecta a universitatilor din Romania.
12 aug. 2012
A cui e tara?
1.Ţara asta este ţara famiilor destrămate de sărăcie, a copiilor depresivi pentru că părinţii, plecaţi la muncă în străinătate să caute prosperitatea, uită să se mai întoarcă...
2.Ţara asta a unor oameni care trag din greu pentru un salariu de mizerie, fără a fi siguri că vor fi plătiţi şi strîng din dinţi şi trag, cu speranţa că într-o bună zi cineva îi va asculta şi pe ei
3.Ţara asta nu este a lui Traian Basescu, un personaj de mahala, care a umilit şi ameninţat pe toţi cei care i s-ar fi putut opune şi a promovat nulităţi, doar pe criteriul slugarniciei
4.Ţara asta e unor oameni toleranţi, care au învăţat să supravieţuiască în condiţii grele şi care nu-şi doresc decât revenirea vieţii politice la stabilitate, la guvernare echilbrată, modernă, care să se concentreze pe găsirea soluţiilor pentru o viaţă decentă
5.Nu putem tolera la nesfârşit umilirea celor mulţi pentru câteva mii de acoliţi ai lui Traian Basescu.
6.Rolul meu în actualul guvern este acela de şti care sunt problemele oamenilor din toate domeniile şi a găsi soluţii. Primul Ministru este atent la semnalele pe care i le transmit şi îmi oferă sprijinul necesar de a îndrepta lucrurile
7.Nici o ţară nu se poate dezvolta fără educaţie. Nici o ţară nu se poate dezvolta fără economie. Suntem la o răscruce de drumuri. La începutul anilor 90 am ales dezvoltarea economiei de dragul *economiei de piaţă*, efectele capitalismului sălbatic, dezordonat şi fără pârghii autentice de control au condus la creşterea distanţei dintre oamenii simpli, cei mulţi şi oamenii foarte bogaţi, cei puţini. Clasa de mijloc care începuse să se dezvolte şi să creeze locuri de muncă decente între 2000, 2007 s-a prăbuşit sub bagheta minunatului premier Traian Basescu
8.E timpul să reevaluăm situaţia, e timpul ca valorile să fie aşezate la locul lor şi munca oamenilor să fie preţuită. Această revenire la o lume normală nu se poate face fără investiţia în EDUCAŢIE.
9.Este nevoie să investim ACUM în capitalul uman, în scoală, pentru redobândirea mândriei dascalului român, să refacem modelele de comportament corecte, modele care să ne permită să construim printr-o şcoală modernă, adaptată viitorului,o Românie solidă, echilibrată şi educată.
10.A existat o rezistenţă a dascălilor în aceşti ultimi ani, rezistenţă pe care eu o reprezint cu mândrie. Niciodată nu voi renunţa la luptă şi nimeni nu o să mă poată convinge că poţi să ai o ţară coerentă, echilibrată, mândră, stabilă fără educaţie. E timpul să punem ŞCOALA pe primul loc
2.Ţara asta a unor oameni care trag din greu pentru un salariu de mizerie, fără a fi siguri că vor fi plătiţi şi strîng din dinţi şi trag, cu speranţa că într-o bună zi cineva îi va asculta şi pe ei
3.Ţara asta nu este a lui Traian Basescu, un personaj de mahala, care a umilit şi ameninţat pe toţi cei care i s-ar fi putut opune şi a promovat nulităţi, doar pe criteriul slugarniciei
4.Ţara asta e unor oameni toleranţi, care au învăţat să supravieţuiască în condiţii grele şi care nu-şi doresc decât revenirea vieţii politice la stabilitate, la guvernare echilbrată, modernă, care să se concentreze pe găsirea soluţiilor pentru o viaţă decentă
5.Nu putem tolera la nesfârşit umilirea celor mulţi pentru câteva mii de acoliţi ai lui Traian Basescu.
6.Rolul meu în actualul guvern este acela de şti care sunt problemele oamenilor din toate domeniile şi a găsi soluţii. Primul Ministru este atent la semnalele pe care i le transmit şi îmi oferă sprijinul necesar de a îndrepta lucrurile
7.Nici o ţară nu se poate dezvolta fără educaţie. Nici o ţară nu se poate dezvolta fără economie. Suntem la o răscruce de drumuri. La începutul anilor 90 am ales dezvoltarea economiei de dragul *economiei de piaţă*, efectele capitalismului sălbatic, dezordonat şi fără pârghii autentice de control au condus la creşterea distanţei dintre oamenii simpli, cei mulţi şi oamenii foarte bogaţi, cei puţini. Clasa de mijloc care începuse să se dezvolte şi să creeze locuri de muncă decente între 2000, 2007 s-a prăbuşit sub bagheta minunatului premier Traian Basescu
8.E timpul să reevaluăm situaţia, e timpul ca valorile să fie aşezate la locul lor şi munca oamenilor să fie preţuită. Această revenire la o lume normală nu se poate face fără investiţia în EDUCAŢIE.
9.Este nevoie să investim ACUM în capitalul uman, în scoală, pentru redobândirea mândriei dascalului român, să refacem modelele de comportament corecte, modele care să ne permită să construim printr-o şcoală modernă, adaptată viitorului,o Românie solidă, echilibrată şi educată.
10.A existat o rezistenţă a dascălilor în aceşti ultimi ani, rezistenţă pe care eu o reprezint cu mândrie. Niciodată nu voi renunţa la luptă şi nimeni nu o să mă poată convinge că poţi să ai o ţară coerentă, echilibrată, mândră, stabilă fără educaţie. E timpul să punem ŞCOALA pe primul loc
Abonați-vă la:
Postări (Atom)