Am depasit 60000 de vizite

Multumesc pentru sustinere

Grup de dialog constituit la guvern

Grup de dialog constituit la guvernpentru discuţii cu sindicatele

Metodologia cifra scolarizare 2009-2010

ORDIN nr. 5746/28.10.2008 pentru aprobarea Metodologiei privind fundamentarea cifrei de şcolarizare şi stabilirea reţelei unităţilor de învăţământ preuniversitar de stat pentru anul şcolar 2009-2010

Metodologia privind fundamentarea cifrei de şcolarizare şi stabilirea reţelei unităţilor de învăţământ preuniversitar de stat pentru anul şcolar 2009-2010, aprobată prin OMECT nr. 5746/28.10.2008

Referendum pentru declansarea grevei generale

Sindicatul Liber din Invatamant (SLI) Maramures a demarat astazi referendumul pentru declansarea miscarilor de protest in invatamantul preuniversitar din judet.

Liderii de sindicat din toate scolile maramuresene s-au intalnit in aceasta dimineata la Baia Mare, Targu Lapus, Rozavlea si Viseu de Sus si au discutat planul de bataie pana la demararea grevei generale din data de 18 noiembrie.

“Rezultatele referendumului vor anuntate saptamana viitoare si tot atunci vor fi luate si deciziile cu privire la viitoarele forme de protest la care vor apela dascalii maramureseni”, a declarat pentru citynews.ro liderul SLI Maramures, Liviu Marian Pop.Sindicatul Liber din Invatamant (SLI) Maramures a demarat astazi referendumul pentru declansarea miscarilor de protest in invatamantul preuniversitar din judet.

Liderii de sindicat din toate scolile maramuresene s-au intalnit in aceasta dimineata la Baia Mare, Targu Lapus, Rozavlea si Viseu de Sus si au discutat planul de bataie pana la demararea grevei generale din data de 18 noiembrie.

“Rezultatele referendumului vor anuntate saptamana viitoare si tot atunci vor fi luate si deciziile cu privire la viitoarele forme de protest la care vor apela dascalii maramureseni”, a declarat pentru citynews.ro liderul SLI Maramures, Liviu Marian Pop.
Sursa: citynews

COMUNICAT F.S.L.I.

Metodologie Miscare de personal si acordare de salariu de merit

C A L E N D A R U L mişcării personalului didactic din învăţământul preuniversitar pentru anul şcolar 2009 - 2010

Anexă la ordinul ministrului educaţiei, cercetării şi tineretului nr. 5743 / 28.10.2008

O R D I N nr.5743 privind Metodologia privind mişcarea personalului didactic din învăţământul preuniversitar

O R D I N privind Calendarul mişcării personalului didactic din învăţământul preuniversitar pentru anul şcolar 2009 - 2010

Anexă la ordinul ministrului educaţiei, cercetării şi tineretului nr. 5741/28.10.2008

O R D I N nr. 5573 privind organizarea şi desfăşurarea concursului de ocupare a posturilor didactice /catedrelor vacante/rezervate din învăţământul preuniversitar la nivelul unităţii de învăţământ sau al grupurilor de unităţi de învăţământ, în 14 judeţe şi municipiul Bucureşti

O R D I N privind Metodologia de organizare şi desfăşurare a concursului pentru ocuparea posturilor didactice/catedrelor declarate vacante în unităţile de învăţământ preuniversitar din municipiul Bucureşti şi judeţele nominalizate în ordinul ministrului educaţiei, cercetării şi tineretului nr. 5573/2008

Anexă la ordinul ministrului educaţiei, cercetării şi tineretului nr. 5730/27.10.2008

O R D I N privind aprobarea Metodologiei şi a criteriilor de acordare a gradaţiei de merit şi a salariului de merit în învăţământul preuniversitar

Noi reglemtari legislative

Ordin nr. 5689/20.10.2008 privind aprobarea Regulamentului de Organizare şi Funcţionare a Centrelor de Documentare şi Informare, a Fişei cadru a postului de profesor documentarist şi a Fişei cadru de evaluare a profesorului documentarist

Regulamentul de organizare şi funcţionare a centrelor de documentare şi informare (cdi)- anexa 1 la OMECT nr.5689/20.10.2008

Fişa cadru a postului de profesor documentarist - anexa 2 la OMECT nr. 5689/20.10.2008

Fişa cadru de evaluare a profesorului documentarist - anexa 3 la OMECT nr. 5689/20.10.2008

FSLI decide azi si maine formele de protest

SINDICATUL LIBER DIN ÎNVĂŢĂMÂNT MARAMUREŞ
430291 str. PROGRESULUI nr. 46 BAIA MARE O. P. 1 ; C. P. 200 interior
TEL/FAX:0262-211857; FAX:0362-810508;TEL: 0744-473459,0747-112231
www.slimm.ro, email: slimm_mm@yahoo.com

Având în vedere situaţia creată de poziţia Guvernului privind legea majorării salariilor cadrelor didactice din învăţământul preuniversitar, Federaţia Sindicatelor Libere din Învăţământ se va întruni mâine, 29 octombrie în şedinţă de Birou Operativ pentru a stabili un program de acţiuni revendicative care urmează să fie dezbătut joi, 30 octombrie în şedinţa Colegiului Liderilor. Se va urmări declanşarea referendumului şi corelarea programului de acţiuni cu celelalte Federaţii din învăţământ.
Din partea SLÎ Maramureş vor participa la aceste şedinţe Liviu Marian Pop (la Biroul Operativ, în calitate de secretar general FSLÎ) şi Ioana Petreuş (la Colegiul Liderilor FSLÎ), în calitate de vicepreşedinte SLÎ Maramureş.
Vineri, 31 octombrie SLÎ Maramureş se va întruni în şedinţele zonale de Colegiu Liderilor pentru a dezbate, analiza şi vota programul de acţiuni propus de FSLÎ, precum şi Referendumul pentru acţiunile revendicative.
Reamintim că FSLÎ reprezintă interesele a peste 190.000 de angajaţi din sistemul de învăţământ românesc (60% din sistemul de învăţământ), iar SLÎ Maramureş are un număr de 8037 din toatalul de 9349 de angajaţi în învăţământul maramureşean.
Vom reveni maine cu detalii privind hotărârile Biroului Operativ al FSLÎ.

Preşedinte,
Prof. Liviu Marian POP

Legea cu crestere de 50%

Democraţia aruncată la coş de Guvernul Tăriceanu!

„Instituţiile fundamentale ale statului de drept - Parlamentul, Curtea Constituţională, Preşedinţia - nu au nicio valoare pentru Guvernul Tăriceanu. Legea este facultativă, iar dispreţul faţă de salariaţii din învăţământ este total” a declarat domnul Aurel Cornea, preşedintele FSLI.
„Măsura adoptată demonstrează că Executivul nu a alocat educaţiei 6% din PIB, cifrele fiind doar pe hârtie, iar în realitate nu sunt bani nici pentru plata salariilor până la sfârşitul anului.
Federaţia Sindicatelor Libere din Învăţământ nu va accepta încălcarea flagrantă a dreptului la o salarizare decentă a personalului din învăţământ. În aceste condiţii, în perioada imediat următoare, vom recurge la forme extreme de protest, mergând până la greva generală „ a mai precizat domnul Aurel Cornea.



DEPARTAMENTUL COMUNICARE
Mihai MOCANU



Bucureşti,
28 octombrie 2008

Rezultatele sondajului confirma

Din pacate

Oedin MECT cu crsterea de 9% de la 1 octombrie 2008

Sindicale din invatamant si-au asumat strategia de modernizare a educatiei

Friday, 24 October 2008
Sindicatele din învăţământ şi-au asumat strategia de modernizare a educaţiei, reprezentanţii acestora semnând, vineri, la Palatul Cotroceni, în prezenţa preşedintelui Traian Băsescu, un acord în acest sens.Potrivit sindicatelor, strategia intitulată 'Educaţie şi cercetare pentru societatea cunoaşterii' are ca obiectiv principal sporirea semnificativă a calităţii actului educaţional.'Un obiectiv însemnat al acestui demers de creştere a calităţii este parteneriatul cu asociaţiile părinţilor, parteneriat în cadrul căruia şcolile pot oferi, după orele de curs şi de comun acord cu familiile şi elevii, activităţi suplimentare de învăţare remedială pentru elevii aflaţi în dificultate, respectiv activităţi de accelerare a învăţării pentru copiii supradotaţi, ca şi activităţi extraşcolare. Aceste activităţi suplimentare nu vor modifica normele legale de lucru şi nu vor conduce la plăţi suplimentare', se menţionează în acordul semnat vineri. Documentul a fost semnat de FSLÎ, FEN, Federaţia Sindicatelor din Învăţământ 'Spiru Haret' şi Federaţia Naţional Sindicală 'Alma Mater'.Înaintea începerii discuţiilor cu preşedintele Traian Băsescu, reprezentanţii acestor sindicate şi-au exprimat speranţa că sunt interesate în mod deosebit de legea privind majorarea cu 50% a salariilor profesorilor.'Sperăm că nu există niciun fel de argument prin care să nu fie promulgată legea', a spus Cătălin Croitoru. Întrebat fiind ce se va întâmpla dacă preşedintele va bloca legea, Croitoru a răspuns: 'Noi ne-am pregătit deja, strângem semnături, vom declanşa grevă generală'.De asemenea, fiind întrebat dacă bugetul suportă asemenea cheltuieli, Croitoru a spus: 'Nu, o suportă un premier iresponsabil în această guvernare pe care eu aş numi-o tărigeoană'.La rândul său, Aurel Cornea, liderul FSLÎ, a apreciat că declaraţiile referitoare la faptul că bugetul de stat nu ar putea suporta aceste cheltuieli sunt doar 'perdele de fum'. 'Asta cu atât mai mult cu cât domnul Tăriceanu spune în permanenţă că economia duduie şi că avem performanţe unice în Europa la ora actuală', a spus Cornea.El a adăugat că educaţia, inclusiv în Constituţie, este o prioritate naţională şi trebuie înţeles faptul că fără o şcoală de calitate nu vom avea specialişti în niciun domeniu, iar economia nu se va putea redresa.'Şi ceilalţi bugetari au cereri absolut justificate. Ele vor fi, pe rând, rezolvate pentru că România are resurse, dar într-adevăr, nu se poate la toţi odată', a spus, la rândul său, Gheorghe Isvoranu, unul dintre liderii Federaţiei din Învăţământ 'Spiru Haret'.El a adăugat că va fi nevoie şi de o lege unică privind salarizarea bugetarilor, lege care, în opinia sa, ar fi trebuit de mult făcută.Toţi liderii de sindicat s-au declarat încrezători în faptul că şeful statului va promulga legea privind majorarea cu 50% a salariilor cadrelor didactice.
Sursa Estrada

MAJORARE: 1.500 de lei pentru un profesor debutant

Bucurie mare in randul dascalilor dupa ce presedintele Traian Basescu a anuntat ca va promolga legea privind maririle salariale din sistem. Intreg personalul didactic va beneficia astfel de o majorare a veniturilor lunare cu 50%, ceea ce va face ca un profesor debutant sa ajunga cu salariul brut la 1.513 lei.

Saltul este insemnat si va fi simtit in special de dascalii cu vechime. Cei care au studii superioare si care au intrat in sistem in urma cu circa 20 de ani vor ajunge sa castige luna de luna un salariu de aproximativ 2.500 de lei. Mai mult, profesorii care se apropie de pensionare si au peste 40 de ani vechime vor castiga pe hartie aproape 3.000 de lei.

Invatatorii, educatorii, maistri si instructorii debutanti vor lua in mana 942 de lei iar in acte un salariu brut de 1.292 lei, in timp ce colegii lor cu vechime de 20 – 25 de ani vor castiga in acte aproape 2.000 de lei.

Acestor sume li se vor adauga si sporurile - 10% pentru profesorii diriginti, invatatori, educatori si instructori, plus sporuri de pana la 25% din salariu in functie de vechimea pe care fiecare angajat o are in sistem.

Presedintele Sindicatului Liber din Invatamant Maramures, Liviu Marian Pop, a precizat pentru citynews.ro ca, avand in vedere cresterea salariala aplicata cadrelor didactice, pentru sindicat a devenit acum prioritate de grad zero negocierea unei cresteri salariale si pentru personalul nedidactic care lucreaza in scoli si gradinite.

“Acest aspect se discuta inca de saptamana trecuta avand in vedere ca se fac calcule pentru bugetul din 2009. Incercam si posibilitata trecerii acestor angajati pe functii de personal didactic auxiliar. Vrem pentru ei o crestere cel putin la fel de mare ca si pentru profesori”, a precizat liderul sindical.

Larisa Tivadar

Sursa CityNews

FSLI cere MECT sa faca dovada alocarii si folosirii bugetului de 6% din PIB

Aici gasiti documentul

La asumarea Startegie pentru EDUCATIE

24 octombrie 2008 - Primirea reprezentanţilor Federaţiei Sindicatelor Libere din Învăţământ, Federaţiei Educaţiei Naţionale, Federaţiei Sindicatelor din Învăţământ Spiru Haret şi Federaţiei Naţionale Sindicale Alma Mater















Sursa Presedentie

Aici gasiti pozele de la semnarea Pactului pentru Educatie, precum si altele

Basescu: legea majorarii salariilor profesorilor a fost promulgata

Traian Basescu a anuntat astazi ca a promulgat legea majorarii salariilor profesorilor cu 50%.

Preşedintele Băsescu a afirmat că nepromulgarea legii de majorare a salariilor profesorilor ar fi putut fi interpretată ca o dezicere a sa de "Pactul pentru educaţie" şi a făcut apel către sindicate să-şi prezinte revendicările salariale după alegeri, după instalarea noului Guvern, scrie NewsIn.

"Nepromulgarea acestei legi ar fi putut fi interpretată ca o dezicere a mea de "Pactul de educaţie", pe care l-am promovat, şi de susţinerea că România are nevoie de un sistem de educaţie reformat şi performant", şi-a motivat şeful statului decizia de a promulga legea prin care salariile profesorilor se majorează cu 50%.

Băsescu a arătat că ideea promovată de Guvern potrivit căreia nu sunt bani pentru aceste majorări salariale nu este o realitate, bugetul putând fi aşezat pe priorităţi, iar asigurarea resurselor pentru salariile profesorilor este doar o chestiune de voinţă, mai ales în condiţiile în care s-a declarat în mod repetat că educaţia este "prioritatea 0" a naţiunii române.

"Zilele trecute s-au găsit 2 miliarde de lei pentru administraţiile locale, bani îndreptaţi către clientela politică, bani care, parte din ei, trebuie să se întoarcă înapoi convertiţi în campanie electorală, dar nu găsim bani pentru profesori. Nu putem să rămânem în demagogie, mai ales că obiectivul major acum, după ce doi ani efortul a fost pentru investiţii şi el trebuie să continue, este să stimulăm apropierea de sistemul de educaţie a unor absolvenţi de facultăţi, de universităţi valoroşi", a mai spus şeful statului.

Băsescu a ţinut să sublinieze că temerile induse în opinia publică potrivit cărora majorarea salariilor profesorilor ar duce la blocarea investiţiilor sunt false, iar cu banii alocaţi pentru dascăli "nu se pot construi prea mulţi kilometri de autostradă". De altfel, a arătat Băsescu, bani pentru infrastructură există şi din fondurile europene, dar există un dezinteres pentru banii Uniunii Europene, deoarece sunt controlaţi, fiind preferaţi banii de la buget.

Un alt argument în favoarea legii pentru majorarea salariilor profesorilor au fost alte creşteri în domeniul bugetar, Băsescu făcând referire la majorarea salariilor diplomaţilor, a salariilor din sistemul sanitar sau ale judecătorilor.

"Vreau să cred că nu vom continua în dezbaterea publică să comparăm profesorii cu Loganurile de 70.000, cu banii cheltuiţi pe studii la EADS sau cu salariile directorilor din agenţii guvernamentale. Aş vrea însă să comparăm salariile profesorilor cu alte categorii profesionale", a spus Băsescu, susţinând că se creează o nedreptate profesorilor susţinându-se că prin această majorare sunt avantajaţi în faţa altor categorii de bugetari.

De atfel, în ceea ce-i priveşte pe ceilalţi bugetari, Băsescu a ţinut să facă un apel către sindicate ca, în cazul în care au revendicări salariale, că şi le exprime după alegeri, după instalarea noului Guvern, dar că majorările se vor efectua, pe criterii de performanţă.

"Susţin majorarea salariilor profesorilor şi subliniez că aici realizăm un pact, pactul care se numeşte salarii contra reformă. Mi se pare inadmisibil să măreşti salarii fără să ai exigenţa performaţei. Ori semnarea strategiei de reformare a sistemului de educaţie este pentru mine premisa bani contra calitate", a spus Băsescu. El a arătat că semnarea de către liderii sindicatelor reprezentative din învăţământ a strategiei pentru modernizarea sistemului de educaţie este un argument pentru faptul că banii oferiţi dascălilor se vor reflecta în calitatea actului educaţional.

"Este exact ceea ce şi domnul prim-ministru spunea, că nu se poate cere performanţă unor manageri dacă nu le dai salarii foarte mari. Or, profesorii manageriază viitorul fiecărui tânăr din ţara asta", a susţinut şeful statului.

Preşedintele a mai spus că a ţinut cont, în decizia de a promulga legea salarizării profesorilor, de constituţionalitatea, conformitatea actului normativ sub aspectul respectării obligaţiilor internaţionale şi oportunitatea adoptării acestei legi. Băsescu a arătat că legea se înscrie în obiectivele stabilite de strategia Lisabona, adică un sistem de educaţie performant, şi este oportună pentru că toate partidele, trei mari organizaţii sindicale din domeniul educaţiei şi alte 28 din societatea civilă au semnat "Pactul pentru educaţie" propus de Preşedinţie.

"La pachetul oportunitate am avut în vedere nevoia ca parte a sistemului de reformă a educaţiei să fie şi profesorul bun. Cu actuala salarizare este imposibil ca în sistemul de învăţământ să intre dascăli care să pregătească copiii pe IT, să-i înveţe engleză, germană, fizică, matematică. Niciun absolvent bun de facultate nu vine pentru 700 de lei în sistemul educaţie", a spus Băsescu.

Patru federaţii sindicale au semnat astăzi, la Palatul Cotroceni, un acord prin care îşi asumă strategia de modernizare a educaţiei, elaborată de comisia prezidenţială condusă de Mircea Miclea, documentul urmând a fi transmis viitorului Parlament care să o transpună în legi.

In cadrul aceleaşi întruniri, liderii sindicali au expus motivele pentru care preşedinele României trebuie să promulge legea care prevede majorarea salariilor profesorilor cu 50%, subliniind importanţa învăţământului în economia de piaţă.

Liderii sindicali şi-au exprimat la finalul întrevederii că sunt convinşi că preşedintele va promulga actul normativ.

Convocarea liderilor sidicali din învăţământ la Palatul Prezidenţial vine la două zile după ce şeful statului a primit din partea Guvernului o analiză privind impactul economico-financiar al majorărilor salariale, al majorării punctului de pensie pentru grupele I şi II de muncă şi al acordării indemnizaţiilor pentru mame, votate de Parlament, din datele furnizate reieşind că majorările promovate de Legislativ nu se susţin din punct de vedere economic.

Sursa: Rol.ro

Credeti ca Basescu va ppromulga legea?

La ce s-a intamplat ieri sondajul e ok

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI A PROMULGAT LEGEA PRIVIND MAJORAREA SALARIILOR PERSONALULUI DIDACTIC !

„ Promulgarea de către Preşedintele României, domnul Traian Băsescu, a Legii de aprobare a O.G. nr. 15 / 2008, lege prin care salariile personalului didactic vor creşte de la data de 1.10.2008 cu aproximativ 45 %, este o dovadă a recunoaşterii de către Şeful Statului a faptului că salariile din învăţământ sunt inacceptabil de mici şi că reformarea din temelii a acestui domeniu strategic nu se poate face decât dacă veniturile salariaţilor acestuia devin motivante „ a declarat preşedintele FSLI, domnul Aurel CORNEA.
„Amintim că F.S.L.I. nu a semnat iniţial Pactul Naţional pentru Educaţie, întrucât, în textul acestuia, problematica referitoare la resursa umană era ignorată, inclusiv cea vizează politicile de susţinere în dezvoltarea carierei didactice, precum şi în ceea ce priveşte perspectivele salariale, neajunsuri aduse la cunoştinţă Preşedintelui României, printr-o adresă oficială. Am fost plăcut surprins să constat că, în Strategia „Educaţie şi Cercetare pentru Societatea Cunoaşterii” lansată recent de preşedinţia României, au fost preluate majoritatea ideilor legate de reforma sistemului educaţional, inclusiv problema resurselor umane cuprinse în Strategia federaţiei noastre, a fost un argument solid de a accepta, să ader, în numele F.S.L.I., la textul acesteia”. Mai trebuie făcut urgent un pas şi anume, corelarea Proiectelor legislative privitoare la educaţie, elaborate deja, cu prevederile acestei Strategii şi înaintarea acestora Parlamentului României, astfel ca aceste legi să intre în vigoare începând cu anul şcolar 2009 – 2010” a mai precizat domnul Aurel Cornea.


Prim – vicepreşedinte,

Prof. Simion HANCESCU

Acord Strategie Educatie

ACORD


Bucureşti, 24 octombrie 2008


În vederea sporirii semnificative a calităţii actului educaţional, federaţiile sindicale reprezentative din învăţământ – Federaţia Sindicatelor Libere din Învăţământ, Federaţia Educaţiei Naţionale, Federaţia Sindicatelor din Învăţământ Spiru Haret şi Federaţia Naţională Sindicală Alma Mater – îşi asumă strategia de modernizare a educaţiei intitulată Educaţie şi Cercetare pentru Societatea Cunoaşterii, în forma anexată prezentului acord.
Un obiectiv însemnat al acestui demers de creştere a calităţii este parteneriatul cu asociaţiile părinţilor, parteneriat în cadrul căruia şcolile pot oferi, după orele de curs şi de comun acord cu familiile şi elevii, activităţi suplimentare de învăţare remedială pentru elevii aflaţi în dificultate, respectiv activităţi de accelerare a învăţării pentru copiii supradotaţi, ca şi activităţi extra-şcolare (vizite la muzee, spectacole, excursii, concursuri sportive etc.). Aceste activităţi suplimentare nu vor modifica normele legale de lucru şi nu vor conduce la plăţi suplimentare.


Aurel Cornea, Liviu Pop
Federaţia Sindicatelor Libere din Învăţământ


Cătălin Croitoru, Constantin Ciosu
Federaţia Educaţiei Naţionale


Gheorghe Isvoranu, Marius Nistor
Federaţia Sindicatelor din Învăţământ Spiru Haret


Răzvan Bobulescu, Mihai Bayer
Federaţia Naţională Sindicală Alma Mater

Scrisoare deschisa Basescu

SCRISOARE DESCHISĂ

Domnului Preşedinte al României,
Traian Băsescu,


Stimate domnule Preşedinte,

Federaţia Sindicatelor Libere din Învăţământ, Federaţia Sindicatelor din Învăţământ „Spiru Haret” şi Federaţia Naţională Sindicală „Alma Mater”, în numele celor peste 280.000 de membri ale căror interese le apără, vă roagă respectuos să promulgaţi această mult aşteptată Lege de aprobare a Ordonanţei Guvernului nr. 15/2008.
Promulgarea acestei legi, ar fi o dovadă incontestabilă a ataşamentului dumneavoastră faţă de valorile învăţământului românesc, domeniu care poate asigura dezvoltarea durabilă a României.
Punerea în practică a acestui act normativ ar fi un pas important pentru stoparea umilinţei şi marginalizării la care au fost supuşi dascălii, dar şi o măsură care va determina personalul didactic să se concentreze asupra creşterii calităţii actului de instrucţie şi educaţie, astfel încât generaţiile viitoare să fie pregătite la nivelul standardelor europene.
Cu consideraţie,

PREŞEDINTE PREŞEDINTE PREŞEDINTE
FSLI FSI „Spiru Haret” FNS „Alma Mater”

Aurel CORNEA Gheorghe ISVORANU Răzvan BOBULESCU

Aici sînt banii pentru salariile profesorilor! Sub firma lui Tăriceanu

Acest articol a aparut si in Academia Caţavencu din 22 Oct 2008


Săptămîna trecută, aşa cum v-am anunţat, Academia Caţavencu a depus plîngere penală împotriva parlamentarilor care au votat populist mărirea salariilor cadrelor didactice. Îi acuzăm de săubminarea economiei naţionale şi îi dăm în judecată pentru această faptă. Parlamentul e vinovat că a impus o majorare care răneşte de moarte bugetul naţional (buget naţional votat tot de Parlament). Acum, să trecem de partea cealaltă a baricadei războiului salariilor. L-aţi văzut cu toţii pe Tăriceanu, ba văi­că­rindu-se ca un eunuc, ba urlînd ca un titan, că n-are bani pentru majorările votate de parlamentari. Dacă ar fi fost sincer, Tăriceanu ar fi trebuit să se ia singur la palme în timpul declaraţiilor sale înflăcărate. Pentru că, veţi vedea mai jos, este el însuşi complice la sărăcirea Ministerului Educaţiei.


Cel mai mare tun imobiliar din România a izbit fix în Ministerul Educaţiei, în anul 2000. Ministerul avea în patrimoniu un teren domeniu public al statului, de 226 de hectare, în nordul Capitalei, pe Şoseaua Bucureşti-Ploieşti nr. 42-44. Terenul era dat în folosinţa Universităţii de Ştiinţe Agronomice şi Medicină Veterinară Bucureşti (USAMVB) şi era, în fapt, mai mult decît un teren, fiindcă pe el funcţiona o fermă-model în care-şi făceau practica studenţii agronomişti. Pe 25 aprilie 2000, USAMVB face o manevră dibace şi-şi intabulează pe numele ei acest teren domeniu public al statului. USAMVB se asociază apoi cu o societate privată, oferind ca aport la capitalul social tocmai hectarele din nordul Capitalei.
Societatea privată în care a intrat terenul Ministerului Educaţiei se numeşte Băneasa Investments şi-l are ca patron pe Puiu Popoviciu, ginerele lui Ion Dincă (cel care, la Re­vo­luţie, spăla străzile de sînge, ca să nu se mai vadă crimele comise în numele lui Ceauşescu). În contract se spunea că asocierea s-a produs pentru „desfăşurarea şi dezvol­tarea unor activităţi de producţie şi comerciale aferente patrimoniului USAMVB“. Deci activităţi ­agricole. Iată partea comică a şmenului:1. Poante agricoleLa doi ani de la asociere, obiectul de activitate s-a schimbat din „Cultură vegetală cod 011 în Activităţi imobiliare, cod 701“ şi s-a schimbat şi activitatea principală, „din Pomicultura şi cultura plantelor fructifere în Dezvoltare (promovare) imobiliară“. Peste alţi doi ani, 324 de hectare de teren au fost scoase din circuitul agricol. Ca să-l poată scoate din circuitul agricol, s-a făcut un raport de expertiză. Care e de mai mare rîsul. Experţii evaluatori au făcut tot posibilul să arate că terenul nu e bun deloc pentru agricultură. În raport se spune că, în zona acestui teren (deci în Bucureşti), „temperatura medie a lunii celei mai calde (iulie) din an e de 22 de grade Celsius“. Vă daţi seama, în luna în care tempera­turile se învîrt în jurul a 35 de grade, de cazi pe stradă, termometrul experţilor evaluatori a căzut lat pe la 22 de grade! Apoi, zic experţii că, „în zonă, cantitatea de precipitaţii căzute în timpul anului este considerată submijlocie“. Deşert, frate! Dar şi că „zona este supusă unei poluări cu substanţe purtate în aer, în special de hidrocarburi provenite de la mijloacele auto cu circulaţie foarte intensă“ şi că, aşadar, fiind poluare, e mai bine să se renunţe la livada de pomi fructiferi. Adică tocmai la ce mai ţinea poluarea în frîu în zonă. În concluzie, e prea frig vara, prea secetă, prea mare poluarea ca să se facă agricultură, să crească pomi în nordul Capitalei. Experţii evaluatori au considerat terenul de o calitate scăzută pentru agricultură şi au stabilit că preţul lui nu sare de 11 euro pe metru. Adică de vreo 30 de ori mai mic decît era în realitate. În loc de agricultură, pe terenul ăsta ieftin şi deşertificat s-au plantat cele mai mari ma­gazine din România, cunoscute sub numele generic de „complexul Băneasa“. 2. Poante juridiceCum spuneam, terenul era domeniu public al statului. Andrei Marga, fost ministru al Educaţiei, cunoştea situaţia terenului, din moment ce cu mînuţa lui semna o notă pe care o transmitea în 1998 Tribunalului Bucureşti, în procesul intentat de niste angajaţi ai universităţii care locuiau cu chirie în nişte imobile din incinta fermei şi care doreau să le cumpere; nota, deci: „Potrivit Decretului Regal nr. 2.746, de la 31 iulie 1929 (Legea pentru înfiinţarea Academiilor de Înalte Studii Agronomice), Academiile de Înalte Studii Agronomice au primit în administrare construcţii şi terenuri pe care nu au voie să le înstrăineze nici în total şi nici în parte pentru orice destinaţie ar fi“. Iar rectorul USAMVB de la acea dată, Nicolai Pomohaci, spunea la tribunal acelaşi lucru: „Noi am susţinut în faţa instanţelor de judecată că terenurile existente nu ne aparţin ca proprietate, susţinînd permanent că sînt proprietatea statului, res­pectiv aparţinînd domeniului public“. Deci atît la nivel de rectorat, cît şi la nivel de minister se ştia că terenul e domeniu public. Să trecem la un nivel mai sus. Terenul era menţionat ca domeniu public al statului şi în Hotă­rîrea de Guvern 517 şi apoi în Hotărîrea de Guvern 776 din 1999. Apoi, la un an de la aşa-zisa trecere în proprietatea universităţii, terenul de pe Şoseaua Bucureşti-Ploieşti nr. 42-44 e amintit tot ca domeniu pu­blic al sta­tului şi într-o lege, Legea 290 din 2002. În 2004, la modi­ficarea HG 517/1999, este iar trecut drept do­meniu pu­blic, proprietate a statului. Deci avem o hotă­rîre dată de Guvern la patru ani şi o lege dată de Parlament la un an de cînd s-a tras tunul imobiliar, în care terenul e considerat în continuare domeniu public al statului. Cum de nu ştiau nici Guvernul, nici Parlamentul de schimbarea survenită, anume că imensul teren din nordul Bucureş­tiului a intrat între timp în capitalul social al unei companii private? Instituţiile fundamentale ale ţării erau, sărăcuţele, atît de năuce pentru că, după cum citiseră ele în Constituţie şi în legile de bază, precum Legea 213/1998, în cazul de faţă trecerea din domeniul public al statului în cel privat se putea face numai printr-o hotărîre de Guvern specială. Am transmis Guvernului României întrebarea dacă pentru acest teren s-a emis HG specială de schimbare a statutului. De la Direcţia Generală Juridică a Cancelariei Prim-Ministrului ni s-a răspuns că, în teme­iul legii, „bunurile din domeniul public sînt inalienabile, insesizabile şi imprescriptibile, nu pot fi înstrăinate“. Juriştii guvernamentali ne-au dat dreptate voalat, evitînd să răspundă direct că nici Guvernul Năs­tase, nici Guvernul Tăriceanu nu au emis un astfel de act normativ şi că, deci, terenul e în continuare domeniu public al statului. Apropo de Tăriceanu.Premierul Tăriceanu îşi face afacerile pe terenul Ministerului Educaţiei, întrucît firma sa de importat automobile, Automotive Trading Services SRL, are punctul principal de lucru fix pe terenul de pe Şoseaua Bucureşti-Ploieşti nr. 42-44. Adică pe terenul care de drept era domeniu public al statului, aflat în administrarea Ministerului Educaţiei, dar cedat ilegal firmei Băneasa Investments. Cînd au apărut în presă aceste date, Tăriceanu a negat că e implicat în afacerea Automotive-Băneasa Investments. Ulterior, au ieşit la iveală dovezi clare din Monitorul Oficial, care arătau că premierul minte, că doar cu mîna lui a semnat contractul prin care Automotive Trading Services SRL îşi înfiinţează sediul pe terenul primit de la Băneasa Investments. De ce a minţit premierul? Ca să ascundă cumva tunul de peste trei miliarde de euro dat Ministerului Educaţiei de firma Băneasa Investments?Premierul are deci Automotive serioase să nu vadă ilegalitatea, deşi presa a semnalat-o (Academia Caţavencu a demontat-o în amănunţime în urmă cu şase luni), deşi Direcţia Generală Juridică a Guvernului i-ar fi putut da cu legile şi Constituţia în cap. Surse din Parchetul Gene­ral ne-au declarat că afacerea Băneasa Investments este cel mai flagrant caz de încălcare a legilor fundamentale de după ’89. Guvernul şi Parlamentul ar fi putut de mult să sesizeze ilegalitatea. Iar cei care se fac vinovaţi de ea ar putea să fie rapid condamnaţi, întrucît principiul că au acţionat cu bună-credinţă şi au fost doar neştiutori în ale legii nu funcţionează. În cazul furtului unui teren domeniu public al statului nu se poate invoca buna-credinţă. DNA-ul, care lucrează de mai bine de un an la acest caz, ar trebui să ne spună cît de groasă este vinovăţia, că timp să o măsoare a avut destul.Cît a pierdut Ministerul Educaţiei cu ajutorul premierului afaceristPe terenul statului, administrat de Ministerul Edu­caţiei, de pe Şoseaua Bucureşti-Ploieşti nr. 42-44, s-a construit cel mai mare complex comercial şi rezidenţial din România. Terenul valorează peste trei miliarde de euro. Dacă ar fi fost concesionat de stat şi banii ar fi intrat la Ministerul Educaţiei, ar fi adus învăţămîntului românesc peste 40 de milioane de euro anual. Deci s-ar fi putut mări salariile cadrelor didactice nu cu 50%, ci cu 500%. Îl rugăm pe premier să nu se mai dea disperat că nu are soluţii de mărit salariile profesorilor. Soluţia de mărire stă în propriile lui afaceri. Să treacă la stat, cum e normal, terenul atribuit ilegal societăţii Băneasa Investments, să-şi închidă şi el Automotivele personale şi imediat bugetul Ministerului Educaţiei va fi plin de bani.

Spre disperarea unora, FSLI se apropie de 200000 de membri!

Pentru o prezentare corectă a situaţiei gradului de sindicalizare din învăţământ, Federaţia Sindicatelor Libere din Învăţământ a solicitat Ministerului Educaţiei şi Cercetării, situaţia rezultată în urma recensământului din anul 2008.
Analizând rezultatul acestuia, constatăm următoarele:

1. La nivelul învăţământului preuniversitar, personalul din învăţământ (personal didactic, personal didactic auxiliar, personal nedidactic) este în număr de 336740, din care, 302090 sunt membri de sindicat, după cum urmează:
- Federaţia Sindicatelor Libere din Învăţământ (FSLI) are 190936 membri (62,20% din numărul sindicaliştilor din învăţământ);
- Federaţia Sindicatelor din Învăţământ „Spiru Haret” are 65942 membri (21,83% din numărul sindicaliştilor din învăţământ);
- Federaţia Educaţiei Naţionale (FEN) are 45212, membri (14,97% din numărul sindicaliştilor din învăţământ).

2. Raportat la numărul total de angajaţi, situaţia este următoarea:
FSLI …………………….56,70%,
FSI „Spiru Haret” ……….19,58%,
FEN………………………13,43%,
Nesindicalişti……………..10,29%




Bucureşti Secretar General,
21 octombrie 2008 prof. Liviu Marian POP

Ordin nr. 5573/2008privind organizarea şi desfăşurarea concursului de ocupare a posturilor didactice/catedrelor

din 02/10/2008
Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 688 din 09/10/2008
vacante/rezervate din învăţământul preuniversitar la nivelul unităţii de învăţământ sau al grupurilor de unităţi de învăţământ, în 14 judeţe şi în municipiul Bucureşti

Având în vedere "Strategia de descentralizare a învăţământului preuniversitar", aprobată prin memorandum în şedinţa Guvernului din data de 20 decembrie 2005,
în baza art. 154 din Legea învăţământului nr. 84/1995, republicată, cu modificările şi completările ulterioare,
în conformitate cu prevederile art. 9 alin. (2)-(3) şi ale art. 11 alin. (4)-(5) din Legea nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic, cu modificările şi completările ulterioare,
ca urmare a consultării federaţiilor sindicale reprezentative la nivel de ramură învăţământ, consemnată în Procesul-verbal înregistrat la Direcţia generală managementul resurselor umane din cadrul Ministerului Educaţiei, Cercetării şi Tineretului cu nr. 90 din 22 septembrie 2008,
în temeiul Hotărârii Guvernului nr. 366/2007 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Educaţiei, Cercetării şi Tineretului, cu modificările şi completările ulterioare,
ministrul educaţiei, cercetării şi tineretului emite prezentul ordin.
Art. 1. - Pentru organizarea şi desfăşurarea concursului de ocupare a posturilor didactice/catedrelor vacante/rezervate din învăţământul preuniversitar la nivelul unităţii de învăţământ sau al grupurilor de unităţi de învăţământ se nominalizează judeţele: Bihor, Brăila, Caraş-Severin, Cluj, Constanţa, Dolj, Galaţi, Harghita, Iaşi, Mureş, Neamţ, Prahova, Satu Mare, Sibiu şi municipiul Bucureşti.
Art. 2. - Concursul de ocupare a posturilor didactice/catedrelor vacante/rezervate din învăţământul preuniversitar în municipiul Bucureşti şi în judeţele nominalizate la art. 1 se organizează şi se desfăşoară în baza metodologiei elaborate de Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului, cu consultarea federaţiilor sindicale reprezentative din învăţământ, aprobată prin ordin al ministrului educaţiei, cercetării şi tineretului.
Art. 3. - Direcţia generală managementul resurselor umane din cadrul Ministerului Educaţiei, Cercetării şi Tineretului, Inspectoratul Şcolar al Municipiului Bucureşti şi inspectoratele şcolare din judeţele nominalizate la art. 1 vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.
Art. 4. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Ministrul educaţiei, cercetării şi tineretului,Cristian Mihai Adomniţei
Bucureşti, 2 octombrie 2008.
Nr. 5.573.

STRATEGIA Federaţiei Sindicatelor Libere din Învăţământ privind Educaţia

Federaţia Sindicatelor Libere din Învăţământ, consecventă principiilor sale, s-a implicat şi se va implica în procesul complex pe care îl reprezintă înfăptuirea unei reforme coerente şi sustenabile a învăţământului românesc, care să conducă la compatibilizarea şcolii naţionale cu cea din ţările membre ale Uniunii Europene.
Considerăm că singura posibilitate a României de a atinge standardele de civilizaţie şi progres din ţările dezvoltate ale Uniunii Europene depinde de un învăţământ performant. Pentru aceasta este nevoie ca, în următorii ani, să se asigure coerenţă şi durabilitate reformei şi să se investească masiv în educaţie.



DOMENII DE ACTIVITATE STRATEGICĂ
DIRECŢII DE ACŢIUNE


1. SISTEMUL NAŢIONAL DE ÎNVĂŢĂMÂNT


Necesitatea de a asigura deplinul acces la educaţie pentru toţi trebuie să reprezinte o prioritate a României. Aceasta implică:
· asigurarea accesului la învăţământul obligatoriu pentru toţi copiii;
· extinderea accesului la învăţământul liceal şi terţiar non-universitar.
Actuala structură are câteva puncte slabe:
· fragmentarea învăţământului obligatoriu de 10 clase;
· lipsa compatibilizării cu procesul de la Bologna şi cu cadrul european al calificărilor (EQF);
· nivel scăzut de calificare a forţei de muncă.





Direcţii de acţiune:

1. Restructurarea sistemului naţional de învăţământ preuniversitar:
1. învăţământul preşcolar (3-6 ani);
2. învăţământul primar (6-11 ani);
3. învăţământul gimnazial (11-16 ani);
4. învăţământul liceal (16-19/20 ani);
5. învăţământul terţiar non-universitar/postliceal (20-23 ani).

2.1. Organizarea învăţământului obligatoriu preuniversitar de 10 clase în aceeaşi unitate de învăţământ, până la împlinirea vârstei de 16 ani.
2.2. În învăţământul obligatoriu elevii care nu-şi însuşesc cunoştinţe minimale la una sau mai multe discipline de învăţământ rămân în colectivele de elevi în continuare şi vor intra într-un program de remediere/recuperare şcolară.
2.3. Finalizarea învăţământului obligatoriu prin certificarea competenţelor dobândite şi nivelul lor de realizare.

3. Trecerea absolvenţilor de gimnaziu la liceu se va face prin concurs/examen, pe baza unei metodologii elaborate de unitatea de învăţământ.

4.1. Organizarea învăţământului liceal pe filiere şi profiluri:
a) filiera teoretică, cu profilurile uman şi real;
b) filieră tehnologică cu profilurile tehnic, servicii, resurse naturale şi protecţia mediului;
c) filiera vocaţională cu profilurile artistic, sportiv, confesional, militar, ordine şi securitate publică.

4.2. Finalizarea învăţământului liceal prin susţinerea unui examen de bacalaureat, care verifică gradul de însuşire a competenţelor cheie şi specifice, în funcţie de profilul liceului.

4.3. Modificarea metodologiei de susţinere a examenului de bacalaureat în sensul introducerii unui nou tip de bacalaureat, diferenţiat după profil, astfel: academic, tehnologic şi vocaţional.







5.1. Structurarea învăţământului tehnologic pe învăţământul liceal şi învăţământul terţiar non-universitar prin:
· realizarea profesionalizării progresive pe baza standardelor de pregătire profesională, pentru dobândirea calificărilor profesionale compatibilizate cu cadrul european al calificărilor;
· asigurarea bazei materiale adecvate pentru însuşirea deprinderilor specifice meseriei/meseriilor alese;
· implicarea corporaţiilor, a firmelor care au nevoie de forţă de muncă, în asigurarea condiţiilor de practică şi în acordarea unor burse pe bază de contract.

5.2. Finalizarea învăţământului vocaţional şi tehnologic prin susţinerea şi a examenului de certificare a competenţelor profesionale.


2. CONŢINUTUL ÎNVĂŢĂMÂNTULUI PREUNIVERSITAR


Actualul curriculum prezintă deficienţe majore:
· nu este adecvat cerinţelor de pe piaţa muncii;
· volumul de informaţii prevalează faţă de dezvoltarea de competenţe necesare pentru a face faţă problemelor practice întâlnite în viaţa de zi cu zi;
· programele şcolare sunt încărcate;
· planurile cadru prevăd un număr mult prea mare de ore, ceea ce generează un program zilnic încărcat;
· nu sunt definite finalităţile pe cicluri de învăţământ;
· examenele naţionale au suferit nepermis de multe modificări pe parcursul unui ciclu de învăţământ;
· curriculumul la dispoziţia şcolii, de cele mai multe ori, se realizează fără să se ţină cont de opţiunile părinţilor sau ale elevilor, în ceea ce priveşte alegerea disciplinelor opţionale şi de necesităţile de pe piaţa forţei de muncă locale.
Deficienţele curriculum-ului au condus la obţinerea de către elevii din România a unor performanţe sub nivelul mediei europene, în urma evaluărilor internaţionale.
În contextul schimbărilor economice şi sociale care au loc în Uniunea Europeană sunt necesare:
· asigurarea unei oferte educaţionale şi formări iniţiale şi continue destinate dobândirii de calificări şi competenţe de cea mai înaltă calitate, în scopul creării, menţinerii şi întăririi capacităţilor de inovare, care sunt necesare pentru îmbunătăţirea competitivităţii, pentru creştere gradului de ocupare a forţei de muncă;

· asimilarea unui ansamblu de competenţe, prin crearea unui mediu şcolar în care personalul didactic şi elevii sunt încurajaţi să fie inovativi şi creativi;
· învăţarea elevilor “cum să înveţe”, de la cea mai mică vârstă, reflectând critic asupra scopurilor procesului lor de învăţăre, lucrând în mod autonom sau în echipă, căutând informaţii sau sprijin atunci când este necesar şi utilizând toate posibilitățile oferite de noile tehnologii.

Direcţii de acţiune:

1. Elaborarea unui nou cadru de referinţă centrat pe competenţe cheie şi competenţe specifice, care să cuprindă:
· Competenţe de comunicare în limba maternă/oficială şi în două limbi de circulaţie internaţională;
· Competenţe fundamentale de matematică, ştiinţe şi tehnologie;
· Competenţe digitale (de utilizare a tehnologiei informaţiei pentru cunoaştere şi rezolvarea de probleme);
· Competenţe pentru managementul vieţii personale, sociale şi al evoluţiei în carieră;
· Competenţe antreprenoriale;
· Competenţe de a învăţa pe tot parcursul vieţii;
· Competenţe de protecţie a mediului;
· Competenţe de expresie culturală;
· Competenţe pentru o viaţă sănătoasă.

2. Reforma curriculară:
2.1. Elaborarea curriculumului centrat pe competenţe cheie şi competenţe specifice;
2.2. Creşterea graduală şi diferenţiată a ponderii curriculumului la decizia şcolii;
2.3. Adaptarea curriculumului la nevoile elevilor şi ale comunităţii locale;
2.4. Dezvoltarea competenţelor prin studiul interdisciplinar şi prin conţinuturile din manuale.

3. Reforma programelor şcolare, destinată îmbunătăţirii competenţelor printr-o abordare globală şi o organizare a conţinuturilor în cadrul materiei şi între materii.
Programele şcolare trebuie să prevadă niveluri minimale, standard şi maximale/excelenţă de însuşire a competenţelor.




4. Planurile cadru
· să fie adaptate la nevoile elevilor, ţinându-se cont de particularităţile lor de vârstă;
· să asigure un program zilnic ce să includă repaus şi recreere, efectuare a temelor, diferite activităţi extracurriculare şi extraşcolare ( şcoala de după şcoală).


3. CONDUCEREA ÎNVĂŢĂMÂNTULUI PREUNIVERSITAR


Şcolile sunt instituţii din ce în ce mai complexe şi trebuie să devină autonome din punct de vedere administrativ şi financiar. Asigurarea unei conduceri eficiente necesită competenţe diverse. Tendinţa evoluează spre stiluri de administrare colaborativă şi distribuirea sarcinilor de conducere, mai strâns legate de orientările politicii şcolare.
Recrutarea în posturi de conducere trebuie profesionalizată şi menţinerea persoanelor care dau dovadă de certe calităţi manageriale în exercitarea acestor funcţii trebuie să devină o constantă a sistemului de învăţământ.

Direcţii de acţiune:

1. Profesionalizarea carierei manageriale în învăţământul preuniversitar prin:
- introducerea în COR a profesiei de „manager de şcoală”;
- îndeplinirea unor criterii minimale: studii de licenţă, master în management educaţional şi experienţă în activitatea didactică.

2. Asigurarea conducerii şi administrării unităţilor de învăţământ de o echipă managerială a şcolii (EMS) formată din cadre didactice, părinţi/elevi, reprezentanţii autorităţilor publice locale, ai agenţilor economici şi ai unor instituţii interesate.

3. Întărirea rolului EMS în domeniul curricular, în stabilirea planului de şcolarizare, în managementul resurselor umane, precum şi în domeniul financiar.

4. Redefinirea rolului diferitelor instituţii şi niveluri ierarhice în contextul descentralizării. Stabilirea instituţiilor care vor avea rol de consiliere şi control în managementul unităţilor de învăţământ, evaluarea acestora urmând să fie asigurată de instituţii externe de evaluare, pe baza standardelor de calitate.

5. Creşterea treptată a contribuţiei familiei şi a comunităţii la susţinerea materială a şcolilor prin crearea unei legislaţii care să permită cofinanţarea şi să stimuleze sponsorizarea de către firme, fundaţii şi persoane private.

6. Crearea unui sistem informaţional eficient, simplu şi cu termene şi teme precise de raportare.

7. Eliminarea criteriului politic drept criteriu de promovare în orice funcţie de conducere din sistemul de învăţământ şi instituirea ca singur criteriu de promovare – calităţile manageriale.

8. Promovarea într-o funcţie de conducere de la nivelul unităţii de învăţământ se va face în urma concursului organizat de unitatea respectivă.


4. EVALUAREA ÎN ÎNVĂŢĂMÂNT


Actualul sistem de evaluare prezintă o serie de neajunsuri, cum ar fi:
· evaluarea elevilor se realizează doar pentru notarea lor, iar instrumentele utilizate în evaluare vizează, de cele mai multe ori, informaţiile pe care le-au reţinut şi nu competenţele pe care le pot utiliza aceştia;
· evaluarea cadrelor didactice nu ţine cont de performanţele/rezultatele obţinute de elevi, de calitatea prestaţiei didactice şi se realizeză pe baza unor indicatori de performanţă necorelaţi cu nevoile actuale ale sistemului educaţional;
· evaluarea unităţilor de învăţământ este de cele mai multe ori formală, neutilizându-se standarde de evaluare decât la autorizare/acreditare, iar rezultatele evaluărilor nu sunt utilizate pentru îmbunătăţirea planurilor de dezvoltare, pentru elaborarea unor strategii locale/naţionale şi a politicilor de finanţare.
Evaluarea internă şi externă trebuie să devină un instrument real şi sincer de obţinere a informaţiilor necesare identificării şi gestionării din timp a problemelor, iar rezultatele lor trebuie să constituie un argument puternic în favoarea creşterii resurselor alocate educaţiei.
Astfel:
· este nevoie de o evaluare special concepută pentru a favoriza învăţarea, pentru creşterea nivelului de pregătire a elevilor, în principal a celor cu rezultate nesatisfăcătoare şi pentru pregătirea acestora în perspectiva învăţării de-a lungul vieţii;




· evaluarea personalului din învăţământ şi a unităţilor de învăţământ trebuie să se facă pe baza standardelor naţionale care să cuantifice rezultatele educaţionale în termeni de “valoare adăugată” şi “valoare nou creată”, pornind de la factori şi indicatori de risc educaţional foarte bine definiţi;
· standardele de evaluare şi judecăţile rezultate din evaluare trebuie să aibă la bază o serie de criterii de evaluare care să alinieze performanţele aşteptate, la nivelul calitativ planificat;
· este necesară operaţionalizarea standardelor de evaluare pentru fiecare nivel şi tip de unitate de învăţământ, precum şi elaborarea mecanismelor, procedurilor şi instrumentelor adecvate de evaluare.
Odată cu intrarea României în Uniunea Europeană este necesar ca valorile indicatorilor sistemului de învăţământ să se ridice la standardele europene.

Direcţii de acţiune:

1. Stabilirea unui sistem unic de evaluare a elevilor care să verifice nivelul de însuşire a competenţelor cheie şi a celor specifice, prin evaluări periodice, interne şi externe.

2. Elaborarea unor standarde şi instituirea unui sistem de evaluare a cadrelor didactice pe baza competenţelor/calităţilor profesionale, a performanţei educaţionale şi măsura în care le dezvoltă elevilor competenţele cheie şi cele specifice, pentru fiecare ciclu de studiu.

3. Îmbunătăţirea sistemului de evaluare a unităţilor de învăţământ pe baza standardelor de evaluare. Elaborarea standardelor de calitate şi dezvoltarea sistemelor de asigurare a calităţii pentru fiecare subsistem, nivel şi formă de educaţie.
Crearea unor mecanisme adecvate pentru o evaluare externă care să constituie argumente extrem de puternice în favoarea creşterii resurselor alocate educaţiei.










5. RESURSE UMANE


Resursa umană este cel mai important factor intraşcolar, de care depinde calitatea procesului instructiv-educativ.
Constatăm următoarele deficienţe în formarea cadrelor didactice:
· universităţile oferă o foarte slabă pregătire iniţială pentru cariera didactică, iar pregătirea continuă este superficială;
· practica pedagogică a dispărut din planurile cadru ale facultăţilor care pregătesc viitorii dascăli;
· stimulentele şi investiţiile în domeniul formării continue sunt reduse;
· timpul alocat formării în cursul exercitării profesiei este minim ;
· nu există un sprijin sistematic acordat viitoarelor cadre didactice;
· sistemele actuale de formare destinate cadrelor didactice nu corespund nevoilor actuale de formarea de care acestea au nevoie.
Salariile neatractive şi scăderea prestigiului social al cadrului didactic au redus dramatic interesul pentru cariera didactică. Puţinii tineri cu vocaţie care intră în sistemul de învăţământ îl părăsesc în scurt timp, orientându-se către alte domenii de activitate în care se asigură salarii decente.
Trebuie să aibă loc o transformare a „profesorului transmiţător de cunoştinţe”, în „profesorul educator”, menit să stimuleze dorinţa de cunoaştere şi capabil să structureze cunoştinţele însuşite de tineri din alte surse.
Nicio formare iniţială nu va putea asigura toate cunoştinţele şi competenţele necesare pentru a asigura aceeaşi calitate până la încheierea carierei profesionale.
Formarea continuă trebuie să ţină seama nu numai de nevoile individuale ale profesorului, dar şi de nevoile generale ale şcolii, privită ca o comunitate mai restrânsă ce face parte dintr-o comunitate mai largă, în care intervin o multitudine de factori de schimbare.
Formarea continuă este o datorie şi o condiţie indispensabilă în exercitarea acestei meserii. Pentru a putea fi pusă în practică, este nevoie de timp, de spaţiu şi de resurse.
Partenerii sociali, mai ales organizaţiile sindicale reprezentative din învăţământ, trebuie consideraţi interlocutori avizaţi în definirea obiectivelor şi evaluarea sistemelor de formare continuă a personalului didactic.
Condiţiile de acces şi de evoluţie în cariera didactică, sprijinul necesar desfăşurării ei în bune condiţii, o remuneraţie pe măsura importanţei sociale a profesiei şi recunoaşterea socială a funcţiei, sunt doar câţiva factori ce contribuie, pe lângă formarea cadrelor didactice, la atragerea către această meserie nobilă a celor cu vocaţie şi cu pregătire ştiinţifică de înalt nivel.


Sunt necesare strategii care să ofere sprijin tinerelor cadre didactice la început de carieră, prin acţiuni de îndrumarea a acestora de către colegii cu experienţă.

Direcţii de acţiune:

1. Formarea iniţială a cadrelor didactice prin:
· studii universitare de specialitate pentru toate categoriile de cadre didactice de predare;
· restructurarea rutelor de pregătire profesională, punându-se un accent tot mai mare pe stagii de practică pedagogică şi nu doar pe componenta teoretică;
· formarea iniţială trebuie să-l privească pe viitorul cadru didactic ca pe un profesionist capabil să reflecteze asupra propriilor practici, să evalueze contextul în care îşi exercită profesia, să-şi construiască propriile strategii şi să-şi evalueze rezultatele;
· instituţiile de învăţământ superior trebuie să-şi modifice radical programele de studiu, în sensul punerii unui accent mai mare pe crearea de abilităţi practice în activitatea cu elevii, pe metodica predării şi evaluării, pe noţiuni de psihopedagogie, precum şi pe folosirea mijloacelor moderne de predare;
· ridicarea la un înalt nivel de calitate nu numai în domeniul ştiinţific, didactic şi pedagogic, dar şi în ceea ce priveşte crearea unor noi competenţe precum capacitatea de a lucra în echipă, de a interacţiona cu alţi actori sociali, în special familia, precum şi capacitatea de a stimula dorinţa de învăţare;
· formarea competenţelor necesare cadrelor didactice pentru a lucra în colectivităţi multiculturale/multietnice şi pentru copii cu cerinţe speciale de educaţie.

2. Formarea continuă a cadrelor didactice prin:

2.1. Perfecţionarea şi înnoirea practicilor profesionale prin actualizarea cunoştinţelor însuşite în timpul formării iniţiale, astfel încât cadrele didactice:

· să fie capabile să operaţionalizeze competenţele în cadrul disciplinei;
· să analizeze nevoile de învăţare ale elevilor;
· să construiască oferta curriculară.




2.2. Completarea formării iniţiale prin dobândirea de noi competenţe, în noi domenii şi specializări.

3. Perfecţionarea cadrelor didactice şi dezvoltarea carierei profesionale prin:

3.1. Perfecţionare realizată într-un sistem de credite transferabile de studiu. Acest sistem:
· dă posibilitatea studierii de cursuri noi, în noi specializări, altele decât cele dobândite prin formarea iniţială;
· contribuie la dezvoltarea unei cariere didactice responsabile şi motivate.
Astfel, cel format dobândeşte autonomie în acţiunile sale, iar evoluţia sa ulterioară se face în conformitate cu motivaţia şi posibilităţile personale.

3.2. Certificarea unui nivel de dezvoltare a carierei didactice şi dobândirea certificatului de grade didactice realizată prin acumularea unităţilor de credite transferabile de studiu, prezentarea şi evaluarea unui portofoliu personal şi prin susţinerea unei inspecţii speciale.

4. Ocuparea posturilor didactice se va face prin concurs, obţinându-se astfel şi titularizarea în sistemul educaţional.

4.1. Titularizarea în învăţământ se face după obţinerea definitivatului. Până la acel moment, cadrul didactic are calitatea de stagiar şi este consiliat de un mentor pentru stagiatură. Mentorul pentru stagiatură întocmeşte un raport profesional de evaluare care îi va permite sau nu stagiarului să participe la concursul de definitivat;
În urma promovării concursului de titularizare, decizia de titularizare în sistem a cadrelor didactice se emite de către inspectoratul şcolar. Acesta coordonează şi desfăşurarea etapelor mişcării de personal: completarea activităţii didactice de predare; transferul ca urmare a restrângerii de activitate; transferul la cerere sau prin schimb de posturi; detaşarea la cerere şi în interesul învăţământului.

4.2. Definitivatul va consta în prezentarea şi evaluarea unui portofoliu personal, susţinerea unei inspecţii speciale şi susţinerea unui examen naţional care să permită certificarea competenţelor/calităţilor profesionale şi a performanţei educaţionale a cadrului didactic, iar tematica acestuia va fi adecvată carierei didactice;






5. Finanţarea activităţilor de formare prin:
· fonduri alocate de la bugetul de stat pentru asigurarea integrală a finanţării activităţilor de formare continuă şi de reconversie profesională;
· instituirea la nivelul fiecărei unităţi de învăţământ a unui fond suplimentar pentru susţinerea formării profesionale, din sume care provin din programe de finanţare.

6. Elaborarea legii salarizării prin care:
· să se elimine decalajul existent în momentul de faţă între salariile din învăţământ şi cele din alte domenii de activitate bugetare;
· să se introducă un sistem de salarizare diferenţiată a cadrelor didactice în funcţie de progresul şcolar al elevilor şi de performanţele individuale, precum şi de creşterea cantităţii şi calităţii prestaţiei didactice în interiorul normei didactice;
· să fie majorate substanţial salariile cadrelor didactice tinere.


6. BAZA MATERIALĂ A ÎNVĂŢĂMÂNTULUI PREUNIVERSITAR


Actuala infrastructura şi resursele materiale din sistemul de învăţământ sunt inadecvate pentru desfăşurarea unui învăţământ de calitate, deoarece:
· în prezent, se află în diferite stadii de execuţie o serie de obiective de investiţii, lucrări de consolidare, reabilitare şi reparaţii capitale la unele unităţi de învăţământ preuniversitar, însă fără a se putea asigura fondurile necesare pentru finalizarea acestor lucrări;
· parte dintre clădirile în care îşi desfăşoară activitatea unităţile de învăţământ preuniversitar au fost construite încă din secolul al XIX-lea, unele fiind proiectate ca având iniţial altă destinaţie, cu o structură de rezistenţă şi o conformaţie funcţională ce prezintă deficienţe majore;
· după anul 1990 au fost retrocedate foştilor proprietari unele clădiri în care funcţionau unităţi de învăţământ; localurile grădiniţelor care au funcţionat pe lângă întreprinderi au trecut în patrimoniul acestora, care au desfiinţat această activitate, după privatizare;






· există foarte multe unităţi de învăţământ, în special din mediul rural, care nici în prezent nu au autorizaţie sanitară de funcţionare datorită neîndeplinirii unor condiţii elementare, cum sunt: lipsa apei potabile din
surse autorizate sanitar sau a grupurilor sanitare cu dotări minime, necesare pentru a nu se periclita sănătatea elevilor;
· în special în mediul rural, în lipsa unei finanţări substanţiale, infrastructura educaţiei a rămas, uneori, la nivelul secolului al XIX-lea şi nici nu există o strategie şi proiecte coerente de remediere a acestei situaţii;
· multe fonduri alocate s-au cheltuit ineficient din cauza sistemului birocratic ce trebuie parcurs pentru derularea şi finalizarea lucrărilor de reabilitare.
Modificarea structurii ciclurilor de învăţământ implică construirea unor noi spaţii de învăţământ destinate procesului instructiv-educativ.
Într-un viitor nu prea îndepărtat se impune generalizarea sistemului „after school” (şcoala de după şcoală) şi introducerea programului „şcoală de vară”, ceea ce va presupune creşterea considerabilă a numărului sălilor de studiu în care se va desfăşura acesta, construirea de restaurante şcolare, spaţii de cazare şi, într-o perspectivă, crearea campusurilor şcolare.
Parte componentă a procesului de modernizare a învăţământului, dezvoltarea bazei materiale a învăţământului preuniversitar are între priorităţile sale:
· îmbunătăţirea dotării cu mijloace didactice de învăţământ şi mobilier şcolar;
· înfiinţarea, dotarea şi informatizarea bibliotecilor şcolare;
· reabilitarea spaţiilor de învăţământ şi a celor sociale destinate elevilor;
· realizarea unor lucrări de investiţii şi consolidare, reabilitare, reparaţii capitale;
· măsuri menite să asigure menţinerea în stare bună de funcţionare a întregului patrimoniu al unităţilor şcolare.
În acest sens, planificarea/previziunea bugetară trebuie să aibă în vedere, pe de o parte fondurile necesare dotării, reabilitării unor clădiri din patrimoniu şi a investiţiilor noi, iar pe de altă parte, fondurile necesare acoperirii cheltuielilor de întreţinere/mentenanţă ale acestui patrimoniu.

Direcţii de acţiune:

1. Construirea unor noi spaţii de învăţământ destinate procesului instructiv – educativ;
2. Dezvoltarea infrastructurii şcolare, astfel încât toate unităţile de învăţământ preuniversitar să funcţioneze după un program orar ce asigură desfăşurarea învăţământului obligatoriu şi permite servicii educaţionale “after school”;


3. Dezvoltarea bazelor sportive proprii pentru toate unităţile de învăţământ care să includă şi bazine de înot;

4. Continuarea procesului de informatizare a unităţilor de învăţământ şi dotarea cabinetelor şi laboratoarelor pe baza unor normative de dotare minimală;

5. Crearea centrelor de documentare şi informare pentru elevi, cadre didactice, părinţi şi membri ai comunităţii, asigurându-se acces nelimitat la conţinuturile care se predau elevilor şi la resursele de învăţare necesare.


7. FINANŢAREA ÎNVĂŢĂMÂNTULUI PREUNIVERSITAR


O problemă deosebit de importantă în funcţionarea sistemului educaţional o reprezintă şi modalităţile de finanţare a unităţilor de învăţământ. Acestea trebuie să permită autonomie în ceea ce priveşte gestionarea fondurilor de către unităţile de învăţământ.
Pilotarea descentralizării administrative şi financiare a unităţilor de învăţământ preuniversitar de stat a fost un eşec, datorită faptului că:
· resursele financiare alocate au fost insuficiente;
· au fost utilizate formule de finanţare care nu ţin cont de realităţi;
· imposibilitatea unităţilor de învăţământ de a-şi întocmi bugete proprii şi de a şi le gestiona.
Este necesară continuarea procesului de descentralizare administrativă şi financiară a unităţilor de învăţământ, fără însă ca aceasta să se facă haotic, ci să se ţină cont de realităţile din ţara noastră.

Direcţii de acţiune:

1. Finanţarea unităţilor de învăţământ se va face ţinându-se cont de costurile necesare pentru asigurarea unui învăţământ de calitate, de gradul de îndeplinire a standardelor de calitate pe baza unor evaluări interne anuale şi externe periodice;







2. Finanţarea unităţilor de învăţământ preuniversitar de stat va cuprinde:
finanţarea de bază, finanţarea complementară şi finanţarea compensatorie.
Finanţarea de bază trebuie să se asigure exclusiv de la bugetul de stat, ordonatorul principal de credite fiind Ministerul Educaţiei. De la bugetul de stat se vor acorda fonduri suplimentare unităţilor de învăţământ în funcţie de calitatea procesului educaţional şi de managementul instituţional.
Finanţarea complementară şi compensatorie se va face de la bugetele locale.

3. Bugetul pentru educaţie se asigură din fondurile publice, alocaţiile bugetare urmând să crească anual, astfel încât, până în anul 2013, acestea să reprezinte cel puţin 7,5 % din PIB.

4. Activitatea financiară a unităţilor de învăţământ va fi asigurată de servicii de contabilitate proprii, pe baza unui buget propriu, întocmit şi gestionat în mod independent.

5. Revizuirea legii sponsorizării care să stimuleze dirijarea unor fonduri mai mari spre învăţământ din partea corporaţiilor, a firmelor, a unor fundaţii şi a persoanelor particulare care doresc să susţină învăţământul.

6. Modificarea legii administraţiei publice locale şi a legii finanţelor publice, astfel încât să fie posibilă descentralizarea financiară şi administrativă a unităţilor de învăţământ.

Învăţământ gratuit de 13 ani şi eliminarea examenelor

Documentul a fost făcut public aseară pe site-ul Preşedinţiei

Propunerile urmăresc o nouă reformă a învăţământului


Învăţământ gratuit de 13 ani şi eliminarea examenelor
Preşedintele Traian Băsescu a propus Guvernului nouă obiective pentru Educaţie, ce trebuie atinse până în 2015: situarea performanţelor elevilor români la testele internaţionale (PISA, PIRLS, TIMSS) în topul primelor 10 ţări ale lumii; trei universităţi româneşti în topul primelor 500 de universităţi din lume; creşterea de cinci ori a producţiei ştiinţifice şi triplarea indicelui global de inovare; reducerea ratei de părăsire prematură a sistemului de educaţie sub 5% (acum este de 23,6%); eliminarea diferenţelor dintre învăţământul rural şi cel urban; creşterea până la 20% a ratei de participare a adulţilor la educaţia permanentă (acum rata este de 2,3%); transformarea corpului didactic într-o elită profesională a naţiunii; centrarea şcolii pe nevoile beneficiarului; alocarea a cel puţin 7% din PIB pentru Educaţie şi Cercetare
Învăţământ obligatoriu de 9 ani
Printre măsurile şi acţiunile concrete de realizare a celor nouă obiective se află şi aceea de legiferare a unei noi structuri a sistemului de învăţământ. Se propune ca învăţământul general şi gratuit să aibă 13 ani, de la clasa pregătitoare până la sfârşitul liceului. Învăţământul obligatoriu va cuprinde clasa pregătitoare, învăţământul primar şi învăţământul gimnazial şi se va finaliza cu o Diplomă de studii şi un Certificat profesional. Învăţământul liceal ar trebui să cuprindă două clase, clasele X-XII, şi se va desfăşura în trei profiluri de licee (teoretic, tehnologic şi vocaţional), finalizându-se cu trei tipuri de documente: Diplomă de absolvire a liceului, Licenţă europeană de utilizare a computerului (ECDL- complet) şi Certificat profesional (nivel 3 de calificare numai pentru liceele tehnologice).
Clasa pregătitoare se propune a se începe la vârsta de 5-6 ani, ieşirea din învăţământul liceal să se realizeze la 18 ani, învăţământul primar va avea 4 ani (clasa I-IV), cel gimnazial va avea 5 ani (clasele V-IX) iar cel liceal va avea 3 ani (clasele X-XII) . Pentru prima dată în învăţământul post decembrist, strategia corelează vârsta minimă de acces în sistem cu nivelurile de calificare din Cadrul european al calificărilor. În privinţa învăţământului universitar strategia propune ciclul scurt de 120 de credite alături de licenţă (180-240 de credite) şi masterat (60-120 de credite), doctoratul rămânând nivelul superior de învăţământ ce corespunde nivelului superior de calificare europeană (8). Strategia nu precizează dacă doctoratul va rămâne sau nu în cadrul structurii Bolognia.
Până se va realiza restructurarea ciclurilor de învăţământ şi formarea personalului didactic pentru deservirea acestei noi strucruri, între 2009 şi 2011 în România ar trebui să ia naştere consorţiile şcolare pentru a optimiza folosirea infrastructurii pentru educaţie, resurse materiale şi forţa de muncă. Prin consorţiu şcolar se înţelege instituţia apărută pe baze contractuale dintre unităţile şcolare aflate într-o anumită arie geografică. Până în 2010 se are în vedere a se realiza dotarea tuturor şcolilor cu calculatoare conectate la internet. Curriculum naţional se va centra pe 8 competenţe cheie, adică pe competenţele cheie stabilite de UE. Disciplina Tehnologia informaţiei şi comunicării (TIC) ar trebui să fie predată încă din clasa întâi până în clasa a IV-a ca disciplină opţională şi obligatorie în clasele V-XII.
Termenul de realizare a acestui deziderat este 2010. Curriculum va căpăta flexibilitate prin creşterea orelor la dispoziţia şcolii dar şi prin creşterea gradului de libertate a profesorului în implementarea curriculumului în interiorul fiecărei discipline. Curriculum la dispoziţia şcolii va fi de 20% la nivelul învăţământului obligatoriu şi 33% la nivelul liceului. Ce anume se va învăţa în 1/5 din orele din învăţământul obligatoriu şi 1/3 din orele de la nivelul liceului se va decide la nivelul fiecărei şcoli în funcţie de nevoile de învăţare ale copiilor şi nu de normele cadrelor didactice. Acest deziderat are ca termen perioada 2009-2011.
Promovare fără examene, pe baza raportului de evaluare
În privinţa modalităţii de evaluare se propune o schimbare majoră de abordare a ceea ce se întămplă în acest moment. Examenele de tipul testelor naţionale sau cele de tipul admis-respins vor fi înlocuite de Portofoliul de educaţie al elevului, care va conţine nu doar rezultatele evaluărilor periodice, ci şi rapoartele de evaluare, planurile individualizate de învăţare, notificări ale cadrelor didactice, diplome şi certificate obţinute de elevi de la alte organisme acreditate decât şcoala proprie care dovedesc aptitudinile speciale ale elevului.
La sfârşitul clasei a IX-a – adică la finalul învăţământului obligatoriu, se va realiza o evaluare trans-curriculară şi obligatorie a tuturor elevilor care va avea patru componente: limbă maternă şi două limbi de circulaţie internaţională (probele de evaluare vor fi concepute pe itemi de tip PISA), evaluarea competenţelor la matematică şi ştiinţă, evaluarea printr-o probă practică a competenţelor TIC şi evaluarea prin calificative a celorlalte competenţe cheie de către diriginte, consilier şcolar şi colectiv de profesori ai clasei. La sfârşitul clasei a XII-a (la finalul liceului) se va relua a doua evaluare naţională: examenul de bacalaureat – diferenţiat în funcţie de profilul liceului, cu trei tipuri de probe.
De asemenea strategia propune şi măsurile realizării descentralizării financiare şi ale resurselor umane, propunându-se ca directorul şcolii să nu mai fie membru al vreunui partid politic. O altă măsură deosebit de importantă propusă de strategie este aceea ce vizează diferenţierea salarizării cadrelor didactice în funcţie de performanţă. Pentru a se atinge acest lucru ar trebui să se poată asigura un salariu mediu în învăţământul preuniversitar echivalent cu 1,35 PIB/locuitor ceea ce ar permite atingerea mediei de salarizare din ţările OECD. Se va stabili o grilă de salarizare pe 5 niveluri.
Cont bancar de educaţie pentru fiecare nou-născut
Tot printre măsurile deosebit de curajoase ale strategiei se află şi aceea a lansării unor campanii media pentru stimularea participării la educaţia permanentă, măsură văzută ca un program de cofinanţare lansat de către guvern, cofinanţare înţeleasă până la 70% a emisiunilor de educaţie şi de formare profesională realizată de media publică şi privată. Strategia Preşedinţiei propune şi crearea unui cont bancar personal de educaţie permanentă pentru fiecare nou-născut din România, cont ce va fi deschis de Guvernul României printr-un depozit echivalent a 500 de euro. Părinţii sau alte persoane interesate pot depune în acest cont sume noi în limita a 500 de euro pe an care devin deductibile din impozitul pe venit. Contul va putea fi utilizat de copil după vârsta de 16 ani în scopuri strict educaţionale, precis determinate prin legislaţie.

e
mailto:melania.vergu@gandul.info?subject=Referitor%20la%3A%20%22Invatamant%20gratuit%20de%2013%20ani%20si%20eliminarea%20examenelor%22

Numarul minim de elevi pentru ca o scoala sa capete personalitate juridica

Care este numarul minim de elevi pentru ca o scoala sa capete iar statut independent? Conform carui act normativ?

Lista disciplinelor la care se susţin lucrări de evaluare semestrială (teze) în anul şcolar 2008 – 2009

Lista disciplinelor la care se susţin lucrări de evaluare semestrială (teze) în anul şcolar 2008 – 2009

Raportul generaţiei fără şcoală

MEC va lansa un raport de 162 de pagini, cu zeci de statistici negre despre „Starea învăţământului românesc“
Datele oficiale descriu viitoarea generaţie care va conduce România: una fără şcoală, aproape analfabetă, mult mai slabă decât generaţiile de tineri europeni

Raportul generaţiei fără şcoală
Dintre absolvenţii de liceu, 49% nu au diplomă de bacalaureat. 19% dintre elevi renunţă anual la şcoală. 22% dintre copii nu merg la grădiniţă. 16% dintre şcolarii de clasa a IV-a nu sunt capabili să înţeleagă un text scris. Sunt statistici şi rezultate la teste internaţionale care aruncă România pe ultimele locuri din Europa la calitatea şi eficienţa Educaţiei. Potrivit Raportului privind „Starea învăţământului românesc“, elaborat de Ministerul Educaţiei şi intrat în posesia Gândul, mulţi dintre indicii pe care vi i-am prezentat se depreciază. Pare paradoxal, atâta vreme cât oficialii se laudă, în acelaşi raport, cu o creştere constantă a sumelor investite în sistem, sume care ne aduc aproape de nivelul european. În acelaşi raport, tipărit înainte de demiterea lui Cristian Adomniţei din funcţia de ministru, sunt, pe lângă 95 de pagini de analiză, şi 51 de file în care, cu limbaj de lemn, guvernanţii ne prezintă „gradul de realizare a obiectivelor“, „crearea oportunităţilor“, „sisteme de management al calităţii” şi alte strategii pline de vorbe care ar trebui să scoată elevii şi şcoala din noroi.
Bilanţul negru al educaţiei româneşti
Aproape o cincime dintre elevii români, înscrişi în învăţământul obligatoriu, şi-au abandonat studiile.
Pe de altă parte, 49,5% dintre absolvenţii de liceu nu au diplomă de bac, iar 22,4% dintre copii nu merg la grădiniţă. 16% dintre şcolarii de clasa a IV-a nu sunt capabili să înţeleagă un text scris. Conform testărilor internaţionale, România se situează undeva pe locul 47, din 57 de ţări, unde s-a aplicat testul PISA.
Continuăm să fim pe ultimele locuri în Europa când vine vorba de Educaţie. Analizand datele cuprinse în „Starea învăţământului” pe anul 2007-2008 - raport finalizat recent de Ministerul Educaţiei - rezultă că abandonul şcolar este de departe situaţia cea mai gravă. 19,2% dintre elevi au renunţat la şcoală, în loc să-şi termine studiile, anul trecut şcolar. Acest procent este cu atât mai mare, în comparaţie cu media UE de doar 14,8% şi cu obiectivul UE de a reduce abandonul şcolar la maxim 10%, până în 2010.
Doar trei state stau mai prost decât ţara noastră în privinţa ratei abandonului şcolar: Spania – 31%, Portugalia - 36,3% şi Malta - 37,6%. Pe de altă parte, suntem întrecuţi cu mult de state care de-abia ajung la un procent al abandonului şcolar de 5,5%: Slovenia, Polonia şi Cehia. Elevul român a ajuns, anul trecut, să frecventeze învăţământul, în medie, până la 16,3 ani, adică până în clasele a IX-X. Ne situăm, în continuare, pe un loc inferior în privinţa speranţei de viaţă şcolară. Dacă excludem învăţământul preşcolar, speranţa de viaţă şcolară a unui copil în vârstă de 6 ani ajunge la 14 ani.
Cauzele principale sunt alegerea greşită a filierei educaţionale, rata repetenţiei sau situaţia financiară precară a familiei. În Europa, Finlanda se situează pe primul loc, speranţa de viaţă ajungând la 20 de ani. Singurele ţări care stau mai slab decât noi sunt Malta şi Cipru, state în care speranţa de viaţă şcolară este puţin peste 14 ani.
Suntem, de asemenea, pe penultimul loc în Europa în privinţa participării la toate nivelurile de educaţie. În timp ce rata UE este de 59,2%, în România doar 50,5% dintre tineri urmează toate nivelurile de şcolarizare. Cel mai bine stă Finlanda – 66,4%, iar cel mai slab stau vecinii noştri bulgari, cu doar 49,8%. Elevele sunt cele care aleg să meargă la liceu, postliceale şi facultăţi, faţă de băieţi.
În privinţa elevilor din anii terminali, rata de absolvire nu este nici ea prea roz. Conform datelor Ministerului Educaţiei de acum doi ani (n.r. – nu există date din ultimul an şcolar) doar 61,1% dintre elevii de clasa a VIII-a absolvă cu examen.
Restul, neavând nici un examen, au ajuns la şcolile de arte şi meserii sau au renunţat la şcoală. Dacă îi luăm în calcul şi pe elevii care nu au susţinut examen, procentul urcă până la 92,4%. În mediul rural, aproape un sfert dintre elevi nu reuşesc să absolve nici măcar fără examen.
Elevii de liceu stau mai prost decât colegii lor mai mici: doar 50,5% termină liceul cu examen. Procentul ajunge la doar 55,3%, dacă sunt luaţi în calcul şi elevii care nu susţin examenul de bacalaureat. Dintre toţi, de departe, cel mai slab stau elevii de la SAM-uri: nici 40% nu reuşesc să-şi finalizeze studiile. Faţă de anul şcolar 2005-2006, rata de absolvire a SAM-urilor a crescut cu peste 13%.
19,2% dintre elevi au abandonat studiile în anul şcolar 2007-2008. Rata abandonului a crescut cu 4,3% în ultimii doi ani
49,5% dintre absolvenţii de liceu nu au diplomă de bac. Doar 60% dintre elevii de la SAM absolvă
Sursa: gandul

Sindicatul Liber din Învăţământ Maramureş nu susţine decizia FEN

Ieri, Consiliul Naţional al Federaţiei Educaţiei Naţionale (FEN) a luat decizia de a demara un referendum la nivel naţional pentru declanşarea grevei generale.
Referendumul ar putea avea loc pe 27 octombrie. Până atunci, fiecare organizaţie ar trebui să strângă semnăturile membrilor, necesare pentru declanşarea protestului. FEN cere Guvernului să pună în aplicare legea, dar de asemenea, susţine şi majorarea salariilor personalului nedidactic. Decizia FEN agită spiritele în rândul celorlalte sindicate din învăţământ, care consideră că e o măsură politică. "Ceea ce a decis acum Consiliul Naţional al FEN mă duce cu gândul la faptul că suntem martori la o decizie cu scop politic. FEN este afiliat politic şi doreşte declanşarea unei greve generale în timpul campaniei şi, implicit, atragerea de voturi de la alegători. Până acum, FEN nu a susţinut în vreun fel iniţiativele noastre, iar noi nu ne dorim o grevă generală în timpul campaniei electorale", punctează secretarul general al Federaţiei Sindicatelor Libere din Învăţământ şi preşedintele SLI Maramureş, Liviu Marian Pop.
Sursa: Glasul

Profesori decimati de cancer

Cine zice ca meseria de profesor este una usoara greseste amarnic. Sa tii in frau o „turma” de elevi, sa incerci sa le astamperi hormonii si, pe alocuri, nesimtirea, si, mai ales, sa reusesti sa-ti tii nervii in frau este o munca de-a dreptul sisifica.
Consumul nervos al dascalilor se vede si in statisticile medicale. Multi dintre cei care ne-au format si care educa noua generatie de maramureseni au dosare medicale de ani buni si diagnostice greu de indurat.
Sa infrunti zilnic zeci de adolescenti rebeli si, in plus, sa duci „pe picioare” o boala incurabila face din munca la catedra o meserie demna de povestirile cu titani. Nu este vorba, insa, de niciun mit. Multi dintre dascalii maramureseni isi incep ziua de lucru cu un pumn de pastile, iar dupa ore, pleaca grabiti la spital pentru chimioterapie.
„Daca ar fi sa dau o cifra, as spune ca in jur de 50 se interneaza anual pe sectia noastra. Dar mai trebuie sa adaugam si profesorii cu cancer internati in alte spitale din judet. Cauza? in primul rand, vorbim de consumul nervos, de ritmul de viata agitat si de regimul alimentar dezorganizat. Nu in ultimul rand, fumatul aduce tot mai multe cadre didactice in randul bolnavilor de cancer. Se stie ca profesorii sunt cei mai aprigi fumatori. Ei fumeaza mai mult decat media.
Aceasta atitudine poate fi considerata o consecinta directa a stresului zilnic”, arata dr. Dumitru Filip, medic oncolog.

Cancer de san vs cancer pulmonar
Impartirea pe sexe arata ca femeile cad primele victime cancerelor de tot soiul.
„Asta vine si din anatomia generala a femeilor, care au o constitutie mult mai fragila decat a barbatilor si sunt mai emotive, fapt care creste si mai mult riscul dezvoltarii unei boli. Daca ar fi sa ierarhizam tipurile de cancer de care sufera cel mai adesea dascalii maramureseni, am putea spune ca profesorii barbati sunt diagnosticati, cel mai adesea, cu cancer bronhopulmonar, iar cauza principala o constituie tigarile.
Cancerul de tub digestiv este a doua forma de cancer, in aceasta ierarhie, cu care se confrunta profesorii de sex masculin. Pe de alta parte, s-a observat ca mare parte din dascalitele care sufera de cancer il au la san. Se stie, insa, ca aceasta forma de cancer este specifica femeilor cu un grad inalt de inteligenta. S-a demonstrat stiintific ca este o consecinta a mai multor modificari genetice aparute in organismul femeilor din acest secol. in al doilea rand, profesoarele prezinta un risc crescut de dezvoltare a cancerului de col uterin. Cauzele aparitiei acestuia nu se stiu insa cu exactitate”, explica dr. Dumitru Filip.

Se dau sporuri degeaba

Pe de alta parte, presedintele Sindicatului Liber din invatamant Maramures, Liviu Pop, spune ca aceasta situatie nu se va schimba in urmatorii ani, pentru ca nu se actioneaza asupra cauzelor, ci numai asupra efectelor.
„Pe diferite domenii de activitate, diverse cadre didactice pot obtine sporuri - de conditii periculoase, de conditii toxice, de creta etc. Din pacate, sporurile ar trebui insotite si de cresterea sigurantei la locul de munca. Bibliotecarii primesc un spor la salariu, dar pentru asta inhaleaza zilnic praful de pe carti. Si sa nu uitam ca majoritatea cartilor sunt tiparite cu cerneala cu plumb… Degeaba primeste un profesor de informatica spor de calculator, daca instrumentul sau de lucru nu este echipat si cu ecran de protectie. Iar inhalarea zilnica a prafului de creta nu este deloc sanatoasa pentru dascali. Tocmai de aceea, pe alocuri, s-a decis schimbarea tablelor clasice, cu tablele pe care se scrie cu marker. Aceasta este, insa, singura imbunatatire in scoli de care stiu. Profesorii si laborantii din salile de chimie sunt clar expusi unor intoxicatii, pentru ca nu au echipamente de protectie. Ce sa mai spunem de profesorii din Repedea, Baia-Sprie sau Baia Mare care lucreaza, ca alti cetateni, intr-un mediu poluat minier?
Trebuie actionat impotriva cauzei, nu numai a efectului”, afirma, cu convingere, Liviu Pop. (Doina FERENT)

Sursa :GLASUL MARAMURESULUI

precizari euro 100

La miting

Ordin privind suplimentarea sumelor alocate judeţelor privind repartizarea bugetului destinat perfecţionarii/formarii continue pe anul 2008

Ordin nr. 5599/07.10.2008 privind suplimentarea sumelor alocate judeţelor prin OMECT nr. 3352/2008 privind repartizarea bugetului destinat perfecţionării/ formării continue pe anul 2008

Dascălii afectaţi de inundaţii, ajutaţi de sindicat

Patru dascăli din Petrova, membri ai Sindicatului Liber din Învăţămînt Maramureş (SLÎMM), au beneficiat de un ajutor de 700 lei fiecare, pentru pagubele suferite în urma inundaţiilor din acest an. „Ştim că mai sînt şi alte cazuri, în zona Vişeu de Sus, îi aşteptăm pe colegii noştri să ni se adreseze pe această temă pentru a-i ajuta şi pe ei. Sîntem conştienţi că suma nu reprezintă o mare valoare, dar este un ajutor modic pe care dorim să îl acordăm”, a menţionat prof. Liviu Marian Pop, preşedintele SLÎMM. (RIP)
Sursa: graiul

NU CANDIDEZ SI NU MA INTERESEAZA

Având în vedere demararea campanieie electorale, precum şi semnalele de confuzie create în rândul membrilor de sindicat mă simt nevoit să fac câteva precizări.
Personal, dar şi în calitate de preşedinte al SLÎ Maramureş, nu sunt interesat de nici o funcţie politică atâta timp cât deţin funcţii în sindicat. Coincidenţa parţială de nume între mine şi colegul de luptă sindicală Liviu Pop de la Administraţia locală a indus în eroare membrii de sindicat. Dacă cineva are impresia că un lider sindical poate influenţa pe toţi membrii sindicatului cu privire la opţiunea de vot se înşeală amarnic. Membrii de sindicat, precum şi liderii sunt persoane care ştiu ce au de făcut şi nu au nevoie de „indicaţii” de la centru.
Pe de altă parte Statutul SLÎ Maramureş şi al Federaţiei la care este afiliat prevede că nu pot deţine funcţii de conducere membrii de partid, însă această condiţie nu poate fi impusă de statutul Confederaţiei. Există sindicate şi federaţii la care condiţia de membru de partid şi candidatura nu este îngrădită de statut.
În ceea ce priveşte politica pe care o face SLÎ Maramureş şi FSLÎ este una singură: politica sindicală, care este cea mai grea şi este înţeleasă de toţi membrii şi liderii sindicali. Sperăm să fie înţeleasă şi de către societatea civilă, precum şi clasa politică. SLÎ Maramureş a fost, este şi va fi deschis comunicării cu toate partidele politice, atâta timp cât din această comunicare au de câştigat membrii de sindicat.
Fiind nevoit să fac aceste precizări nu pot decât să să le urez colegilor Liviu Pop de la administraţia locală şi Mircea Ciocan de la sănătate mult succes în campania electorală şi sper ca în condiţiile în care vor fi aleşi pe funcţiile pe care candidează nu vor uita, ca alţi lideri, de mişcarea sindicală.
Rog mass-media locală, ca de acum înainte, în special pe durata campaniei electorale să folosească în întregime numele meu în toate ştirile şi informaţiile de presă.


Preşedinte,

Prof. Liviu Marian POP