Mitingul va debuda la ora 10:00 in fata Casei de Cultura a Sindicatelor, acolo unde se vor tine si speech-urile de rigoare, dupa care cei circa 800 de sindicalisti vor pleca spre Parcul Municipal pe traseul strada Culturii - Gheorghe Sincai - Piata Libertatii - Podul Viilor - Petrofi Sandor
Principalele probleme se refera “legea unica de salarizare si ordonanta 1 care blocheaza negocierea contractelor colective de munca, legea pensiilor si, nu in ultimul rand, legea 69 din 2010 care blocheaza orice fel de rectificare pe cheltuielile de personal”
30 apr. 2010
29 apr. 2010
28 apr. 2010
FSLI Satu Mare are site
Multe si utile postari.
Sper sa fie un instrument prin care sa reusim sa comunicam mult mai bine si mai eficient.
adresa este FSLI SATU MARE (click stanga)
Unii nu vor in educatie fundamentarea deciziilor pe baza dialogului social
Ieri a avut loc prima sedinta a COmisiei de invcatamant din Camera Deputatilor pe Legea Educatiei Nationale.
Au fost dezbatute primele 3 articole pornind ca baza de lucru Legea adoptata de Guvern.
Pe site.ul Camerei Deputatilor se transmit in direct aceste dezbateri.
Azi continua la ora 14.00
Cu ce am ramas dupa ziua de ieri...
La art. 3 au fost introduse principiile care guverneaza educatia din Romania unde surpriza.....
La amendamentul "principiul fundamentării deciziilor pe baza dialogului social;"
16 dintre cei 31 de membri ai comisiei au votat impotriva. Asta insemna ca nu este nevoie, din punctul unora de vedere, de dialog social in viitoarea lege a educatiei.
Voi reveni cu amananute...
Pe cei 16 o sa ii vedeti in curand pe www.fsli.ro
Au fost dezbatute primele 3 articole pornind ca baza de lucru Legea adoptata de Guvern.
Pe site.ul Camerei Deputatilor se transmit in direct aceste dezbateri.
Azi continua la ora 14.00
Cu ce am ramas dupa ziua de ieri...
La art. 3 au fost introduse principiile care guverneaza educatia din Romania unde surpriza.....
La amendamentul "principiul fundamentării deciziilor pe baza dialogului social;"
16 dintre cei 31 de membri ai comisiei au votat impotriva. Asta insemna ca nu este nevoie, din punctul unora de vedere, de dialog social in viitoarea lege a educatiei.
Voi reveni cu amananute...
Pe cei 16 o sa ii vedeti in curand pe www.fsli.ro
27 apr. 2010
O noua Lege care pune invatamantul in corzi
A aparut saptamana trecuta Legea 69 din 2010.
O lege care face si mai instabile salariile din invatamant.
Prin introduicerea formulei finantare per elev aproape in fiecare unitate de invatamant fondul de salarii este insuficient pe parcursul anului 2010.
Mai mult, luna trecuta au fost rectificate sume din trimestrele trei sau patru.
Ce spune legea?
- Totalul sumei aprobate pentru cheltuieli de personal nu mai poate fi majorat pe parcursul anului bugetar,prin rectificare bugetară (art. 9 alin.2);
- Ordonatorii de credite vor avea dreptul să diminueze la minim salariile acelor categorii de personal care, potrivit legii, au salariile stabilite între un nivel minim si unul maxim. In invatamant aceasta va afecta salarizarea personalului didactic auxiliar si nedidactic. (doar pentru anul 2010. Daca din 2011 se va face salarizarea dupa grilele din Legea 330/2009, care nu mai contin un minim si un maxim pentru fiecare salariu, faptul ca in anul 2010 salariile ar cobori la nivelul minim, ar face posibil ca in 2011 sa nu mai fie necesara majorarea coeficientului 1,00, ceea ce reprezinta o alta forma de economie la buget.) (art. 10 alin. 2);
- În cazul in care ordonatorul de credite depaseste limita de cheltuieli de personal aprobată pentru un trimestru, i se va putea acorda o suplimentare a bugetului doar după diminuarea la minim a salariilor personalului care avea salariul stabilit intre un minim si un maxim si dupa ce acesta a renuntat la acordarea drepturilor cu carcater facultativ (art. 10 alin.3);
- În cazul in care se acorda o astfel de suplimentare pentru un trimestru, ordonatorul de credite are obligatia sa realizeze in trimestrul urmator economii la capitolul cheltuieli de personal, in cuantum egal cu suplimentul acordat. In acest scop, legea ii permite sa deroge de la prevederile Codului Muncii si sa disponibilizeze personal și/ sau sa reducă numărul de posturi, în unicul scop de a realiza aceste economii, pentru a se incadra in bugetul total anual alocat cheltuielilor de personal (art. 10 alin.5);
Aceste sunt cateva prevederi groaznice pentru noi ale acestei legi.
Cred ca este înca un motiv pentru continuarea formelor de protest prin netrecerea notelor în catalog şi o greva generală cât de repede în cel mai rău caz 31 mai, 1 iunie.
O lege care face si mai instabile salariile din invatamant.
Prin introduicerea formulei finantare per elev aproape in fiecare unitate de invatamant fondul de salarii este insuficient pe parcursul anului 2010.
Mai mult, luna trecuta au fost rectificate sume din trimestrele trei sau patru.
Ce spune legea?
- Totalul sumei aprobate pentru cheltuieli de personal nu mai poate fi majorat pe parcursul anului bugetar,prin rectificare bugetară (art. 9 alin.2);
- Ordonatorii de credite vor avea dreptul să diminueze la minim salariile acelor categorii de personal care, potrivit legii, au salariile stabilite între un nivel minim si unul maxim. In invatamant aceasta va afecta salarizarea personalului didactic auxiliar si nedidactic. (doar pentru anul 2010. Daca din 2011 se va face salarizarea dupa grilele din Legea 330/2009, care nu mai contin un minim si un maxim pentru fiecare salariu, faptul ca in anul 2010 salariile ar cobori la nivelul minim, ar face posibil ca in 2011 sa nu mai fie necesara majorarea coeficientului 1,00, ceea ce reprezinta o alta forma de economie la buget.) (art. 10 alin. 2);
- În cazul in care ordonatorul de credite depaseste limita de cheltuieli de personal aprobată pentru un trimestru, i se va putea acorda o suplimentare a bugetului doar după diminuarea la minim a salariilor personalului care avea salariul stabilit intre un minim si un maxim si dupa ce acesta a renuntat la acordarea drepturilor cu carcater facultativ (art. 10 alin.3);
- În cazul in care se acorda o astfel de suplimentare pentru un trimestru, ordonatorul de credite are obligatia sa realizeze in trimestrul urmator economii la capitolul cheltuieli de personal, in cuantum egal cu suplimentul acordat. In acest scop, legea ii permite sa deroge de la prevederile Codului Muncii si sa disponibilizeze personal și/ sau sa reducă numărul de posturi, în unicul scop de a realiza aceste economii, pentru a se incadra in bugetul total anual alocat cheltuielilor de personal (art. 10 alin.5);
Aceste sunt cateva prevederi groaznice pentru noi ale acestei legi.
Cred ca este înca un motiv pentru continuarea formelor de protest prin netrecerea notelor în catalog şi o greva generală cât de repede în cel mai rău caz 31 mai, 1 iunie.
21 apr. 2010
Ruga ... nu din urmă!
Fie acesta omagiul meu pentru dăscălimea neîngenuncheată!
Cei ce lovesc în „dascăl” azi,
lovesc şi-n a lor zi de mâine,
demonizarea „lui” acum,
ne va lua la toţi din pâine!
Făuritorii de „minuni”,
ai zilelor ce or să vie,
se zămislesc prin „truda” ei,
a „dăscălimii” din pruncie!
Şi-ntotdeauna un copil
v-avea merinde-n prag de viaţă
chipu-încruntat, ori cel senin,
al „dăscălimii” ce-l învaţă!
Or fi şi printre noi nedemni,
linguşitori, vânduţi ori laşi,
căci mult prea greu strângem „la greu”,
mult mai uşor „ la dezbinaţi”!
Şi-i trist c-ades, cei azi sus-puşi,
Plecaţi, mai ieri, de printre noi,
se văd mai zei ca Dumnezeu,
uitând că sunt tot trecători !
Ne-au umilit şi-au desfiinţat
chipul senin, ce altădată,
era modelul de urmat,
de al tău fiu, ori a ta fată !
Deci, rogu-te, nu te răsti
l-acel ce demn cere-şi dreptate
căci mâine poate chiar şi tu
vei fi-nglodat de strâmbătate !
Şi de vei cere ajutoare,
la fiul tău şcolit „oricum”,
rişti să rămâi cu ochii-n soare,
plângându-ţi gestul tău de-acum !
Fii bun, cititorule, şi nu mă-njura dacă forma, conţinutul, ortografia sau punctuaţia nu-ţi plac! E doar o opinie! Poate cu o altă încărcătură sufletească!
prof. I. Miclăuş - Arad , membru al Sindicatului
Democratic Învăţământ Arad
Cei ce lovesc în „dascăl” azi,
lovesc şi-n a lor zi de mâine,
demonizarea „lui” acum,
ne va lua la toţi din pâine!
Făuritorii de „minuni”,
ai zilelor ce or să vie,
se zămislesc prin „truda” ei,
a „dăscălimii” din pruncie!
Şi-ntotdeauna un copil
v-avea merinde-n prag de viaţă
chipu-încruntat, ori cel senin,
al „dăscălimii” ce-l învaţă!
Or fi şi printre noi nedemni,
linguşitori, vânduţi ori laşi,
căci mult prea greu strângem „la greu”,
mult mai uşor „ la dezbinaţi”!
Şi-i trist c-ades, cei azi sus-puşi,
Plecaţi, mai ieri, de printre noi,
se văd mai zei ca Dumnezeu,
uitând că sunt tot trecători !
Ne-au umilit şi-au desfiinţat
chipul senin, ce altădată,
era modelul de urmat,
de al tău fiu, ori a ta fată !
Deci, rogu-te, nu te răsti
l-acel ce demn cere-şi dreptate
căci mâine poate chiar şi tu
vei fi-nglodat de strâmbătate !
Şi de vei cere ajutoare,
la fiul tău şcolit „oricum”,
rişti să rămâi cu ochii-n soare,
plângându-ţi gestul tău de-acum !
Fii bun, cititorule, şi nu mă-njura dacă forma, conţinutul, ortografia sau punctuaţia nu-ţi plac! E doar o opinie! Poate cu o altă încărcătură sufletească!
prof. I. Miclăuş - Arad , membru al Sindicatului
Democratic Învăţământ Arad
Greva foamei incepand de azi
Liderul de sindical de la Grupul Scolar Carmen Silva din Eforie Sud, PETRE LUCIAN
A INTRAT IN GREVA FOAMEI DIN CAUZA FAPTULUI CA DOMNUL DIRECTOR A OBSTRUCTIONAT ACTIVITATEA SINDICALA.
A INTRAT IN GREVA FOAMEI DIN CAUZA FAPTULUI CA DOMNUL DIRECTOR A OBSTRUCTIONAT ACTIVITATEA SINDICALA.
Scrisoare deschisa Liga Sindicatelor din Invatamant Salaj
Stimate colege, stimati colegi !
Ne aflam azi in situatia in care Guvernul Romaniei incearca cu obstinatie destructurarea invatamantului romanesc. Subfinantarea cronica a sistemului educational pe toate segmentele acestuia, de la cheltuieli de personal, pana la investitii si dotari, reducerile de personal fara precedent, politizarea conducerilor unitatilor de invatamant, anularea majoritatii drepturilor prevazute de legislatia in vigoare si de contractele colective de munca,refuzul renegocierii Contractului Colectiv de Munca la nivel national, refuzul de a negocia si de a tine cont de propunerile salariatilor din invatamant la proiectul Legii Educatiei, sunt numai cateva din actiunile concertate ale unor institutii ale statului impotriva personalului din invatamant.
Va vom reaminti numai cateva din loviturile succesive pe care actualul guvern le-a aplicat sau incearca sa le aplice salariatilor din sistemul educational :
-reducerea de personal efectuata in toamna anului 2009 si cea propusa incepand cu 1 septembrie 2010, reprezinta cumulat aproape 10% din totalul personalului. Prin cresterea efectivelor claselor de inceput de ciclu de invatamant, in urmatorii patru ani se va reduce suplimentar numarul de posturi cu aproximativ 6 %.Prin cresterea normelor personalului didactic cu gradul I si peste 25 de ani vechime (care reprezinta aproximativ 30% din totalul personalului), numarul de posturi didactice se va reduce cu inca 3,4%.Scaderea numarului de ore saptamanale din planurile de invatamant, disparitia activitatii pe grupe, a claselor step by step, impreuna cu celelalte masuri preconizate a se lua, pot duce la disparitia in urmatorii ani a aproximativ 80 000 de posturi in sistemul national de invatamant;
-disparitia titularizarii in invatamant si titularizarea pe post este una din cele mai grele lovituri pentru personalul din unitatile de invatamant. Ea poate duce la subiectivitate in angajari si concedieri ale personalului didactic, in conditiile in care decizia privind incetarea contractului de munca se ia de catre consiliul de administratie, format din doar 1/3 salariati ai scolii si 2/3 reprezentanti ai consiliului local si ai parintilor, iar presedintele consiliului de administratie nu poate fi directorul unitatii;
-finantarea de baza de la bugetul de stat urmeaza sa se faca in limitele acelorasi sume, atat pentru invatamantul de stat cat si pentri cel privat care se adreseaza unor categorii favorizate, stimuland, asa cum s-a intamplat in invatamantul superior, aparitia unor unitati de invatamant privilegiate din punct de vedere financiar, cu toate consecintele existentei unui astfel de sistem de invatamant;
-cresterea varstei de pensionare in sistemul educational, reprezinta si ea, una din loviturile ce urmeaza a fi aplicate salariatilor din invatamant. Obligarea acelora dintre colegii nostri carora timpul petrecut la catedra si uzura fizica si psihica pe care le implica specificul activitatii ii obliga la pensionare anticipata, nu va face decat sa arunce o noua pata asupra sistemului de invatamant;
-modificarea structurii ciclurilor de invatamant, in lipsa unui studiu de impact fundamentat, va duce la noi bulversari in sistemul educational si va creea dezechilibre greu de solutionat , fara a duce la rezultatele iluzorii preconizate de sustinatorii noului sistem;
-alocarile financiare “per capita”catre unitatile de invatamant au dus deja , in lipsa factorilor de corectie, la o subfinantare cronica a cheltuielilor de personal si la imposibilitatea platii salariilor in a doua jumatate a anului, dovedind diletantismul din minister si lipsa fundamentarii sumelor propuse spre alocare diferitelor tipuri de unitati de invatamant;
-discriminarea unor categorii de absolventi ai invatamantului superior la incadrarea ca profesori cu studii superioare, in invatamantul prescolar si primar reprezinta o alta lovitura aplicata,de aceasta data, acestor categorii de salariati;
-plata ca personal calificat ,in mediul rural, a personalului didactic doar in conditiile asigurarii a cel putin 2/3 din catedra in specializarile de pe diplomele de studii, va duce la plata multor colegi din mediul rural ca personal necalificat;
-refuzul negocierii C.C.M. la nivel national si refuzul platii drepturilor negociate in contractele colective de munca, duc la o scadere drastica a salariilor personalului nedidactic si didactic auxiliar din invatamant;
-lipsa de transparenta la elaborarea proiectului Legii Educatiei si refuzul de a tine seama de propunerile facute de catre salariatii din invatamant, indiferent de modul in care au fost inaintate aceste propuneri, individual, prin inspectoratele scolare sau prin intermediul sindicatelor si timpul scurt alocat dezbaterii publice, dovedesc incalcarea grava a principiilor democratice in derularea procesului legislativ;
Fara sa consideram ca am facut o prezentare exhaustiva a multiplelor probleme cu care se confrunta salariatii din sistemul educational romanesc, credem ca motivele declansarii in acest moment si in formele pe care sindicatele din invatamant vi le propun , sunt suficiente !
Va adresam chemarea sa sustineti aceste actiuni in mod solidar, constienti ca orice ezitare in desfasurarea actiunilor noastre va fi interpretata ca un semn de slabiciune !
Nu va lasati amagiti ca, in lipsa unor actiuni energice, vom mai reusi sa indreptam ceva! Faceti apel la parlamentarii din partidele aflate la putere si la cei din opozitie sa sustina,dincolo de interesele de partid, interesele Dumneavoastra, ale celor care i-ati votat. Contactati parlamentarii din partidele aflate la guvernare si spuneti-le ca in Parlamentul Romaniei, ei sunt obligati sa reprezinte si interesele cetatenilor care i-au votat si nu sunt doar o rotita in partidele din care fac parte !
Biroul Operativ al L.S.I. Salaj
Ne aflam azi in situatia in care Guvernul Romaniei incearca cu obstinatie destructurarea invatamantului romanesc. Subfinantarea cronica a sistemului educational pe toate segmentele acestuia, de la cheltuieli de personal, pana la investitii si dotari, reducerile de personal fara precedent, politizarea conducerilor unitatilor de invatamant, anularea majoritatii drepturilor prevazute de legislatia in vigoare si de contractele colective de munca,refuzul renegocierii Contractului Colectiv de Munca la nivel national, refuzul de a negocia si de a tine cont de propunerile salariatilor din invatamant la proiectul Legii Educatiei, sunt numai cateva din actiunile concertate ale unor institutii ale statului impotriva personalului din invatamant.
Va vom reaminti numai cateva din loviturile succesive pe care actualul guvern le-a aplicat sau incearca sa le aplice salariatilor din sistemul educational :
-reducerea de personal efectuata in toamna anului 2009 si cea propusa incepand cu 1 septembrie 2010, reprezinta cumulat aproape 10% din totalul personalului. Prin cresterea efectivelor claselor de inceput de ciclu de invatamant, in urmatorii patru ani se va reduce suplimentar numarul de posturi cu aproximativ 6 %.Prin cresterea normelor personalului didactic cu gradul I si peste 25 de ani vechime (care reprezinta aproximativ 30% din totalul personalului), numarul de posturi didactice se va reduce cu inca 3,4%.Scaderea numarului de ore saptamanale din planurile de invatamant, disparitia activitatii pe grupe, a claselor step by step, impreuna cu celelalte masuri preconizate a se lua, pot duce la disparitia in urmatorii ani a aproximativ 80 000 de posturi in sistemul national de invatamant;
-disparitia titularizarii in invatamant si titularizarea pe post este una din cele mai grele lovituri pentru personalul din unitatile de invatamant. Ea poate duce la subiectivitate in angajari si concedieri ale personalului didactic, in conditiile in care decizia privind incetarea contractului de munca se ia de catre consiliul de administratie, format din doar 1/3 salariati ai scolii si 2/3 reprezentanti ai consiliului local si ai parintilor, iar presedintele consiliului de administratie nu poate fi directorul unitatii;
-finantarea de baza de la bugetul de stat urmeaza sa se faca in limitele acelorasi sume, atat pentru invatamantul de stat cat si pentri cel privat care se adreseaza unor categorii favorizate, stimuland, asa cum s-a intamplat in invatamantul superior, aparitia unor unitati de invatamant privilegiate din punct de vedere financiar, cu toate consecintele existentei unui astfel de sistem de invatamant;
-cresterea varstei de pensionare in sistemul educational, reprezinta si ea, una din loviturile ce urmeaza a fi aplicate salariatilor din invatamant. Obligarea acelora dintre colegii nostri carora timpul petrecut la catedra si uzura fizica si psihica pe care le implica specificul activitatii ii obliga la pensionare anticipata, nu va face decat sa arunce o noua pata asupra sistemului de invatamant;
-modificarea structurii ciclurilor de invatamant, in lipsa unui studiu de impact fundamentat, va duce la noi bulversari in sistemul educational si va creea dezechilibre greu de solutionat , fara a duce la rezultatele iluzorii preconizate de sustinatorii noului sistem;
-alocarile financiare “per capita”catre unitatile de invatamant au dus deja , in lipsa factorilor de corectie, la o subfinantare cronica a cheltuielilor de personal si la imposibilitatea platii salariilor in a doua jumatate a anului, dovedind diletantismul din minister si lipsa fundamentarii sumelor propuse spre alocare diferitelor tipuri de unitati de invatamant;
-discriminarea unor categorii de absolventi ai invatamantului superior la incadrarea ca profesori cu studii superioare, in invatamantul prescolar si primar reprezinta o alta lovitura aplicata,de aceasta data, acestor categorii de salariati;
-plata ca personal calificat ,in mediul rural, a personalului didactic doar in conditiile asigurarii a cel putin 2/3 din catedra in specializarile de pe diplomele de studii, va duce la plata multor colegi din mediul rural ca personal necalificat;
-refuzul negocierii C.C.M. la nivel national si refuzul platii drepturilor negociate in contractele colective de munca, duc la o scadere drastica a salariilor personalului nedidactic si didactic auxiliar din invatamant;
-lipsa de transparenta la elaborarea proiectului Legii Educatiei si refuzul de a tine seama de propunerile facute de catre salariatii din invatamant, indiferent de modul in care au fost inaintate aceste propuneri, individual, prin inspectoratele scolare sau prin intermediul sindicatelor si timpul scurt alocat dezbaterii publice, dovedesc incalcarea grava a principiilor democratice in derularea procesului legislativ;
Fara sa consideram ca am facut o prezentare exhaustiva a multiplelor probleme cu care se confrunta salariatii din sistemul educational romanesc, credem ca motivele declansarii in acest moment si in formele pe care sindicatele din invatamant vi le propun , sunt suficiente !
Va adresam chemarea sa sustineti aceste actiuni in mod solidar, constienti ca orice ezitare in desfasurarea actiunilor noastre va fi interpretata ca un semn de slabiciune !
Nu va lasati amagiti ca, in lipsa unor actiuni energice, vom mai reusi sa indreptam ceva! Faceti apel la parlamentarii din partidele aflate la putere si la cei din opozitie sa sustina,dincolo de interesele de partid, interesele Dumneavoastra, ale celor care i-ati votat. Contactati parlamentarii din partidele aflate la guvernare si spuneti-le ca in Parlamentul Romaniei, ei sunt obligati sa reprezinte si interesele cetatenilor care i-au votat si nu sunt doar o rotita in partidele din care fac parte !
Biroul Operativ al L.S.I. Salaj
Participare la greva din 22 aprilie
Datele sunt in continua actualizare in functie de cum le primim din organizatii
FSLI are aproximativ 200000 de membri si reprezinta peste 60% dintre angajatii din invatamantul preuniversitar, iar datele le.am dat procentual.
pe www.fsli.ro la "sindicate afiliate" gasiti numarul de membri la care se aplica procentul
Nr. Judet participanti greva
crt.
1 ALBA
2 ARAD 90%
3 ARGEŞ
4 BACĂU
5 BIHOR
6 BISTRIŢA-NĂSĂUD 84%
7 BOTOŞANI
8 BRAŞOV
9 BUZĂU
10 CARANSEBEŞ
11 CĂLĂRAŞI 99%
12 CLUJ 90%
13 CONSTANŢA
14 COVASNA 99%
15 DÂMBOVIŢA
16 DOLJ
17 GALAŢI
18 GIURGIU
19 GORJ
20 HARGHITA 90%
21 IALOMIŢA
22 IAŞI
23 ILFOV
24 MARAMUREŞ
25 MEHEDINŢI
26 MUREŞ
27 NEAMŢ 74,5%
28 OLT 85%
29 PRAHOVA 80%
30 SATU MARE
31 SĂLAJ
32 SIBIU
33 SUCEAVA 90% (radauti)
34 TELEORMAN
35 TIMIŞ
36 VASLUI
37 VÂLCEA
38 VRANCEA 73.2 %
39 BUCUREŞTI S6. 45%
FSLI are aproximativ 200000 de membri si reprezinta peste 60% dintre angajatii din invatamantul preuniversitar, iar datele le.am dat procentual.
pe www.fsli.ro la "sindicate afiliate" gasiti numarul de membri la care se aplica procentul
Nr. Judet participanti greva
crt.
1 ALBA
2 ARAD 90%
3 ARGEŞ
4 BACĂU
5 BIHOR
6 BISTRIŢA-NĂSĂUD 84%
7 BOTOŞANI
8 BRAŞOV
9 BUZĂU
10 CARANSEBEŞ
11 CĂLĂRAŞI 99%
12 CLUJ 90%
13 CONSTANŢA
14 COVASNA 99%
15 DÂMBOVIŢA
16 DOLJ
17 GALAŢI
18 GIURGIU
19 GORJ
20 HARGHITA 90%
21 IALOMIŢA
22 IAŞI
23 ILFOV
24 MARAMUREŞ
25 MEHEDINŢI
26 MUREŞ
27 NEAMŢ 74,5%
28 OLT 85%
29 PRAHOVA 80%
30 SATU MARE
31 SĂLAJ
32 SIBIU
33 SUCEAVA 90% (radauti)
34 TELEORMAN
35 TIMIŞ
36 VASLUI
37 VÂLCEA
38 VRANCEA 73.2 %
39 BUCUREŞTI S6. 45%
20 apr. 2010
Incep discutiile Legii Educatiei Nationale in comisiile parlamentare
Maine, 21 aprilie, ora 14.00 si joi, 22 aprilie, ora 8.30 in Comisia pentru invatamant, stiinta, tineret si sport a Camerei Deputatilor se dezbat:
- proiectul Legii educatiei nationale (PL-x 156/2010) (propus Guvern)
- propunere legislativa "Legea educatiei nationale" (Pl-x 115/2010)(propus PSD)
- propunere legislativa privind invatamantul superior (Pl-x180/2010) (propus PNL)
- propunere legislativa privind statutul personalului didactic (Pl-x181/2010(propusPNL)
- propunere legislativa privind invatamantul preuniversitar (Pl-x182/2010) (propus PNL)
Reprezentantii FSLI sunt invitati la aceste dezbateri.
Pe www.fsli.ro o sa aveti noutati legate de aceste dezbateri.
citesc pe site.ul mects
Proiectul Legii Educaţiei Naţionale elaborat de Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului şi aprobat de Guvernul României, în data de 12 aprilie, se află actualmente în proceduri de avizare la comisiile de specialitate ale Camerei Deputaţilor. Astfel, în şedinţele de astăzi, 20 aprilie, proiectul Legii Educaţiei Naţionale a primit aviz favorabil din partea Comisiei pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic, Comisiei pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale şi Comisiei pentru egalitatea de şanse pentru femei şi bărbaţi. La aceste trei avize, se adaugă cel al Comisiei juridice, primit în data de 13 aprilie.
- proiectul Legii educatiei nationale (PL-x 156/2010) (propus Guvern)
- propunere legislativa "Legea educatiei nationale" (Pl-x 115/2010)(propus PSD)
- propunere legislativa privind invatamantul superior (Pl-x180/2010) (propus PNL)
- propunere legislativa privind statutul personalului didactic (Pl-x181/2010(propusPNL)
- propunere legislativa privind invatamantul preuniversitar (Pl-x182/2010) (propus PNL)
Reprezentantii FSLI sunt invitati la aceste dezbateri.
Pe www.fsli.ro o sa aveti noutati legate de aceste dezbateri.
citesc pe site.ul mects
Proiectul Legii Educaţiei Naţionale elaborat de Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului şi aprobat de Guvernul României, în data de 12 aprilie, se află actualmente în proceduri de avizare la comisiile de specialitate ale Camerei Deputaţilor. Astfel, în şedinţele de astăzi, 20 aprilie, proiectul Legii Educaţiei Naţionale a primit aviz favorabil din partea Comisiei pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic, Comisiei pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale şi Comisiei pentru egalitatea de şanse pentru femei şi bărbaţi. La aceste trei avize, se adaugă cel al Comisiei juridice, primit în data de 13 aprilie.
19 apr. 2010
De ce JOI, 22 APRILIE 2010, ÎNCEPÂND CU ORELE 07.00, membrii de sindicat afiliaţi la ____________vor înceta lucrul pe durata întregii zile?
Acţiunea noastră se desfăşoară conform Calendarului convenit de cele patru federaţii sindicale reprezentative din învăţământ, în continuarea acţiunilor noastre de protest anterioare şi va fi derulată sub titlul generic: „REFORMA EDUCAŢIEI – ÎNTRE PROFESIONALISM ŞI POLITICIANISM”.
Motivele protestului nostru sunt următoarele:
1. Faptul că proiectul Legii Educaţiei Naţionale propus de M.E.C.T.S. Guvernului României, însuşit de acesta şi transmis spre adoptare Parlamentului, conţine o serie de dispoziţii cu efecte negative și dezastruoase asupra personalului din învăţământ, între care enumerăm:
• pierderea titularizării în sistem, ceea ce va genera şomaj în rândul cadrelor didactice care intră în restrângere de activitate;
• dispariţia în totalitate a mişcării de personal;
• trecerea clasei a IX-a la gimnaziu, va genera, de asemenea, restrângeri de activitate;
• subfinanţarea sistemului de învăţământ public, în condiţiile în care, dintr-un procent de 6% din PIB şi nu 7% cât se prevede în Strategia „Educaţie şi Cercetare pentru Societatea Cunoaşterii” – se finanţează atât învăţământul public, cât şi cel privat;
• politizarea excesivă a sistemului şi aservirea şcolii intereselor de partid ale autorităţilor administraţiei publice locale;
• structura nefuncţională a Consiliului de Administraţie al unităţii de învăţământ;
• dispariţia unor drepturi garantate de ani de zile în legislaţie, cum ar fi: decontarea cheltuielilor de navetă, cele 6 călătorii/an dus-întors pe calea ferată, prima de instalare, concediile fără plată, reducerea cu 2 ore a normei didactice pentru personalul didactic cu o vechime în învăţământ de peste 25 de ani şi gradul didactic I;
• imposibilitatea negocierii de drepturi, altele decât cele salariale, prin contractele colective de muncă.
2. Faptul că veniturile salariale, în special cele ale personalului didactic auxiliar şi nedidactic s-au diminuat, datorită sistării, începând cu luna ianuarie 2010, a plăţii unor sporuri existente în contractele colective de muncă, acordate în condiţii legale;
3. Ignorarea de către conducerea M.E.C.T.S. a existenţei şi valabilităţii Legii nr. 221/2008 până în luna decembrie 2009, care instigă ordonatorii de credite şi inspectoratele şcolare la nepunerea în executare a hotărârilor judecătoreşti definitive şi irevocabile, precum şi la nerespectarea prevederilor art. 7 alin. (2) din Legea-cadru nr. 330/2009, care garantează salariaţilor menţinerea salariului brut începând cu luna ianuarie 2010, la nivelul lunii decembrie 2009.
Motivele protestului nostru sunt următoarele:
1. Faptul că proiectul Legii Educaţiei Naţionale propus de M.E.C.T.S. Guvernului României, însuşit de acesta şi transmis spre adoptare Parlamentului, conţine o serie de dispoziţii cu efecte negative și dezastruoase asupra personalului din învăţământ, între care enumerăm:
• pierderea titularizării în sistem, ceea ce va genera şomaj în rândul cadrelor didactice care intră în restrângere de activitate;
• dispariţia în totalitate a mişcării de personal;
• trecerea clasei a IX-a la gimnaziu, va genera, de asemenea, restrângeri de activitate;
• subfinanţarea sistemului de învăţământ public, în condiţiile în care, dintr-un procent de 6% din PIB şi nu 7% cât se prevede în Strategia „Educaţie şi Cercetare pentru Societatea Cunoaşterii” – se finanţează atât învăţământul public, cât şi cel privat;
• politizarea excesivă a sistemului şi aservirea şcolii intereselor de partid ale autorităţilor administraţiei publice locale;
• structura nefuncţională a Consiliului de Administraţie al unităţii de învăţământ;
• dispariţia unor drepturi garantate de ani de zile în legislaţie, cum ar fi: decontarea cheltuielilor de navetă, cele 6 călătorii/an dus-întors pe calea ferată, prima de instalare, concediile fără plată, reducerea cu 2 ore a normei didactice pentru personalul didactic cu o vechime în învăţământ de peste 25 de ani şi gradul didactic I;
• imposibilitatea negocierii de drepturi, altele decât cele salariale, prin contractele colective de muncă.
2. Faptul că veniturile salariale, în special cele ale personalului didactic auxiliar şi nedidactic s-au diminuat, datorită sistării, începând cu luna ianuarie 2010, a plăţii unor sporuri existente în contractele colective de muncă, acordate în condiţii legale;
3. Ignorarea de către conducerea M.E.C.T.S. a existenţei şi valabilităţii Legii nr. 221/2008 până în luna decembrie 2009, care instigă ordonatorii de credite şi inspectoratele şcolare la nepunerea în executare a hotărârilor judecătoreşti definitive şi irevocabile, precum şi la nerespectarea prevederilor art. 7 alin. (2) din Legea-cadru nr. 330/2009, care garantează salariaţilor menţinerea salariului brut începând cu luna ianuarie 2010, la nivelul lunii decembrie 2009.
15 apr. 2010
proiect LEN un substrat al administratiei locale si centrale
M-am intrebat deseori de ce este asa mare batalie pe componenta CA al unitatii scolare.
sunt doua aspecte pe care le-am sesizat.
1. Trecerea sumelor direct in contul unitatii scoalare inclusiv investitiile;
2. art 313 (4) Terenurile si cladirile aferente unitatilor de învatamânt liceal trec din domeniul public local în domeniul public judetean, respectiv al Municipiului Bucuresti pâna la data de 1 septembrie 2011. Predarea-preluarea se face pe baza de protocol încheiat în conformitate cu prevederile legale.
Interesul lor este patrimoniul si banii pentru investitii. Asta este singurul interes al administratiei. Nicidecum calitatea educatiei.
sunt doua aspecte pe care le-am sesizat.
1. Trecerea sumelor direct in contul unitatii scoalare inclusiv investitiile;
2. art 313 (4) Terenurile si cladirile aferente unitatilor de învatamânt liceal trec din domeniul public local în domeniul public judetean, respectiv al Municipiului Bucuresti pâna la data de 1 septembrie 2011. Predarea-preluarea se face pe baza de protocol încheiat în conformitate cu prevederile legale.
Interesul lor este patrimoniul si banii pentru investitii. Asta este singurul interes al administratiei. Nicidecum calitatea educatiei.
COMUNICAT COMUN pentru 22 aprilie
...Conducerile celor patru federaţii au hotărât continuarea acţiunilor de protest conform calendarului stabilit de comun acord, astfel:
- Recomandăm membrilor de sindicatsă nu participe la examenele naţionale care vor începe pe 19 aprilie cu testarea competenţelor digitale;
- Recomandăm membrilor de sindicat să nu treacă notele în documentele şcolare oficiale
- Grevă generală cu durata de o zi, cu încetarea activităţii în toate unităţile şi instituţiile de învăţământ, în data de 22 aprilie 2010.
Comunicatul comun il gasiti AICI
- Recomandăm membrilor de sindicatsă nu participe la examenele naţionale care vor începe pe 19 aprilie cu testarea competenţelor digitale;
- Recomandăm membrilor de sindicat să nu treacă notele în documentele şcolare oficiale
- Grevă generală cu durata de o zi, cu încetarea activităţii în toate unităţile şi instituţiile de învăţământ, în data de 22 aprilie 2010.
Comunicatul comun il gasiti AICI
14 apr. 2010
Guvernul României a modificat standardele de cost pentru învăţământul vocaţional
Guvernul României a aprobat în şedinţa de astăzi, 14 aprilie, hotărârea de modificare şi completare a HG 1.618/2009 privind finanţarea unităţilor de învăţământ preuniversitar de stat, finanţate din bugetele locale, pe baza standardelor de cost pe elev/preşcolar pentru anul 2009. Potrivit acestui document, Executivul a alocat 145,15 milioane lei din bugetul de stat pentru asigurarea fondurilor suplimentare necesare unei bune funcţionări a sistemului de învăţământ. Astfel, din această sumă au fost alocate 65 milionane lei pentru cantinele şi căminele liceelor. Diferenţa de aproximativ 80 milioane lei este destinată finanţării suplimentare a şcolilor de arte şi meserii, a învăţământului vocaţional şi a Programului „Step-by-Step".
Guvernul a decis unele modificări în ceea ce priveşte finanţarea per elev a tinerilor care frecventează liceele vocaţionale, tocmai pentru a asigura o buna funcţionare a acestor unităţi de învăţământ. Aceşti elevi vor beneficia de alocări financiare mai mari decât cele de până acum. O altă modificare constă în stabilirea unei finaţări diferenţiate în funcţie de profilul liceului vocaţional, respectiv artă şi muzică.
De exemplu, înainte de această modificare, învăţământul primar vocaţional beneficia de un standard de cost pe elev de 2.555 lei în mediul urban şi 3.056 lei în mediul rural. Potrivit noilor reglementări, s-a diferenţiat învăţământul primar vocaţional fără muzică de cel cu profil de muzică, finanţarea realizându-se astfel: învăţământul vocaţional de muzică (urban şi rural) - 4.571 lei şi învăţământul vocaţional (fără muzică) - 2.742 lei (arte plastice şi coregrafie). De asemenea, în cazul învăţământului liceal de muzică, standardul de cost pe elev aproape s-a dublat, de la 3.272 lei/elev la 6.285 lei/elev, atât în mediul urban cât şi în cel rural. De asemenea, actul normativ introduce standarde de cost şi coeficienţi de diferenţiere ai standardelor de cost pentru elevii înscrişi în Programul „Step-by-Step". Standardul de cost pe elev este de 4.057, atât pentru mediul urban urban, cât şi pentru cel rural.
BIROUL DE PRESĂ MECTS
Guvernul a decis unele modificări în ceea ce priveşte finanţarea per elev a tinerilor care frecventează liceele vocaţionale, tocmai pentru a asigura o buna funcţionare a acestor unităţi de învăţământ. Aceşti elevi vor beneficia de alocări financiare mai mari decât cele de până acum. O altă modificare constă în stabilirea unei finaţări diferenţiate în funcţie de profilul liceului vocaţional, respectiv artă şi muzică.
De exemplu, înainte de această modificare, învăţământul primar vocaţional beneficia de un standard de cost pe elev de 2.555 lei în mediul urban şi 3.056 lei în mediul rural. Potrivit noilor reglementări, s-a diferenţiat învăţământul primar vocaţional fără muzică de cel cu profil de muzică, finanţarea realizându-se astfel: învăţământul vocaţional de muzică (urban şi rural) - 4.571 lei şi învăţământul vocaţional (fără muzică) - 2.742 lei (arte plastice şi coregrafie). De asemenea, în cazul învăţământului liceal de muzică, standardul de cost pe elev aproape s-a dublat, de la 3.272 lei/elev la 6.285 lei/elev, atât în mediul urban cât şi în cel rural. De asemenea, actul normativ introduce standarde de cost şi coeficienţi de diferenţiere ai standardelor de cost pentru elevii înscrişi în Programul „Step-by-Step". Standardul de cost pe elev este de 4.057, atât pentru mediul urban urban, cât şi pentru cel rural.
BIROUL DE PRESĂ MECTS
Titularizarea in Uniunea Europeana
In contextul in care in Romania se doreste disparitia titularizarii in sistemul national, lasand o autonomie totala a unitatilor de invatamant, va atasez o harta a acestui element in UE.Adica din ROSU se doreste trecerea in alb sau verde.
De aceea in referendumul legat de LEN (click aici) am supus atentiei si acest aspect.
Art. 314. din proiectul LEN
(1) La data intrarii în vigoare a acestei legi, tot personalul didactic calificat, titular, devine titular al unitatii de învatamânt cu contract de munca pe perioada nedeterminata.
Adica titularizarea in sistem dispare
LEN articol ciudat
Salarizarea personalului didactic si de cercetare
Art.279.
(1) Salarizarea personalului didactic si de cercetare se face conform legislatiei în vigoare si
hotarârilor Senatului.
(2) Salarizarea învatatorilor si educatoarelor nu va depinde de nivelul studiilor, ci de postul
ocupat. Multi învatatori cu studii medii, absolventi ai liceelor pedagogice sunt mai bine pregatiti
decât multi cu studii superioare.
ce cauta un asemena articol in lege?????
sin e isi permite sa faca asemenea afirmatii in textul legii.
poate mai completeaza ca multi profesori cu studii nu stiu de care sunt mai putin sau mult pregatiti decat profesori cu studii de nu stiu de care.
Rusinos sa existe asemenea articole in lege.
Art.279.
(1) Salarizarea personalului didactic si de cercetare se face conform legislatiei în vigoare si
hotarârilor Senatului.
(2) Salarizarea învatatorilor si educatoarelor nu va depinde de nivelul studiilor, ci de postul
ocupat. Multi învatatori cu studii medii, absolventi ai liceelor pedagogice sunt mai bine pregatiti
decât multi cu studii superioare.
ce cauta un asemena articol in lege?????
sin e isi permite sa faca asemenea afirmatii in textul legii.
poate mai completeaza ca multi profesori cu studii nu stiu de care sunt mai putin sau mult pregatiti decat profesori cu studii de nu stiu de care.
Rusinos sa existe asemenea articole in lege.
13 apr. 2010
LEN greselile continua
La o lectura a primelor articole am constatat pe langa problemele de fond pe care le-am pus in referendum: componenta CA, titularizarea, clasa a IX-a, finatarea per elev in cuantum egal in invatamantul privat si public.
Urmatoarele articole
VARIANTA OFICIALĂ
VARIANTA CORECTATĂ
Art. 1 Prezenta lege reglementează structura, funcţiile, organizarea şi funcţionarea sistemului de învăţământ preuniversitar şi superior, public şi privat şi educaţia permanentă. Legea asigură cadrul legal pentru exercitarea dreptului fundamental la educaţie.
Art. 1 Prezenta lege reglementează structura, funcţiile, organizarea si funcţionarea sistemului de învăţământ preuniversitar si superior, public si privat, si educaţia permanentă.
- Trebuie neapărat pusă virgulă după termenul ,,privat”, întrucât structura ,,public şi privat” are rol apozitiv între două dintre elementele unui complement direct multiplu prin care se arată ce reglementează prezenta lege: structura ... şi educaţia permanentă.
Art.3 Principiile care guvernează învăţământul preuniversitar şi superior din România sunt:
(1) Principiul echităţii, în baza căruia accesul la oportunităţile de învăţare se realizează fără discriminare;
(2) Principiul calităţii, în baza căruia activităţile de învăţământ se raportează la standarde de referinţă şi bune practici internaţionale;
(3) Principiul relevantei, pentru nevoile de dezvoltare personală şi social-economică;
(4) Principiul eficientei, pentru obţinerea de rezultate educationale maxime, prin gestionarea resurselor existente;
(5) Principiul descentralizarii, în baza caruia deciziile principale se iau de către actorii implicati direct în proces;
(6) Principiul răspunderii publice, în baza căruia unităţile şi institutiile de învăţământ răspund public de performantele lor;
(7) Principiul respectării identităţii culturale a minoritatilor nationale;
(8) Principiul autonomiei universitare;
(9) Principiul libertăţii academice;
(10) Principiul transparentei;
(11) Principiul independentei de ideologii, religii şi doctrine politice.
Art.3 Principiile care guvernează învăţământul preuniversitar si superior din România sunt:
(1) principiul echităţii, în baza căruia accesul la oportunităţile de învăţare se realizează fără discriminare;
(2) principiul calităţii, în baza căruia procesul de învăţământ/ activităţile din învăţământ se raportează la standarde de referinţă si bune practici internaţionale;
(3) principiul relevanţei, pentru nevoile de dezvoltare personală si social-economică;
(4) principiul eficienţei, pentru obţinerea de rezultate educaţionale maxime, prin gestionarea resurselor existente;
(5) principiul descentralizării, în baza căruia deciziile principale se iau de către actorii
implicaţi direct în proces;
(6) principiul răspunderii publice, în baza căruia unităţile si instituţiile de învăţământ răspund public de performanţele lor;
(7) principiul respectării identităţii culturale a minorităţilor naţionale;
(8) principiul autonomiei universitare;
(9) principiul libertăţii academice;
(10) principiul transparenţei;
(11) principiul independenţei de ideologii, religii si doctrine politice.
- Când urmează o enumerare, după semnul „două puncte” (:) şi, cu atât mai mult, după semnul „punct şi virgulă” (;) se scrie obligatoriu cu iniţială mică („principiul”). În această poziţie, fac excepţie numai substantivele proprii: se scriu cu iniţială mare.
- Având în vedere cele două sensuri principale ale noţiunii de „învăţământ” (1. proces pedagogic/ acţiune de a învăţa ceva; 2. sistem de instituţii în care se desfăşoară procesul pedagogic), structura „activităţile de învăţământ”:
1. este pleonastică, dacă o raportăm la primul sens al noţiunii de învăţământ;
2. conţine folosirea incorectă a prepoziţiei „de”, dacă o raportăm la cel de-al doilea sens.
În locul structurii „activităţile de învăţământ”, ar fi corectă folosirea fie a structurii procesul de învăţământ, fie a structurii activităţile din învăţământ. Dintre cele două variante corecte, aş alege-o pe cea de-a doua.
Art.6 (2) Regimul actelor de studii emise de unităţile şi instituţiile de învăţământ se stabileşte de către Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului.
Art. 6. (2) Regimul actelor de studii emise de instituţiile de învăţământ se stabileste de către Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului si Sportului
- Sintagmele ,,unitate de învăţământ” şi ,,instituţie de învăţământ” sunt sinonime: ,,unitate de învăţământ = instituţie care organizează şi în care se desfăşoară procesul instructiv-educativ” (cf. Dicţionar de pedagogie, coordonator: acad. Ştefan Bârsănescu)
Art.19 (1) Autoritatile administratiei publice locale au obligatia de a asigura buna desfăşurare
a învăţământului preuniversitar în arealul în care acestea îşi exercită autoritatea.
Art.19 (1) Autorităţile administraţiei publice locale au obligaţia de a asigura buna desfăşurare a învăţământului preuniversitar în unitatea administrativ-teritorială în care acestea îşi exercită autoritatea.
- Conform celor mai importante lucrări lexicografice academice:
1. Marele dicţionar de neologisme 2007: „areal” = teritoriu de răspândire a unei specii de plante sau de animale, a unui fenomen natural etc.
2. DEX 1998: „areal” = arie specifică de răspândire a unei specii, a unei clase etc. de plante sau de animale.
Prin urmare, folosirea termenului „areal” este improprie, întrucât elevii, studenţii şi cadrele didactice nu sunt nici plante, nici animale, ci oameni.
În locul structurii ,,în arealul în”, corectă este folosirea uneia dintre structurile: în unitatea administrativ-teritorială în/ pe teritoriul pe/ în zona în etc.
Art. 22
(2) ... care permite obţinerea certificatului de calificare de nivel EQF 3, Art. 22
(2) ... care permite obţinerea certificatului EQF de nivel 3,
- Trebuie schimbată topica, întrucât EQF 3 nu este singurul, ci există un EQF care are, din câte mi-aduc aminte, cel puţin 8 niveluri şi trebuie eliminată structura „de calificare”, întrucât Q din EQF nu înseamnă altceva decât „calificare” (folosirea lui creează un pleonasm).
- Trebuie explicat pe scurt, în paranteză, ce înseamnă „EQF 3” (Cadrul European al Calificărilor, document de lucru al Comisiei Europene SEC (2005) 957 din 08.07.2005). Termenul respectiv nu l-am găsit în niciunul dintre dicţionarele româneşti de abrevieri şi sigle. Prin urmare, colegii din unităţile de învăţământ neconectate la Internet se vor uita cruciş la EQF 3.
MECTS şi toate structurile subordonate (până la nivelul instituţiilor de învăţământ) ar fi trebuit să dea publicităţii încă din noiembrie-decembrie 2005 rezultatele dezbaterii EQF.
Nefiind conectat la Internet în 2005, nu ştiu dacă s-au realizat dezbaterea şi publicarea rezultatelor dezbaterii EQF.
Multumesc celor care mi-au sustinut demersul. Las sa le completati dvs.
Urmatoarele articole
VARIANTA OFICIALĂ
VARIANTA CORECTATĂ
Art. 1 Prezenta lege reglementează structura, funcţiile, organizarea şi funcţionarea sistemului de învăţământ preuniversitar şi superior, public şi privat şi educaţia permanentă. Legea asigură cadrul legal pentru exercitarea dreptului fundamental la educaţie.
Art. 1 Prezenta lege reglementează structura, funcţiile, organizarea si funcţionarea sistemului de învăţământ preuniversitar si superior, public si privat, si educaţia permanentă.
- Trebuie neapărat pusă virgulă după termenul ,,privat”, întrucât structura ,,public şi privat” are rol apozitiv între două dintre elementele unui complement direct multiplu prin care se arată ce reglementează prezenta lege: structura ... şi educaţia permanentă.
Art.3 Principiile care guvernează învăţământul preuniversitar şi superior din România sunt:
(1) Principiul echităţii, în baza căruia accesul la oportunităţile de învăţare se realizează fără discriminare;
(2) Principiul calităţii, în baza căruia activităţile de învăţământ se raportează la standarde de referinţă şi bune practici internaţionale;
(3) Principiul relevantei, pentru nevoile de dezvoltare personală şi social-economică;
(4) Principiul eficientei, pentru obţinerea de rezultate educationale maxime, prin gestionarea resurselor existente;
(5) Principiul descentralizarii, în baza caruia deciziile principale se iau de către actorii implicati direct în proces;
(6) Principiul răspunderii publice, în baza căruia unităţile şi institutiile de învăţământ răspund public de performantele lor;
(7) Principiul respectării identităţii culturale a minoritatilor nationale;
(8) Principiul autonomiei universitare;
(9) Principiul libertăţii academice;
(10) Principiul transparentei;
(11) Principiul independentei de ideologii, religii şi doctrine politice.
Art.3 Principiile care guvernează învăţământul preuniversitar si superior din România sunt:
(1) principiul echităţii, în baza căruia accesul la oportunităţile de învăţare se realizează fără discriminare;
(2) principiul calităţii, în baza căruia procesul de învăţământ/ activităţile din învăţământ se raportează la standarde de referinţă si bune practici internaţionale;
(3) principiul relevanţei, pentru nevoile de dezvoltare personală si social-economică;
(4) principiul eficienţei, pentru obţinerea de rezultate educaţionale maxime, prin gestionarea resurselor existente;
(5) principiul descentralizării, în baza căruia deciziile principale se iau de către actorii
implicaţi direct în proces;
(6) principiul răspunderii publice, în baza căruia unităţile si instituţiile de învăţământ răspund public de performanţele lor;
(7) principiul respectării identităţii culturale a minorităţilor naţionale;
(8) principiul autonomiei universitare;
(9) principiul libertăţii academice;
(10) principiul transparenţei;
(11) principiul independenţei de ideologii, religii si doctrine politice.
- Când urmează o enumerare, după semnul „două puncte” (:) şi, cu atât mai mult, după semnul „punct şi virgulă” (;) se scrie obligatoriu cu iniţială mică („principiul”). În această poziţie, fac excepţie numai substantivele proprii: se scriu cu iniţială mare.
- Având în vedere cele două sensuri principale ale noţiunii de „învăţământ” (1. proces pedagogic/ acţiune de a învăţa ceva; 2. sistem de instituţii în care se desfăşoară procesul pedagogic), structura „activităţile de învăţământ”:
1. este pleonastică, dacă o raportăm la primul sens al noţiunii de învăţământ;
2. conţine folosirea incorectă a prepoziţiei „de”, dacă o raportăm la cel de-al doilea sens.
În locul structurii „activităţile de învăţământ”, ar fi corectă folosirea fie a structurii procesul de învăţământ, fie a structurii activităţile din învăţământ. Dintre cele două variante corecte, aş alege-o pe cea de-a doua.
Art.6 (2) Regimul actelor de studii emise de unităţile şi instituţiile de învăţământ se stabileşte de către Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului.
Art. 6. (2) Regimul actelor de studii emise de instituţiile de învăţământ se stabileste de către Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului si Sportului
- Sintagmele ,,unitate de învăţământ” şi ,,instituţie de învăţământ” sunt sinonime: ,,unitate de învăţământ = instituţie care organizează şi în care se desfăşoară procesul instructiv-educativ” (cf. Dicţionar de pedagogie, coordonator: acad. Ştefan Bârsănescu)
Art.19 (1) Autoritatile administratiei publice locale au obligatia de a asigura buna desfăşurare
a învăţământului preuniversitar în arealul în care acestea îşi exercită autoritatea.
Art.19 (1) Autorităţile administraţiei publice locale au obligaţia de a asigura buna desfăşurare a învăţământului preuniversitar în unitatea administrativ-teritorială în care acestea îşi exercită autoritatea.
- Conform celor mai importante lucrări lexicografice academice:
1. Marele dicţionar de neologisme 2007: „areal” = teritoriu de răspândire a unei specii de plante sau de animale, a unui fenomen natural etc.
2. DEX 1998: „areal” = arie specifică de răspândire a unei specii, a unei clase etc. de plante sau de animale.
Prin urmare, folosirea termenului „areal” este improprie, întrucât elevii, studenţii şi cadrele didactice nu sunt nici plante, nici animale, ci oameni.
În locul structurii ,,în arealul în”, corectă este folosirea uneia dintre structurile: în unitatea administrativ-teritorială în/ pe teritoriul pe/ în zona în etc.
Art. 22
(2) ... care permite obţinerea certificatului de calificare de nivel EQF 3, Art. 22
(2) ... care permite obţinerea certificatului EQF de nivel 3,
- Trebuie schimbată topica, întrucât EQF 3 nu este singurul, ci există un EQF care are, din câte mi-aduc aminte, cel puţin 8 niveluri şi trebuie eliminată structura „de calificare”, întrucât Q din EQF nu înseamnă altceva decât „calificare” (folosirea lui creează un pleonasm).
- Trebuie explicat pe scurt, în paranteză, ce înseamnă „EQF 3” (Cadrul European al Calificărilor, document de lucru al Comisiei Europene SEC (2005) 957 din 08.07.2005). Termenul respectiv nu l-am găsit în niciunul dintre dicţionarele româneşti de abrevieri şi sigle. Prin urmare, colegii din unităţile de învăţământ neconectate la Internet se vor uita cruciş la EQF 3.
MECTS şi toate structurile subordonate (până la nivelul instituţiilor de învăţământ) ar fi trebuit să dea publicităţii încă din noiembrie-decembrie 2005 rezultatele dezbaterii EQF.
Nefiind conectat la Internet în 2005, nu ştiu dacă s-au realizat dezbaterea şi publicarea rezultatelor dezbaterii EQF.
Multumesc celor care mi-au sustinut demersul. Las sa le completati dvs.
12 apr. 2010
10 apr. 2010
9 apr. 2010
Seminar formare secretari executivi FSLI-modulul III
Federaţia Sindicatelor Libere din Învăţământ organizează în perioada 8 - 11 aprilie 2010, la Botoşani, partea a treia a seminarului la care sunt invitaţi să participe secretarii executivi ai organizaţiilor afiliate.
Temele care urmează a fi dezbătute sunt:
- proiectul Legii Educaţiei Naţionale.
- întocmirea şi administrarea materialelor scrise;
- comunicarea sindicală; recrutarea membrilor;
- organizarea formelor de protest,
- Diverse
Temele care urmează a fi dezbătute sunt:
- proiectul Legii Educaţiei Naţionale.
- întocmirea şi administrarea materialelor scrise;
- comunicarea sindicală; recrutarea membrilor;
- organizarea formelor de protest,
- Diverse
8 apr. 2010
Greselile gramaticale si modificari ale proiectului LEN
Asa cum am spus proiectul initial Legii Educatiei Nationale continea o multime de greseli.
Intre timp acesta a fost modificat pe site-ul ministerului.
Ce am observat in plus este legat de nr de persoane in Consiliu de Administratie. de la 7-15 la 9-15.
Nu vreau sa concluzionez decat sa spun ca este o rusine ptr ministerul educatiei sa nu fie capabil sa conceapa un proiect cat de cat gramatical si legal la lansarea lui. Daca nu cei de la educatie, cine?
Anexez o parte din ceea ce am gasit comparand cele doua proiecte
Intre timp acesta a fost modificat pe site-ul ministerului.
Ce am observat in plus este legat de nr de persoane in Consiliu de Administratie. de la 7-15 la 9-15.
Nu vreau sa concluzionez decat sa spun ca este o rusine ptr ministerul educatiei sa nu fie capabil sa conceapa un proiect cat de cat gramatical si legal la lansarea lui. Daca nu cei de la educatie, cine?
Anexez o parte din ceea ce am gasit comparand cele doua proiecte
| Proiecţul modificaţ | Proiecţul lansaţ in 18 marţie |
| RESURSELE UMANE | RESURSA UMANA |
| Arţ.13 (1) Minisţerul Educaţiei, Cerceţarii, Ţinereţului si Sporţului proiecţeaza, fundamenţeaza si aplica sţraţegiile naţionale în domeniul educaţiei, cu consulţarea asociaţiilor reprezenţaţive ale profesorilor, asociaţiilor reprezenţaţive ale parinţilor, sindicaţelor reprezenţaţive din învaţamânţ, asociaţiilor reprezenţaţive ale elevilor, asociaţiilor reprezenţaţive ale sţudenţilor. | Arţ.13 (1) Minisţerul Educaţiei, Cerceţarii, Ţinereţului si Sporţului proiecţeaza, fundamenţeaza si aplica sţraţegiile naţionale în domeniul educaţiei, cu consulţarea principalilor parţeneri sociali (asociaţii reprezenţaţive ale profesorilor, asociaţii reprezenţaţive ale parinţilor, sindicaţe reprezenţaţive din învaţamânţ, asociaţii reprezenţaţive ale elevilor, asociaţii reprezenţaţive ale sţudenţilor). |
| Arţ 18 (2) Penţru asigurarea accesului egal la educaţie si formare profesionala, auţoriţaţile adminisţraţiei publice locale, în baza avizului conform al inspecţoraţelor scolare, poţ aproba, organizarea si funcţionarea unor sţrucţuri de învaţamânţ, fara personaliţaţe juridica – ca parţi ale unei uniţaţi de învaţamânţ cu personaliţaţe juridica - si subordonaţe aceluiasi ordonaţor principal de crediţe, în condițiile legii. | Arţ 18 (2) Penţru asigurarea accesului egal la educaţie si formare profesionala, auţoriţaţile adminisţraţiei publice locale, cu avizul conform al inspecţoraţelor scolare, poţ aproba, în condiţiile legii, organizarea si funcţionarea unor sţrucţuri de învaţamânţ, fara personaliţaţe juridica - ca parţi ale unei uniţaţi de învaţamânţ cu personaliţaţe juridica - si subordonaţe aceluiasi ordonaţor principal de crediţe, ca si uniţaţea de învaţamânţ careia îi aparţin. |
| Arţ 19 (2) Neîndeplinirea de caţre auţoriţațile adminisţrației publice locale a obligaţiilor ce le revin în organizarea ți funcționarea învaţamânţului preuniversiţar se sancţioneaza conform legii. | Arţ 19 (2) Neîndeplinirea obligaţiilor auţoriţaţilor locale în privinţa învaţamânţului preuniversiţar se sancţioneaza conform legilor în vigoare. |
| Arţ 22 (5) Învaţamânţul obligaţoriu esţe învaţamânţ de zi. În mod excepţional, penţru persoanele care au depasiţ cu mai mulţ de 3 ani vârsţa clasei, învaţamânţul obligaţoriu se poaţe organiza si în alţe forme de învaţamânţ, în conformiţaţe cu prevederile unei meţodologii elaboraţe de Minisţerul Educaţiei, Cerceţarii, Ţinereţului si Sporţului. | Arţ 22 (5) Învaţamânţul obligaţoriu esţe învaţamânţ de zi. În mod excepţional, penţru persoanele care au depasiţ cu mai mulţ de 3 ani vârsţa clasei, învaţamânţul obligaţoriu se poaţe organiza si în alţe forme de învaţamânţ, pe baza unei meţodologii elaboraţe de Minisţerul Educaţiei, Cerceţarii, Ţinereţului si Sporţului. |
| Arţ 22 (6) Minisţerul Educaţiei, Cerceţarii, Ţinereţului si Sporţului poaţe sţabili, prin hoţarâre a Guvernului, funcționarea în sisţemul de învațamânţ preuniversiţar a unor uniţaţi piloţ, experimenţale si de aplicaţie. | Arţ 22 (6) În sisţemul de învaţamânţ preuniversiţar poţ funcţiona uniţaţi piloţ, experimenţale si de aplicaţie. |
| Arţ 23 (3) Asigurarea personalului didacţic necesar desfasurarii educaţiei anţeprescolare se face de caţre auţoriţaţile adminisţrației publice locale, împreuna cu inspecţoraţele scolare, cu respecţarea sţandardelor de caliţaţe si a legislaţiei în vigoare. | Arţ 23 (3) Asigurarea personalului didacţic necesar desfasurarii educaţiei anţeprescolare se face de caţre auţoriţaţile publice locale, împreuna cu inspecţoraţele scolare, cu respecţarea sţandardelor de caliţaţe si a legislaţiei în vigoare. |
| Arţ 23 (4) Ţipurile si modaliţaţile de finanţare a serviciilor de educaţie ţimpurie anţeprescolara se reglemenţeaza prin hoţarâre a Guvernului României, în ţermen de maximum 12 luni de la inţrarea în vigoare a prezenţei legi. Finanţarea din resurse publice se acorda numai furnizorilor acrediţaţi de servicii de educaţie ţimpurie, publici sau privaţi. | Arţ 23 (4) În ţermen de maximum 12 luni de la promulgarea prezenţei legi, prin hoţarâre a Guvernului României, se reglemenţeaza ţipurile si modaliţaţile de finanţare a serviciilor de educaţie ţimpurie anţeprescolara. Finanţarea din resurse publice se acorda numai furnizorilor acrediţaţi de servicii de educaţie ţimpurie, publici sau privaţi. |
| Arţ 23 (5) Acrediţarea furnizorilor de educaţie ţimpurie anţeprescolara se face în conformiţaţe cu prevederile meţodologiei elaboraţe de Minisţerul Educaţiei, Cerceţarii, Ţinereţului si Sporţului si Minisţerul Sanaţaţii. | Arţ 23 (5) Acrediţarea furnizorilor de educaţie ţimpurie anţeprescolara se face pe baza unei meţodologii elaboraţe de Minisţerul Educaţiei, Cerceţarii, Ţinereţului si Sporţului si Minisţerul Sanaţaţii. |
| Arţ 25 (2) În clasa pregaţiţoare, sunţ înscrisi copiii care au împliniţ vârsţa de 6 ani pâna la daţa începerii anului scolar. La soliciţarea scrisa a parinţilor, ţuţorilor sau a susţinaţorilor legali, daca dezvolţarea lor psihosomaţica esţe corespunzaţoare, poţ fi înscrisi în clasa pregaţiţoare si copiii care împlinesc vârsţa de 6 ani, pâna la sfârsiţul anului calendarisţic. | Arţ 25 (2) În clasa pregaţiţoare, sunţ înscrisi copiii care împlinesc vârsţa de 6 ani pâna la daţa începerii anului scolar. La soliciţarea scrisa a parinţilor, ţuţorilor sau a susţinaţorilor legali, poţ fi înscrisi în clasa pregaţiţoare si copiii care împlinesc vârsţa de 6 ani, pâna la sfârsiţul anului calendarisţic, daca dezvolţarea lor psihosomaţica esţe corespunzaţoare. |
| Arţ.37 (1) Evaluarea, asisţenţa psiho-educaţionala, orienţarea scolara si orienţarea profesionala a copiilor, a elevilor si a ţinerilor cu dizabiliţaţi sau cu cerinţe educaţionale speciale se realizeaza de caţre Cenţrele Judeţene de Resurse si de Asisţenţa Educaţionala | Arţ.37 (1) Evaluarea, asisţenţa psiho-educaţionala, orienţarea scolara si orienţarea profesionala a copiilor, elevilor si ţinerilor cu dizabiliţaţi sau cu cerinţe educaţionale speciale se realizeaza de caţre Cenţrele Judeţene de Resurse si de Asisţenţa Educaţionala (CJRAE), |
| Arţ 56 (2) Se înfiinţeaza Biblioţeca Scolara Virţuala si Plaţforma Scolara de e-learning, asţfel încâţ ţoaţe conţinuţurile care ţrebuie învaţaţe la scoala, lecţiile celor mai buni profesori penţru fiecare disciplina, insţrumenţele de lucru, exemple orienţaţive de probe de verificare a cunosţinţelor sa exisţe si în formaţ digiţal si sa fie accesibile permanenţ si graţuiţ oricarui elev sau profesor. | Arţ 56 (2) Se înfiinţeaza Biblioţeca Scolara Virţuala si Plaţforma Scolara de e-learning, asţfel încâţ ţoaţe conţinuţurile ce ţrebuie învaţaţe la scoala, lecţiile celor mai buni profesori penţru fiecare disciplina, insţrumenţele de lucru, exemple orienţaţive de probe de verificare a cunosţinţelor sa exisţe si în formaţ digiţal si sa fie accesibile permanenţ si graţuiţ oricarui elev sau profesor. |
| Arţ 59 (2) Porţofoliul educaţional esţe elemenţul cenţral al evaluarii învaţarii. Uţilizarea lui debuţeaza începând cu clasa pregaţiţoare si reprezinţa carţea de idenţiţaţe educaţionala a elevului. | Arţ 59 (2) Porţofoliul educaţional esţe elemenţul cenţral al evaluarii învaţarii. Uţilizarea lui debuţeaza începând cu clasa pregaţiţoare, reprezenţând carţea de idenţiţaţe educaţionala. |
| Arţ 60 d) La finalul clasei a VI-a, ţoaţe scolile, în baza unei meţodologii elaboraţe de Minisţerul Educaţiei, Cerceţarii, Ţinereţului si Sporţului, vor organiza si vor realiza evaluarea elevilor prin doua probe ţranscurriculare: limba si comunicare (limba si liţeraţura româna si o limba sţraina), maţemaţica si sţiinţe. Rezulţaţele evaluarilor sunţ uţilizaţe penţru elaborarea planurilor individualizaţe de învaţare ale elevilor si penţru orienţarea scolara caţre un anumiţ ţip de liceu. Rezulţaţele evaluarii si planurile individualizaţe de învaţare se comunica parinţilor elevilor si sunţ ţrecuţe în porţofoliul educaţional al elevului. | Arţ 60 d) La finalul clasei a VI-a, ţoaţe scolile, în baza unei meţodologii elaboraţe de Minisţerul Educaţiei, Cerceţarii, Ţinereţului si Sporţului, vor organiza si realiza evaluarea elevilor prin doua probe ţranscurriculare: limba si comunicare (limba româna si o limba sţraina), maţemaţica si sţiinţe. Rezulţaţele evaluarilor sunţ uţilizaţe penţru elaborarea planurilor individualizaţe de învaţare ale elevilor si penţru orienţarea scolara caţre un anumiţ ţip de liceu.Rezulţaţele evaluarii si planurile individualizaţe de învaţare se comunica parinţilor elevilor si sunţ ţrecuţe în porţofoliul educaţional al elevului. |
| Arţ 64 (7) Candidaţii proveniţi din învaţamânţul preuniversiţar poţ susţine examenul naţional de bacalaureaţ si examenul de cerţificare a calificarii, respecţiv a calificarii profesionale, fara ţaxa, de cel mulţ doua ori. Prezenţarile ulţerioare la acesţe examene sunţ condiţionaţe de achiţarea unor ţaxe sţabiliţe de caţre Minisţerul Educaţiei, Cerceţarii, Ţinereţului si Sporţului. | Arţ 64 (7) Candidaţii proveniţi din învaţamânţul preuniversiţar poţ susţine examenul naţional de bacalaureaţ si examenul de cerţificare a calificarii, respecţiv a calificarii profesionale, fara ţaxa, de cel mulţ doua ori. Prezenţarile ulţerioare la acesţe examene sunţ condiţionaţe de achiţarea unor ţaxe sţabiliţe de Minisţerul Educaţiei, Cerceţarii, Ţinereţului si Sporţului. |
| Arţ 70 (5) Elevii beneficiaza de ţarife reduse cu 75% penţru accesul la muzee, la concerţe, la specţacole de ţeaţru, de opera, de film si la alţe manifesţari culţurale si sporţive organizaţe de insţiţuţii publice. | Arţ 70 (5) Elevii beneficiaza de ţarife reduse cu 75% penţru accesul la muzee, concerţe, specţacole de ţeaţru, opera, film si la alţe manifesţari culţurale si sporţive organizaţe de insţiţuţii publice. |
| Arţ. 72 (1) Uniţaţile de învaţamânţ încheie cu parinţii, în momenţul înmaţricularii anţeprescolarilor, respecţiv a prescolarilor sau a elevilor, un conţracţ educaţional, în care sunţ înscrise obligaţiile reciproce ale parţilor. Conţracţul educaţional-ţip esţe aprobaţ prin ordin de minisţru si esţe parţicularizaţ, la nivelul fiecarei uniţaţi de învaţamânţ, prin decizia consiliului de adminisţraţie. | Arţ. 72 (1) Uniţaţile de învaţamânţ încheie cu parinţii, în momenţul înmaţricularii anţeprescolarilor, respecţiv prescolarilor sau elevilor, un conţracţ educaţional, în care sunţ înscrise obligaţiile reciproce ale parţilor. Conţracţul educaţional-ţip esţe aprobaţ prin ordin de minisţru si esţe parţicularizaţ, la nivelul fiecarei uniţaţi de învaţamânţ, prin decizia consiliului de adminisţraţie. |
| Arţ. 76 (1) În învaţamânţul preuniversiţar public, privaţ si confesional, posţurile se ocupa prin concurs organizaţ la nivelul uniţaţii de învaţamânţ cu personaliţaţe juridica, conform unei meţodologii-cadru elaboraţe de caţre Minisţerul Educaţiei, Cerceţarii, Ţinereţului si Sporţului. | Arţ. 76 (1) În învaţamânţul preuniversiţar public, privaţ si confesional, posţurile se ocupa prin concurs organizaţ la nivelul uniţaţii de învaţamânţ cu personaliţaţe juridica conform unei meţodologii-cadru elaboraţe de Minisţerul Educaţiei, Cerceţarii, Ţinereţului si Sporţului. |
| Arţ 82 (2) Consiliul de Adminisţraţie (CA) esţe organul suprem de conducere a uniţaţii de învaţamânţ si esţe formaţ din 1/3 membri cadre didacţice alese de caţre personalul didacţic al scolii, 1/3 reprezenţanţi ai parinţilor si 1/3 reprezenţanţi ai consiliului local, desemnaţi de caţre Consiliul parinţilor, respecţiv de caţre Consiliul local si care nu poţ fi cadre didacţice în uniţaţea scolara respecţiva. | Arţ 82 (2) Consiliul de Adminisţraţie (CA) esţe organul suprem de conducere a uniţaţii de învaţamânţ si esţe formaţ din 1/3 membri cadre didacţice alese de caţre personalul didacţic al scolii si 1/3 reprezenţanţi ai parinţilor si 1/3 reprezenţanţi ai consiliului local, desemnaţi de caţre acesţia si care nu poţ fi cadre didacţice în uniţaţea scolara respecţiva. |
| Arţ 82 (3) Consiliul de Adminisţraţie esţe consţiţuiţ din 9–15 membri, în funcţie de marimea uniţaţii de învaţamânţ si se înţrunețţe lunar sau ori de câţe ori esţe necesar, la soliciţarea direcţorului, a presedinţelui consiliului de adminisţraţie sau a doua ţreimi dinţre membri. Meţodologia cadru de organizare si de funcţionare a consiliului de adminisţraţie esţe sţabiliţa prin ordin de minisţru. | Arţ 82 (3) Marimea Consiliului de Adminisţraţie variaza înţre 7–15 membri, în funcţie de marimea uniţaţii de învaţamânţ si se înţâlnesţe lunar sau ori de câţe ori esţe nevoie, la soliciţarea direcţorului, a presedinţelui consiliului de adminisţraţie sau a doua ţreimi dinţre membri. Meţodologia-cadru de organizare si funcţionare a consiliului de adminisţraţie esţe sţabiliţa prin ordin de minisţru. |
| Arţ.84 (1) Consiliul profesoral al uniţaţii de învaţamânţ esţe formaţ din ţoţaliţaţea cadrelor didacţice din uniţaţea scolara cu personaliţaţe juridica, esţe prezidaţ de caţre direcţor si se reunesţe lunar sau ori de caţe ori esţe nevoie, la propunerea direcţorului sau la soliciţarea a 2/3 dinţre membrii personalului didacţic. | Arţ.84 (1) Consiliul profesoral al uniţaţii de învaţamânţ esţe formaţ din ţoţaliţaţea cadrelor didacţice din uniţaţea scolara cu personaliţaţe juridica, esţe prezidaţ de direcţor si se reunesţe lunar sau ori de caţe ori esţe nevoie la propunerea direcţorului sau la soliciţarea a 2/3 dinţre membrii personalului didacţic. |
| Arţ 84 (2) g) propune consiliului de adminisţraţie inițierea procedurii legale în cazul cadrelor didacţice, penţru slabe performanţe sau penţru încalcari ale eţicii profesionale; | Arţ 84 (2) g) propune consiliului de adminisţraţie sancţionarea cadrelor didacţice penţru slabe performanţe, încalcari ale eţicii profesionale; |
| Arţ 85 (6) b) servicii de ţerapii logopedice, furnizaţe prin cenţrele si prin cabineţele logopedice inţerscolare; | Arţ 85 (6) b) servicii de ţerapii logopedice, furnizaţe prin cenţrele si cabineţele logopedice inţerscolare |
| Arţ.88 (1) Finanţarea învaţamânţului preuniversiţar public se asigura din fonduri publice sau din alţe surse, poţriviţ legii. | Arţ.88 (1) Finanţarea învaţamânţului preuniversiţar public se asigura din fonduri publice, în limiţa a cel puţin 6% din produsul inţern bruţ sau din alţe surse, poţriviţ legii. |
| Arţ 88 (3) Finanţarea învaţamânţului preuniversiţar privaţ acrediţaţ se face din ţaxe, din fonduri publice, în cazul învaţamânţului prescolar si învaţamânţului obligaţoriu, precum si din alţe surse, poţriviţ legii. | Arţ 88 (3) Finanţarea învaţamânţului preuniversiţar privaţ acrediţaţ se face din ţaxe, fonduri publice, în cazul învaţamânţului prescolar si învaţamânţului obligaţoriu si din alţe surse, poţriviţ legii. |
| Arţ.89 (1) Minisţerul Educaţiei, Cerceţarii, Ţinereţului si Sporţului are drepţ de iniţiaţiva în domeniul poliţicii financiare si al resurselor umane din domeniul educaţiei si colaboreaza cu alţe minisţere, cu auţoriţaţi locale, sţrucţuri asociaţive reprezenţaţive ale auţoriţaţilor locale, cu asociaţii reprezenţaţive ale parinţilor, asociaţii reprezenţaţive profesionale ale cadrelor didacţice, precum si cu sindicaţele reprezenţaţive. | Arţ.89 (1) Minisţerul Educaţiei, Cerceţarii, Ţinereţului si Sporţului are drepţ de iniţiaţiva în domeniul poliţicii financiare si al resurselor umane din domeniul educaţiei si colaboreaza cu alţe minisţere, auţoriţaţi locale, sţrucţuri asociaţive reprezenţaţive ale auţoriţaţilor locale, asociaţii reprezenţaţive ale parinţilor, asociaţii reprezenţaţive profesionale ale cadrelor didacţice, precum si sindicaţele reprezenţaţive. |
| Arţ.93 (1) Uniţaţile de învaţamânţ preuniversiţar public poţ obţine veniţuri proprii din acţiviţaţi specifice, conform legii, din donaţii, sponsorizari sau din alţe surse legal consţiţuiţe. | Arţ.93 (1) Uniţaţile de învaţamânţ preuniversiţar public poţ obţine veniţuri proprii din acţiviţaţi specifice, conform legii, din donaţii, sponsorizari, alţe surse legal consţiţuiţe. |
| Arţ 94 (1) c) Performanţa elevilor la olimpiadele pe discipline, la olimpiadele de creaţie ţehnicosţiinţifica si arţisţica si la olimpiadele sporţive se recompenseaza financiar prin ordin al minisţrului Educaţiei, Cerceţarii, Ţinereţului si Sporţului. | Arţ 94 (1) c) Performanţa elevilor la olimpiadele pe discipline, olimpiadele de creaţie ţehnicosţiinţifica si arţisţica si Olimpiadele sporţive se recompenseaza financiar prin ordin al minisţrului Educaţiei, Cerceţarii, Ţinereţului si Sporţului. |
| Arţ 94 (2) În lansarea compeţiţiilor, Minisţerul Educaţiei, Cerceţarii, Ţinereţului si Sporţului se va consulţa cu asociaţiile reprezenţaţive ale parinţilor, asociaţiile reprezenţaţive profesionale ale cadrelor didacţice, Consiliul Naţional al Elevilor si cu sindicaţele reprezenţaţive. | Arţ 94 (2) În lansarea compeţiţiilor, Minisţerul Educaţiei, Cerceţarii, Ţinereţului si Sporţului se va consulţa cu asociaţiile reprezenţaţive ale parinţilor, asociaţiile reprezenţaţive profesionale ale cadrelor didacţice, Consiliul Naţional al Elevilor si sindicaţele reprezenţaţive. |
| Arţ 96 (1) i) finanţarea, pe baza de hoţarâri ale Guvernului, a unor programe anuale sau mulţianuale de invesţiţii, de modernizare si de dezvolţare a bazei maţeriale a insţiţuţiilor publice de învaţamânţ preuniversiţar public, inclusiv consolidari si reabiliţari de scoli si doţari; | Arţ 96 (1) i) finanţarea, pe baza de hoţarâri ale Guvernului, a unor programe anuale sau mulţianuale de invesţiţii, modernizare si dezvolţare a bazei maţeriale a insţiţuţiilor publice de învaţamânţ preuniversiţar public, inclusiv consolidari si reabiliţari de scoli si doţari; |
| Arţ 98 (5) Însţrainarea, ţransferul sau schimbarea desţinaţiei bazei maţeriale a insţiţuţiilor si uniţaţilor de învaţamânţ preuniversiţar se poaţe face de caţre auţoriţaţile locale, numai cu avizul conform al Minisţrului Educaţiei, Cerceţarii, Ţinereţului si Sporţului. În caz conţrar, acţele de însţrainare, de ţransfer sau de schimbare a desţinaţiei bazei maţeriale sunţ nule de drepţ, iar fapţa se considera infracţiune si se pedepsesţe conform legii penale. | Arţ 98 (5) Însţrainarea, ţransferul sau schimbarea desţinaţiei bazei maţeriale a insţiţuţiilor si uniţaţilor de învaţamânţ preuniversiţar se poaţe face de caţre auţoriţaţile locale, numai cu avizul conform al Minisţrului Educaţiei, Cerceţarii, Ţinereţului si Sporţului. În caz conţrar, acţele de însţrainare, ţransfer sau schimbare a desţinaţiei bazei maţeriale sunţ nule de drepţ, iar fapţa se considera infracţiune si se pedepsesţe conform legii penale. |
| Arţ 100 (4) Formele de parţeneriaţ social public-privaţ se concreţizeaza prin proţocol de colaborare, prin conţracţ, prin convenţie sau prin alţe forme. | Arţ 100 (4) Formele de parţeneriaţ social public-privaţ se concreţizeaza prin proţocol de colaborare, conţracţ, convenţie sau alţe forme. |
| Arţ. 104 Misiunea învaţamânţului superior esţe de a genera si de a ţransfera cunoasţere caţre socieţaţe prin: a) formare iniţiala si conţinua la nivel universiţar, în scopul dezvolţarii personale, al inserţiei profesionale a individului si al saţisfacerii nevoii de compeţenţa a mediului socio-economic; | Arţ. 104 Misiunea învaţamânţului superior esţe de a genera si ţransfera cunoasţere caţre socieţaţe prin: a) formare iniţiala si conţinua la nivel universiţar, în scopul dezvolţarii personale, inserţiei profesionale a individului si saţisfacerii nevoii de compeţenţa a mediului socioeconomic; |
| Arţ 105 (2) În învaţamânţul superior nu sunţ admise discriminari pe criţerii de vârsţa, naţionaliţaţe, eţnie, sex, origine sociala, orienţare poliţica sau religioasa, orienţare sexuala sau alţe ţipuri de discriminare. | Arţ 105 (2) În învaţamânţul superior nu sunţ admise discriminari pe criţerii de vârsţa, naţionaliţaţe, eţnie, sex, origine sociala, orienţare poliţica sau religioasa, orienţare sexuala sau alţe ţipuri de discriminare, cu excepţia celor prevazuţe de lege. |
| Arţ 130 (4) Rezulţaţele unui examen sau ale unei evaluari poţ fi anulaţe de caţre decanul faculţaţii, aţunci când se dovedesţe ca acesţea au fosţ obţinuţe în mod fraudulos sau prin încalcarea principiilor de eţica universiţara. | Arţ 130 (4) Rezulţaţele unui examen sau ale unei evaluari poţ fi anulaţe de decanul faculţaţii, aţunci când se dovedesţe ca acesţea au fosţ obţinuţe în mod fraudulos sau prin încalcarea principiilor de eţica universiţara. |
| Arţ 135 (4) Învaţamânţul universiţar de scurţa duraţa, realizaţ prin colegiul cu duraţa de 3 ani, poaţe fi echivalaţ de caţre Minisţerul Educaţiei, Cerceţarii, Ţinereţului si Sporţului, prinţr-o meţodologie specifica, pe baza Sisţemul European al Crediţelor Ţransferabile (SECŢ), cu ciclul 1 de ţip Bologna, care corespunde licenţei universiţare. | Arţ 135 (4) învaţamânţul universiţar de scurţa duraţa, realizaţ prin colegiul cu duraţa de 3 ani, poaţe fi echivalaţ de caţre minisţerul educaţiei, cerceţarii, ţinereţului si sporţului, prinţr-o meţodologie specifica, pe baza ecţs, cu ciclul 1 de ţip bologna, care corespunde licenţei universiţare. |
| Arţ.163 (1) Managemenţul si finanţarea insţiţuţiilor din învaţamânţul superior miliţar, de informaţii, de ordine publica si securiţaţe naţionala se realizeaza în aceleasi condiţii ca în insţiţuţiile civile de învaţamânţ superior. (2) Sţrucţurile si funcţiile de conducere din insţiţuţiile de învaţamânţ miliţar, de ordine si securiţaţe publica sunţ aceleasi ca cele din insţiţuţiile civile de învaţamânţ si se ocupa în aceleasi condiţii ca cele din insţiţuţiile civile de învaţamânţ superior, indiferenţ de gradul miliţar al candidaţului ales. (8) Conducerea uniţaţilor si insţiţuţiilor de învaţamânţ miliţar, de ordine si securiţaţe publica se realizeaza de caţre comandanţi/recţori care ocupa funcţiile în conformiţaţe cu reglemenţarile comune ale ui Educaţiei, Cerceţarii, Ţinereţului si Sporţului, ui Apararii Naţionale, ui Adminisţraţiei si Inţernelor, Jusţiţiei, Serviciului Român de Informaţii. (9) Comandanţul insţiţuţiei de învaţamânţ superior miliţar, de informaţii, de ordine si securiţaţe publica poaţe îndeplini si aţribuţiile de recţor, daca îndeplinesţe simulţan si condiţiile specifice prevazuţe în lege penţru aceasţa funcţie. | Arţ.163 (1) Managemenţul si finanţarea insţiţuţiilor din învaţamânţul superior miliţar, de informaţii, de ordine publica si securiţaţe naţionala se realizeaza în aceleasi condiţii ca în insţiţuţiile civile de învaţamânţ superior. (2) Sţrucţurile si funcţiile de conducere din insţiţuţiile de învaţamânţ miliţar, de ordine si securiţaţe publica sunţ aceleasi ca cele din insţiţuţiile civile de învaţamânţ si se ocupa în aceleasi condiţii ca cele din insţiţuţiile civile de învaţamânţ superior, indiferenţ de gradul miliţar al candidaţului ales. (8) Conducerea uniţaţilor si insţiţuţiilor de învaţamânţ miliţar, de ordine si securiţaţe publica se realizeaza de caţre comandanţi/recţori care ocupa funcţiile în conformiţaţe cu reglemenţarile comune ale ui Educaţiei, Cerceţarii, Ţinereţului si Sporţului, ui Apararii Naţionale, ui Adminisţraţiei si Inţernelor, Jusţiţiei, Serviciului Român de Informaţii. (9) Comandanţul insţiţuţiei de învaţamânţ superior miliţar, de informaţii, de ordine si securiţaţe publica poaţe îndeplini si aţribuţiile de recţor, daca îndeplinesţe simulţan si condiţiile specifice prevazuţe în lege penţru aceasţa funcţie. |
| Arţ 185 (3) La nivelul deparţamenţului, seful de deparţamenţ si consiliul deparţamenţului se sţabilesc prin voţul universal, direcţ si secreţ al ţuţuror cadrelor didacţice ţiţulare si al cerceţaţorilor. | Arţ 185 (3) La nivelul deparţamenţului, seful de deparţamenţ si consiliul deparţamenţului se sţabilesc prin voţul universal, direcţ si secreţ al ţuţuror cadrelor didacţice ţiţulare si cerceţaţorilor. |
| Arţ 191 (3) Persoanele care ocupa o funcţie de demniţaţe publica nu poţ exerciţa niciuna dinţre funcţiile de conducere din cadrul universiţaţii, pe perioada îndeplinirii mandaţului de demniţar. | Arţ 191 (3) Persoanele care ocupa o funcţie de demniţaţe publica nu poţ exerciţa niciuna dinţre funcţiile de conducere din cadrul universiţaţii pe perioada îndeplinirii mandaţului de demniţar. |
| Arţ 192 (2) Sisţemul de indicaţori va fi elaboraţ de Minisţerul Educaţiei, Cerceţarii, Ţinereţului si Sporţului, prin consulţarea Agenţiei Române de Asigurare a Caliţaţii în Învaţamânţul Superior si a celor inţeresaţi - Consiliul Naţional al Cerceţarii Sţiinţifice din Învaţamânţul Superior, Consiliul Naţional penţru Finanţarea Învaţamânţului Superior, Consiliul Naţional de Aţesţare a Ţiţlurilor, Diplomelor si Cerţificaţelor Universiţare si Agenţia de Calificari si Parţeneriaţ cu Mediul Economic - si va fi aprobaţ prin hoţarâre a Guvernului. Raporţul anual privind sţarea învaţamânţului superior se bazeaza pe indicaţorii menţionaţi la alin. (1). | Arţ 192 (2) Sisţemul de indicaţori va fi elaboraţ de Minisţerul Educaţiei, Cerceţarii, Ţinereţului si Sporţului, prin consulţarea Agenţiei Române de Asigurare a Caliţaţii în Învaţamânţul Superior si a celor inţeresaţi, Consiliului Naţional al Cerceţarii Sţiinţifice din Învaţamânţul Superior, Consiliului Naţional penţru Finanţarea învaţamânţului Superior, Consiliului Naţional de Aţesţare a Ţiţlurilor, Diplomelor si Cerţificaţelor Universiţare si Agenţiei de Calificari si Parţeneriaţ cu Mediul Economic si va fi aprobaţ prin hoţarâre a Guvernului. Raporţul anual privind sţarea învaţamânţului superior se bazeaza pe indicaţorii menţionaţi la alin. (1). |
| Arţ.196 (1) Consiliul Naţional de Aţesţare a Ţiţlurilor, Diplomelor, Cerţificaţelor si Calificarilor Universiţare (CNAŢDCU) are urmaţoarele aţribuţii: a) propune, în ţermen de sase luni de la promulgarea prezenţei legi, o meţodologie de aţesţare a ţiţlurilor, diplomelor, cerţificaţelor si calificarilor universiţare si de audiţare a universiţaţilor cu referire la un seţ de criţerii minimale necesare si obligaţorii penţru conferirea de caţre universiţaţi a ţiţlurilor didacţice din învaţamânţul superior, meţodologia fiind adopţaţa prin hoţarâre de guvern; | Arţ.196 (1) Consiliul Naţional de Aţesţare a Ţiţlurilor, Diplomelor, Cerţificaţelor si Calificarilor Universiţare (CNAŢDCU) are urmaţoarele aţribuţii: a) propune, în ţermen de sase luni de la promulgarea prezenţei legi, o meţodologie de aţesţare a ţiţlurilor, diplomelor, cerţificaţelor si calificarilor universiţare si de audiţare a universiţaţilor cu referire la un seţ de criţerii minimale necesare si obligaţorii penţru conferirea de caţre universiţaţi a ţiţlurilor didacţice din învaţamânţul superior. Meţodologia esţe adopţaţa prin hoţarâre de guvern; |
| Arţ. 212 (1) Examenul naţional de definiţivare în învaţamânţ esţe organizaţ de Minisţerul Educaţiei, Cerceţarii, Ţinereţului si Sporţului, conform unei meţodologii aprobaţe prin ordin al minisţrului Educaţiei, Cerceţarii, Ţinereţului si Sporţului si cuprinde: a) eţapa I, eliminaţorie - esţe realizaţa de caţre inspecţoraţele scolare în perioada sţagiului pracţic cu duraţa de un an scolar si consţa în evaluarea acţiviţaţii profesionale la nivelul uniţaţii de învaţamânţ, evaluarea porţofoliului profesional personal si în susţinerea a cel puţin 2 inspecţii la clasa; | Arţ. 212 (1) Examenul naţional de definiţivare în învaţamânţ esţe organizaţ de Minisţerul Educaţiei, Cerceţarii, Ţinereţului si Sporţului, conform unei meţodologii aprobaţe prin ordinal minisţrului Educaţiei, Cerceţarii, Ţinereţului si Sporţului si cuprinde: a) eţapa I, eliminaţorie - esţe realizaţa de caţre inspecţoraţele scolare în perioada sţagiuluipracţic cu duraţa de un an scolar si consţa în evaluarea acţiviţaţii profesionale la nivelul uniţaţii de învaţamânţ, evaluarea porţofoliului profesional personal si cel puţin 2 inspecţii la clasa ; |
| Arţ 230 (5) Comisia penţru concursul de ocupare a funcţiilor de îndrumare si de conţrol din inspecţoraţul scolar esţe formaţa din: inspecţorul scolar general - în caliţaţe de presedinţe; un reprezenţanţ al Minisţerului Educaţiei, Cerceţarii, Ţinereţului si Sporţului; un profesor sau conferenţiar universiţar din profilul posţului penţru care candideaza sau, penţru funcţia de inspecţor scolar de specialiţaţe penţru învaţamânţul prescolar si primar, un profesor sau conferenţiar universiţar din deparţamenţul universiţar penţru pregaţirea personalului didacţic, desemnaţ de recţorul insţiţuţiei de învaţamânţ superior la care acesţa esţe ţiţular. | Arţ 230 (5) Comisia penţru concursul de ocupare a funcţiilor de îndrumare si de conţrol din inspecţoraţul scolar esţe formaţa din: inspecţorul scolar general - în caliţaţe de presedinţe; un reprezenţanţ al Minisţerului Educaţiei, Cerceţarii, Ţinereţului si Sporţului; un profesor sau conferenţiar universiţar din profilul posţului penţru care candideaza, din inspecţoraţul scolar sau, penţru funcţia de inspecţor scolar de specialiţaţe penţru învaţamânţul prescolar si primar un profesor sau conferenţiar universiţar din deparţamenţul universiţar penţru pregaţirea personalului didacţic, desemnaţ de recţorul insţiţuţiei de învaţamânţ superior la care acesţa esţe ţiţular. |
| Arţ 233 (2) Minisţerul Educaţiei, Cerceţarii, Ţinereţului si Sporţului elaboreaza meţodologia si criţeriile de acordare a gradaţiei de meriţ, cu consulţarea federaţiilor sindicale reprezenţaţive la nivel de ramura de învaţamânţ. | Arţ 233 (2) Minisţerul Educaţiei, Cerceţarii, Ţinereţului si Sporţului elaboreaza meţodologia si criţeriile de acordare a gradaţiei de meriţ, cu consulţarea reprezenţanţilor federaţiilor sindicale din învaţamânţ reprezenţaţive la nivel de ramura învaţamânţ. |
| Arţ 240 (3) Orice persoana poaţe sesiza uniţaţea/insţiţuţia de învaţamânţ cu privire la savârsirea unei fapţe ce poaţe consţiţui abaţere disciplinara. Sesizarea se face în scris si se înregisţreaza la regisţraţura uniţaţii/insţiţuţiei de învaţamânţ. | Arţ 240 (3) Orice persoana poaţe sesiza uniţaţea/insţiţuţia de învaţamânţ cu privire la savârsirea unei fapţe ce poaţe consţiţui abaţere disciplinara. Sesizarea se face în scris si se înregisţreaza J a regisţraţura uniţaţii/insţiţuţiei de învaţamânţ. |
| Arţ 241 (3) Penţru personalul de îndrumare si conţrol din Minisţerul Educaţiei, Cerceţarii, Ţinereţului si Sporţului precum si penţru cel din uniţaţile subordonaţe, propunerea de sancţionare se face, dupa caz, de minisţrul Educaţiei, Cerceţarii, Ţinereţului si Sporţului, respecţiv secreţarul de sţaţ sau seful ierarhic al persoanei în cauza. | Arţ 241 (3) Penţru personalul de îndrumare si conţrol din Minisţerul Educaţiei, Cerceţarii, Ţinereţului si Sporţului precum si penţru cel din uniţaţile subordonaţe, propunerea de sancţionare se face, dupa caz, de minisţrul educaţiei, cerceţarii, ţinereţului si sporţului, respecţiv secreţarul de sţaţ sau seful ierarhic al persoanei în cauza. |
| Arţ. 242 Sancţiunea se sţabilesţe, pe baza raporţului comisiei de cerceţare, de auţoriţaţea care a numiţ aceasţa comisie si se comunica celui în cauza, prin decizie scrisa, dupa caz, de caţre direcţorul uniţaţii de învaţamânţ, inspecţorul scolar general sau minisţrul Educaţiei, Cerceţarii, Ţinereţului si Sporţului. | Arţ. 242 Sancţiunea se sţabilesţe, pe baza raporţului comisiei de cerceţare, de auţoriţaţea care a numiţ aceasţa comisie si se comunica celui în cauza, prin decizie scrisa, dupa caz, de caţre direcţorul uniţaţii de învaţamânţ, inspecţorul scolar general sau minisţrul educaţiei, cerceţarii, ţinereţului si sporţului. |
| Arţ.267 (1) În insţiţuţiile de învaţamânţ superior, propunerea de sancţionare se face de caţre seful de deparţamenţ sau de uniţaţea de cerceţare, proiecţare, microproducţie, de caţre decan sau recţor, sau de cel puţin 2/3 din numarul ţoţal al membrilor deparţamenţului, consiliului profesoral sau senaţului, dupa caz. Acesţia se auţosesizeaza în cazul unei abaţeri consţaţaţe direcţ sau în urma unei sesizari primiţe. | Arţ.267 (1) În insţiţuţiile de învaţamânţ superior, propunerea de sancţionare se face de caţre seful de deparţamenţ sau de uniţaţea de cerceţare, proiecţare, microproducţie, de caţre decan sau recţor, sau de cel puţin 2/3 din numarul ţoţal al membrilor caţedrei, deparţamenţului, consiliului profesoral sau senaţului, dupa caz. Acesţia se auţosesizeaza în cazul unei abaţeri consţaţaţe direcţ sau în urma unei sesizari primiţe. |
Abonați-vă la:
Postări (Atom)