Greva din 16 noiembrie se suspenda

Colegiul Național al Liderilor Federației Sindicatelor Libere din Învățământ întunit în ședință în data de 29 octombrie 2009, a hotărât suspendarea grevei generale care urma să se declanșeze începând cu data de 16 noiembrie 2009.
Această decizie se justifică, ținând cont atât de contextul economic și politic din România, cât și de faptul că judecătorii de la Curtea Constituțională au amânat, pentru data de 9 decembrie 2009, dezbaterea obiecțiilor de neconstituționalitate ridicate față de dispozițiile Legii cadru privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice și a Legii privind reorganizarea unor autorități și instituții publice și raționalizarea cheltuielilor din instituțiile publice, lege prin care ar urma să fie diminuate veniturile salariale, în medie, cu 15,5% lunar, în perioada octombrie – decembrie 2009.
Colegiul Național al Liderilor Federației Sindicatelor Libere din Învățământ recomandă membriilor de sindicat din organizațiile afiliate, să nu treacă, în continuare, notele în catalog, având însă obligația ca acestea să fie aduse la cunoștința elevilor și să fie comentate cu părinții.
Menționăm faptul că, în conformitate cu prevederile legislației în vigoare, cadrele didactice au obligația să treacă notele în catalog, dar nu există nicio precizare referitoare la momentul când trebuie să se facă acest lucru.
PREȘEDINTE FSLI,
Aurel CORNEA
Bucureşti,
30. 10. 2009

FSLI Dolj are site

Un nou sindicat intra in lumea internetului.
FSLI Dolj are pagina de internet.
Felicitari si cat mai multe postari si vizite.

Bani suficienti pentru salarii in Maramures

In urma pichetarii Prefecturii Maramures si memoriului inaintat de catre SLIMM am primit acest raspuns

29.10.2009

Colegiul National al Liderilor FSLI stabileste astazi ce actiuni o sa intreprinda in urmatoarea perioada de timp.
Tot azi se intalneste Alianta Bugetarilor la sediu FSLI

Marti 3 noiembrie incep discutiile pe Metodologia de miscare de personal

marţi 3 noiembrie 2009, ora 11.00, la Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Inovării, etajul 2, camera 61,incepe dezbaterea şi analizarea în cadrul unui grup de lucru constituit din reprezentanţi ai Ministerului Educaţiei, Cercetării şi Inovării şi reprezentanţi ai federaţiilor sindicale, a următoarelor proiecte de acte normative:

· Calendarul mişcării personalului didactic din învăţământul preuniversitar pentru anul şcolar 2010– 2011;

· Metodologia privind mişcarea personalului didactic din învăţământul preuniversitar;

· Metodologia de acordare a gradaţiei de merit şi a salariului de merit în învăţământul preuniversitar.

Proiectele menţionate anterior sunt postate pe pagina de web a Ministerului Educaţiei, Cercetării şi Inovării.

CCR amana cele trei legi pana in 9 decembrie

28 octombrie 2009 COMUNICAT DE PRESĂ În şedinţa din data de 28 octombrie 2009, Curtea Constituţională, sesizată în cadrul controlului anterior promulgării legii, prevăzut de art.146 lit.a) din Constituţie, cu obiecţiile de neconstituţionalitate referitoare la: - Legea privind reorganizarea unor autorităţi şi instituţii publice, raţionalizarea cheltuielilor publice, susţinerea mediului de afaceri şi respectarea acordurilor-cadru cu Comisia Europeană şi Fondul Monetar Internaţional; - Legea educaţiei naţionale; - Legea-cadru privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, având în vedere complexitatea problemelor juridice ce fac obiectul examinării şi care necesită o analiză deosebit de atentă, a decis amânarea dezbaterilor pentru data de 9 decembrie 2009. Biroul de presă al Curţii Constituţionale

Spre dispararea unora FSLI se apropie de 200000 de membri!

Pentru o prezentare corectă a situaţiei gradului de sindicalizare din învăţământ, Federaţia Sindicatelor Libere din Învăţământ a solicitat Ministerului Educaţiei, Cercetării şi Inovării, situaţia rezultată în urma recensământului din anul 2009. Astfel , prin adresa 46511/28.10.2009, MECI a comunicat federaţiei noastre această situaţie.
La nivelul învăţământului preuniversitar, există un număr de 312825 membri de sindicat, după cum urmează:
- Federaţia Sindicatelor Libere din Învăţământ (FSLI) are 198043 membri (63,31% din numărul sindicaliştilor din învăţământ);
- Federaţia Sindicatelor din Învăţământ „Spiru Haret” are 68109 membri (21,77% din numărul sindicaliştilor din învăţământ);
- Federaţia Educaţiei Naţionale (FEN) are 46673 membri (14,92% din numărul sindicaliştilor din învăţământ).

Bucureşti Secretar General,
28 octombrie 2009 Liviu Marian POP

CCR DISCUTĂ SESIZĂRILE PRIVIND LEGEA EDUCAŢIEI, LEGEA SALARIZĂRII UNICE ŞI LEGEA PRIVIND REORGANIZAREA UNOR INSTITUŢII ŞI AUTORITĂŢI PUBLICE

Este ziua in care speram si noi sa avem raspunsuri la cele trei legi.
Sper sa nu se amane din nou.
Dumneavoastra ce credeti?

Centrul de formare profesionala EUROSTADY are site

Eurostudy este noul centru de formare profesională creat de Sindicatul Liber din Învăţământ Maramureş.
Având sediul în cadrul Centrului de Formare şi Odihnă Eurosind de la Ocna Şugatag, judeţul Maramureş, EuroStudy oferă posibilitatea celor care participă la cursurile de formare desfăşurate aici să se bucure nu numai de programe de formare organizate într-o manieră profesionistă, ci şi de o panoramă fantastică, de linişte şi de relaxare.


Programe de formare oferite deocamdata:

* Delegat sindical naţional

* Delegat sindical de întreprindere

* Formator

* Inspector resurse umane
Programe pentru care incercam sa obtinem si credite transferabile.

PENTRU CARCOTASII DIN INTERIOR SI EXTERIOR

Am constatat de o vreme buna ca o gramada de carcotasi incearca sa fabuleze legat de persoana mea. De aceea ma simt (pentru ca ei nu se simt...) sa fac cateva precizari.
Nu ma intereseaza in nici un fel viata politica cel putin 15 ani de aici inainte. Orice asociere a mea cu clasa politica este simpla speculatie de presa.
Simdicatul pe care il conduc si federatia din care fac parte, nu au si nici nu o sa aiba nici un protocol, pact sau orice alt document oficial cu un partid politic.
Nu o sa accept ca cineva din interiorul sau exteriorul organizatiei sa denigreze aceste institutii doar pentru titlu de presa sau orgoliu personal.
Pentru orice informatie suplimenatara va stau la dispozitie nr de tel 0744473459 si adresa personala de email liviumarianpop@yahoo.com. NU MAI FABULATI.
Stiu ca este campanie electorala. De aceea rog, carcotasii partidelor politice si lipitorii de afise, sa isi vada de campania lor si sa ma lase in pace.
P.S. Pentru toti acestia o dedicatie SPECIALA
Iar pentru cei din Maramures UNA SI MAI SPECIALA

SLIMM continuă demersurile pentru obţinerea banilor pentru carte!

Sindicatul Liber din Învăţământ Maramureş a transmis către toate unităţile de învăţământ din judeţ, o adresă prin care a adus la cunoştinţă directorilor şi liderilor de sindicat că, în conformitate cu Metodologia de aplicarea a Legii 315/2006 privind stimularea achiziţionării de cărţi sau de programe educaţionale pe suport electronic, necesare îmbunătăţirii activităţii didactice în învăţământul preuniversitar (100 Euro), art. 3, alin 1, până în data de 01.11.2009 trebuie depuse cererile pentru solicitarea sumelor la unitatea de învăţământ pentru anul 2010.
În ceea ce priveşte sumele necesare pentru anul 2009, dacă nu vor fi alocate până la sfârşitul lunii decembrie a.c., S.L.I.MM va demara acţiune de recuperare a acestora în instanţă începând cu luna ianuariea a anului 2010.
Vă reamintim că S.L.I.MM are procese câştigate pe această speţă în judeţul Maramureş.

Baia Mare Preşedinte,

23.10. 2009 Liviu Marian Pop

S-a descoperit un nou virus în România,botezat de specialişti “I.S.N.D.M.C.P.”

Zilele trecute l-am întâlnit pe o alee din parcul Cişmigiu, pe un amic, profesor la o şcoală dintr¬-o localitate din nordul Moldovei, pe care nu-l mai văzusem de doi ani. Se uita lung la raţele şi lebedele “lansate” relativ recent la apă, cumpărate cu bani grei, în scopul contracarării efectelor crizei economice. Şi pentru că amândurora ne era sete, am decis să bem o bere şi să mai stăm la taifas. În timp ce chelnerul, cu o mimică acră, ne-a trântit pe masă sticlele cu bere, prietenul îmi zice:
-Te-am văzut de multe ori la televizor anul acesta. Şi când a-i negociat cu reprezentanţii Ministerului muncii Legea salarizării unitare şi când aţi lucrat la Codul Educaţiei. Numai că, între ceea ce ai declarat în interviuri şi ceea ce a ajuns în Parlamentul României, este o mare diferenţă.
După ce i-am explicat cu lux de amănunte cum au decurs lucrurile la acele aşa zise “negocieri”, îmi spune :
-Ştii ce cred eu ? Aştia v-au invitat la negocieri, pentru a spune că funcţionează dialogul social. În realitate, hahalerele astea şi-au bătut joc şi de noi şi de voi, pentru că tot ce au vrut au făcut. După un înghiţit în sec, am fost nevoit să-i dau dreptate, avertizându-l în glumă, să fie atent la limbaj, întrucât C.N.A.-ul sancţionează limbajul indecent folosit, în special, împotriva clasei politice.
-Este incredibil până unde a ajuns nesimţirea ăstora care alcătuiesc clasa politică. Când m-am dus în gară să văd ce tren mai circulă spre Bucureşti, din motive obiective am fost nevoit să intru la toaletă. Şefa de raion, responsabilă cu încasarea taxei, avea un tricou portocaliu, pe care scria: ”dacă vreţi să trăiţi bine, votaţi T.B.**”. Este adevărat că după ce am citit acest slogan,”uşurarea” mea a decurs într-un ritm mult mai alert. În drum spre casă am oprit şi la florărie pentru a-i lua soţiei un buchet de flori. Mi-am amintit că era ziua ei.
Florăreasa, rromă, cu dantură din aur de 24 de carate şi mulţi cocoşei în salba de la gât, cu ce crezi că era îmbrăcată ? Cu un tricou roşu pe care era imprimat sloganul “Dacă vreţi să trăiţi decent, votati M.G.**”. Când am ajuns acasă şi am dat drumul la televizor, am aflat că T.B. şi M.G. tocmai îşi înregistrase la Biroul Electoral Central, cu surle şi trâmbiţe şi cu purtătorii de “ţucal” după ei, candidatura la preşedinţia României. -De suta de euro pentru cărţi, ce mai şti?.
- Am înţeles că Ministerul Educaţiei, condus de interimarul BOC, care şi-a ales ca job, după ce termină treburile tot ca interimar la Guvern, ar dori ca ,în loc de o sută de euro, să acorde două sute de p , care este moneda naţională din Botswana, ajutor financiar de care ar urma să beneficieze doar cadrele didactice de sex feminin,deoarece bărbaţii din învăţământ nu au nevoie, pentru că ei au,i-am răspuns.
- Să vezi cât de interesaţi sunt politicienii de şcoală. La noi, în anul 2004, a început construcţia unei şcoli, cu bani de la Banca Mondială,pentru că cea veche, construită în timpul austro-ungarilor, s-a degradat accentuat. Clădirea s-a ridicat până la acoperiş şi când să-l facă şi pe acestea, banii s-au terminat. Se zvoneşte, răutăcios, că ei au fost suficienţi, numai că o parte consistentă a fost redirecţionată către partidele care, zi de zi, luptă din răsputeri pentru ca noi să o ducem tot mai bine .Toate demersurile intreprinse de primari şi directori în ultimii 4 ani pentru suplimentarea fondurilor pentru a se finaliza lucrările, s-au soldat cu “eşece” , după “succesurile ”promiţătore înregistrate timp de aproape doi ani de la începerea construcţiei. Am omis să-ţi spun că între 2004-2008 am avut primar de la P.S.D., neagreat de Alianta D.A. , iar din 2008 avem primar de la P.N.L., nesuportat nici el de Coaliţia pentru umilirea României.
Pe cine interesează că sute de copii învaţă într-un spaţiu insalubru, iar construcţia nouă se degradează de la o zi la alta?
-Dar ce vânt te-a adus pe la Bucureşti?
-De ce crezi că am venit?
Întruna din zilele trecute, am văzut pe masă, în cancelarie, o hârtie pe care scria : “Tabel nominal cu persoanele care…”. Iar ne-a trimis sindicatul formulare pentru acţionarea în judecată, să mai luăm nişte bani, aşa cum s-a întâmplat în ultimii patru ani, m-am gândit eu pe moment. Când citesc mai departe, văd “…susţin candidatura la preşedinţie a domnului T.B..”
Privirea mi s-a înceţoşat, mintea mi s-a tulburat şi nu m-am putut abţine să nu trag nişte înjurături şi să blestem Am uitat să-ţi spun că săptămâna trecută, când m-am dus într-o dimineaţă la şcoală, a doua zi după ce P.S.D.-ul a hotărât să iasă de la guvernare, am constatat că avem un alt director. Cel vechi, PSD-ist evident, pus cu delegaţie la fel ca „ noul”şi ca marea majoritate a directorilor, a fost schimbat peste noapte. În paranteză îţi spun că, amândoi directorii, în campania pentru europarlamentare, au împărţit alegătorilor diverse produse strict necesare traiului zilnic. Unul zahăr şi ulei, iar celălalt doniţe* personalizate: ”votaţi EBA”.
A doua zi după “ieşirea” mea inexplicabilă, că eu de felul meu sunt un om paşnic, am fost chemat la Consiliul de administraţie, a cărui componenţă a fost modificată şi ea din cauza “culorii” incompatibile, fiind cu siguranţă pârât de un coleg “ciripitor” care probabil următeşte să primească o sumă mai consistentă din fondul de premiere de 2% pe care îl împarte directorul. Mi s-a adus la cunoştiintă faptul că sunt suspect de tulburări de comportament, motiv pentru care, în temeiul Legii nr. 128/1997, trebuie să fac un control psihiatric, iar dacă refuz acest lucru, risc să fiu dat afară din învăţământ. Dacă oi fi întradevăr nebun?, m-am intrebat . Mi-am aminitit că un fost coleg de liceu, este medic psihiatru în Bucureşti. Şi uite,de asta am venit, să mă controlez la cap.
-Şi ce ţi-a spus doctorul ?
-După ce i-am spus ce s-a întâmplat, a scos din sertar un formular, gata completat, pe care şi-a pus parafa şi semnătura.
-Şi ce scrie pe acesta ?
-La diagnostic, scrie “Iritarea sistemului nervos datorită mitocăniei clasei politice”, prescurtat I.S.N.D.M.C.P.
Dar m-a încurajat, spunându-mi să stau liniştit, pentru că zilnic eliberează zeci de astfel de certificate, motiv pentru care acestea sunt gata tipărite, el doar punând doar parafa şi semnătura.
-Şi ce recomandări ţi-a făcut ?
-Mi-a scris următoarele: Să evit să mă uit la televizor pe canalele de ştiri, singurele canale la care mă pot uita,fiind cele cu “ETNO” s-au cele cu desene animate, să nu consum băuturi colorate în roşu, portocaliu sau galben, pentru că există riscul să mi se pună iarăşi “pata”.
Sunt bucuros că sunt apt pentru a profesa în continuare.
Am uitat să-ţi spun că tot în noaptea în care ne-au schimbat directorul, au schimbat şi şeful de gară, directorul de la I.T.M., şeful poliţiei, inspectorul şcolar general, şeful groparilor şi mulţi alţi şefi de la deconcentrate.
Discuţia noastră s-a încheiat brusc, întrucât amicul meu se grăbea să prindă trenul, convenind să ne mai auzim la telefon, după turul al doilea al alegerilor prezidenţiale.

Prim-vicepreşedinte F.S.L.I.,

Simion HANCESCU

* “doniţa”(regionalism)-vas folosit pentru muls vaca
** am folosit prescurtările “T.B. ”; “M.G. ”, pentru a nu fi acuzat de propagandă electorală
ARTICOL APARUT IN TRIBUNA INVATAMANTULUI NR 1023(2094) 26 octombrie-1 noiembrie

Miscare de miscare de personal 2010

Metodologia o sa intre in discutie saptamana viitoare, probabil joi 29.
Asta pentru ca miercuri 28, la Curtea Constitutionala a Romaniei o sa se analizeze (sper sa nu fie o noua amanare)Legea Educatiei Nationale cat e sau nu de constitutionala. Astefel sa stim pe ce lege se face aceasta metodologie.
Pana atunci Colegiul Natioanal al Liderilor FSLI o sa se intruneasca in data de joi, 29 octombrie, pentru a analiza referendumul pentru greva generala.
Se va stabili si cu privire la forma de protest legata de netrecerea notelor in documentele scolare. Pana atunci organizatiile FSLI au recomandarea de a nu trece notele in catalog.

Apel la educaţie! Apel la viaţă! (II)

La începutul lunii a fost demarata campania „Apel la educaţie! Apel la viaţă”, campanie prin care initiatorii au atras atenţia asupra situaţiei moroşenilor din Ucraina şi, în primul rând, s.au pus bazele unei acţiuni de colectare de materiale în limba română, materiale necesare pentru educarea ROMÂNILOR DE DINCOLO DE TISA.
Detalii www.eternulmaramures.ro

În acelaşi timp, în toate zonele ţării încercăm să apelăm la oameni care să ne ajute în sprijinirea spirituală şi materială a oamenilor care trăiesc dincolo de Tisa, în o parte a Maramureşului istoric.

Ne-am bucura să primim sprijin şi din partea editurilor şi tipografiilor care ar putea să ne ajute prin tipărirea de materiale care ar fi necesare culturalizării moroşenilor de peste Tisa, oameni care duc o lipsă acută de limba română, oameni care sunt obligaţi să îşi uite rădăcinile şi obiceiurile.

Pentru informaţii suplimentare referitoare la modul în care şi dumneavoastră puteţi ajuta aceste acţiuni vă rugăm să folosiţi e-mail contact@eternulmaramures.ro

Ordin MECI privind autorizarea de functionare provizorie

Il puteti descarca de AICI

Hotărârile care au dobândit titlul executoriu înainte de intrarea în vigoare a OUG nr. 71/2009, trebuie să se pună în executare

Pentru a clarifica anumite aspecte legate de procesele caştigate de sindicatele din învăţământ, fac câteva precizări legate de aplicarea OUG 71/2009.
Dacă unităţile de învăţământ cu calitatea de ordonator de credite au hotărâri judecătoreaşti definitive, executorii şi irevocabile privind acordarea unor drepturi băneşti, hotărâri care au dobândit titlul executoriu înainte de intrarea în vigoare a OUG nr. 71/2009, acestea trebuie să pună în executare hotărârile pentru considerentele ce urmează a fi enunţate.
Potrivit OUG nr. 71/2009, art. 1. - (1) Plata sumelor prevăzute prin hotărâri judecătoreşti având ca obiect acordarea unor drepturi de natură salarială stabilite în favoarea personalului din sectorul bugetar, devenite executorii până la data de 31 decembrie 2009, se va realiza după o procedură de executare care începe astfel:
a) în anul 2010 se plăteşte 34% din valoarea titlului executoriu;
b) în anul 2011 se plăteşte 33% din valoarea titlului executoriu;
c) în anul 2012 se plăteşte 33% din valoarea titlului executoriu.
(2) În cursul termenului prevăzut la alin. (1) orice cerere de executare silită se suspendă de drept.

Acest articol al OUG nr. 71/2009 poate fi interpretat după cum urmează.
O primă interpretare ar putea consta în aceea că toate hotărârile judecătoreşti rămase definitive şi executorii în cursul anului 2009 şi care nu au fost puse în executare, pot fi executate doar începând cu 01.01.2010, în trei ani. Mai mult, alin. 2 din articolul 1 al OUG nr. 71/2009 prevede că în termenul stabilit (care poate fi anul 2009 –până la 31 decembrie 2009 – sau poate fie perioada 2010 – 2012) orice cerere de executare silită se suspendă de drept. Prin urmare, se poate considera că toate hotărârile, chiar şi cele rămase neexecutate până la intrarea în vigoare a OUG nr. 71/2009 se pot executa doar începând cu 01.01.2010, în trei ani.
Dar, o a două interpretare, care este şi cea corectă, datorită argumentelor legale care o susţin, este aceea că hotărârile judecătoreşti definitive şi executorii care au dobândit formula executorie înainte de intrarea în vigoare a OUG nr. 71/2009 pot şi trebuie să fie puse în executare conform actelor normative de drept comun, fără a li se aplica prevederile OUG nr. 71/2009 referitoare la plata eşalonată. În susţinerea acestei opinii se invocă prevederile Constituţiei României care prevede în art. 115 faptul că ordonanţele de urgenţă intră în vigoare după publicarea lor în Monitorul Oficial. OUG nr. 71/2009 a fost publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 416 din 18/06/2009. În textul ordonanţei nu se regăsesc prevederi care să dispună ca dată a aplicării ei, o altă dată decât cea a publicării în Monitorul Oficial. Prin urmare, nu poate fi aplicată şi cu privire la hotărârile judecătoreşti care au rămas definitive şi executorii înainte de intrarea ei în vigoare. Potrivit dispoziţiilor Codului Muncii, art. 289, hotărârile pronunţate în litigii de muncă sunt definitive şi executorii de drept. Prin urmare, toate hotărârile judecătoreşti rămase defintive şi executorii înainte de intrarea în vigoare a OUG nr. 71/2009 trebuie puse în executare, conform dispozitivului hotărârii judecătoreşti, cu plata într-o singură tranşă.
Astfel, potrivit art. 277 din Codul Muncii hotărârile judecătoreşti definitive privind plata salariilor se execută în termen de 15 zile de la data cererii de executare adresate de către partea interesată. În baza acestor dispoziţii legale şi a calităţii dvs. de ordonator de credite vă solicităm executarea tuturor hotărârilor judecătoreşti rămase definitive şi executorii înainte de intrarea în vigoare a OUG nr. 71/2009.

Curtea Constitutionala se pronunta azi pe Legea Educatie Nationale

In sfarsit azi o sa vedem forma finala a acestei legi precum si cat de constitutionala este.
Urmeaza in 28 octombrie Legea Salarizarii Unitare si legea cu cele 10 zile concediu fara plata.
sau amana termenul de pronuntare

O sa revin cu detalii

Învăţământul românesc între umilinţă şi respect

Trăim într-o ţară în care oamenii sunt dominaţi în permanenţă de incertitudinea zilei de mâine. Întrebările lor, mai tot timpul rămân fara raspuns sau primesc răspunsuri evazive. Să fie din cauză că cei de la care se aşteaptă luarea unei atitudini sunt mult prea ocupaţi cu interese meschine?
Aranjamente, demisii ,schimbari de Guvern , sunt priorităţile aleşilor neamului ! Educaţia românească este umilită de interesele celor care ne conduc.
În acest context ce se întâmplă cu educaţia românească? Legi promulgate care nu se aplică, emiterea de ordonanţe prin care se anulează drepturile salariaţilor din învăţământ(care în România sunt mai puternice decât o lege) , mişcări sindicale ignorate cu desăvârşire de catre guvernanţi. Toate astea amplifică în continuare scaderea stimei de sine a fiecărui salariat din învăţământul românesc şi nu în ultimul rând afectează calitatea procesul educativ ! Dacă suntem „ajutaţi” să nu mai simţim respectul faţă de noi înşine ce am putea aştepta in viitor?
În condiţiile actuale de pe scena politică a ţării nu se întrezăreşte nicio rază de speranţă pentru noi , aceşti „Domn Trandafir contemporan”. Mă tem să nu ne îndreptăm tot mai mult spre o „gaură neagră” a educaţiei.
Multi dintre noi suntem de părere că procesul instructiv din învăţământul românesc este la un nivel deosebit de ridicat, fapt care se constată prin rezultate deosebite obţinute de elevii care iau parte la olimpiadele internaţionale precum şi prin faptul că mulţi specialişti lucrează în străinătate fiind foarte bine cotaţi în munca lor. Succesele elevilor şi studenţilor noştri sunt motive de mandrie pentru noi dascălii, pentru noi cei care ştim că meritele se datorează în primul rând chiar lor , celor care prin talentul şi inteligenţa specifică poporului român au reuşit să se ridice deasupra condiţiilor nefavorabile ale unui învăţământ deficitar. Cred că tocmai această situaţie nefavorabila din învăţământul românesc a stimulat cel mai mult voinţa acestor tineri de a demonstra lumii întregi performanţele lor excepţionale.
Totusi, prin nesusţinerea învăţământului , în viitorul cel mai apropiat vom deveni o ţară cu un procent ridicat de analfabeţi.Elevii sunt condamnaţi la superficialitate datorita stării actuale a învăţământului românesc. De la an la an creşte tot mai mult situaţia elevilor care abandonează şcoala, elevi care au acasa o situaţia financiară precară.
Ajung să cred ca sloganul după care suntem trataţi este : Respectă dacă vrei să fi umilit!
Învăţământul românesc a fost „programat” să intre în declin de către demolatorii de ţări cu performanţă. Şcoala şi-a pierdut rostul într-o societate fără valori... s-a pus banul şi interesul politic înaintea educaţiei şi culturii. Se oferă pe tavă tuturor greilor ce conduc lumea, învăţământul românesc!

curs de formare „Delegat sindical naţional”

Centrul de Formare Profesionala EUROSTUDY organizeaza în perioada 23-25 octombrie 2009, cursul de formare „Delegat sindical naţional” care va avea loc la Centrul de formale sindicala si profesionala EUROSIND din localitatea Ocna Şugatag, judeţul Maramureş (www.eurosind.ro).

Delegat sindical naţional -Domeniile de competenţă Unităţile de competenţă

Activitatea organizaţiei sindicale
• Întocmirea şi administrarea materialelor scrise
• Organizarea şi conducerea şedinţelor de sindicat
Competenţe generale la locul de muncă
• Comunicarea sindicală
Dezvoltare profesională
• Instruirea membrilor de sindicat
• Perfecţionarea profesională sindicală
Management
• Administrarea organizaţiei sindicale
• Implementarea de noi servicii sindicale
• Managementul resurselor materiale şi umane
Nivel de sindicalizare
• Asigurarea serviciilor pentru membrii de sindicat / organizaţii sindicale
• Recrutarea membrilor
Planificare
• Culegerea şi organizarea informaţiilor
• Planificarea activităţii
Politica sindicală
• Elaborarea politicii sindicale
• Promovarea sindicatului
Relaţia cu angajatorul / patronatul
• Negocierea acordurilor
• Organizarea formelor de protest
• Reprezentarea membrilor de sindicat în relaţia cu angajatorul / patronatul

participa birourile executive ale FSLI MM, FSLI SV, FSLI SJ, FSLI BN.
La finalul cursului se vor elibera certificate CNFPA

În perioada 01-04 noiembrie 2009, la Băile Herculane, modulul al II-lea al programului “Dimensiunile Învăţării”

Departamentul Învăţământ Preprimar şi Primar al F.S.L.I. România, împreună cu Asociaţia Alternative Pedagogice, organizează, în perioada 01-04 noiembrie 2009, la Băile Herculane, modulul al II-lea al programului “Dimensiunile Învăţării”.

Va fi prezentat proiectul TELLVIT.

De asemenea, vor fi prezentate materiale în cadrul programului “Ghiozdanul cu suflete”.

De ce “Ghiozdanul cu suflete”?

PENTRU CĂ

Secolul XX, prin dezvoltarea sa ştiinţifică şi tehnologică extraordinară, poate fi descris ca un secol care a subţiat umanitatea, transformând înţelepciunea în informaţie, comuniunea în consumerism, politica în manipulare, omul în forţă de muncă, destinul în ADN – astfel încât căutarea hranei pentru suflet a devenit din ce în ce mai dificilă.

Educaţia n-a făcut excepţie de la acest proces. În goana de a crea forţa de muncă necesară producerii prosperităţii materiale, procesul de predare-învăţare – acel schimb permanent între elev şi dascăl, acea lume în care fiinţele umane explorau împreună profunzimile sufletului –s-a tranformat într-o acumulare de cunoştinţe şi formarea unor deprinderi tehnice.

Printre standarde din ce în ce mai înalte, indicatori de performanţă şi obiective operaţionale nu mai regăsim spiritul întreg şi integru al copilului şi nici pe cel al dascălului. Sufletul şi personalitatea sunt sparte în bucăţi din ce în ce mai mici, elevii au devenit simple numere matricole în cataloage şi în computere care le dirijează destinele, îi clasifică şi îi repartizeză pe bază de softuri.

Pentru şcoala românească din perioada comunistă lucrurile erau simple: spiritul sau sufletul nu există, totul e materie, deci nu avem nicio problemă. După 1990, introducerea orelor de religie n-a rezolvat nici pe departe problema. Lăsând la o parte că religia a devenit, în multe clase, doar un obiect de învăţământ în plus, hrana necesară sufletului nu-şi are locul în şcoală. Aşa cum trupul şi mintea au nevoie de hrană şi îngrijire, tot astfel şi spritul are nevoie de îngrijire şi hrănire.

Tot mai mulţi copii clachează. Unii se sinucid sau devin victime ale drogurilor, alţii devin rebeli şi violenţi, mulţi se refugiază în secte subterane ca EMO sau satanişti. Aceste situaţii sunt văzute în societatea noastră ca fapte diverse, care n-au de-a face cu şcoala. Şi totuşi, copiii îşi caută hrana spirituală pe care n-o mai găsesc într-o şcoală fără suflet, adică moartă, în care n-are rost să-ţi aduci sufletul în ghiozdan.

Simpozionul propus de noi cheamă nu numai la o schimbare a ceea ce se face în clasă ci vrea să atragă atenţia către o nouă direcţie în dezbaterea naţională despre reforma educaţiei. Mulţi dintre noi, cărora le pasă de educaţie, suntem dezamăgiţi de „fixurile” impuse de clasa politică. Politicienii promovează răspunsuri simplistice care încearcă să schimbe educaţia din afară înăuntru stabilind standarde, aceleaşi pentru toţi, după care elevii şi dascălii sunt măsuraţi şi judecaţi. Consecinţele se văd cu ochiul liber: cadre didactice (unele) care pregătesc elevii pentru examene nu pentru viaţă; cadre didactice (unele) care îşi ajută elevii să copieze la teste ştiind că standardele nu pot fi atinse în mod cinstit cu resursele existente; goana după procente sporite de promovabilitate şi note mari.

Desigur, problema nu va fi rezolvată în acest simpozion. Dar, dacă fiecare participant va aduce o povestioară de două, trei pagini din experienţa sa, despre un copil, o clasă, o situaţie, o relaţie, un gest care l-au impresionat şi emoţionat profund, aceste povestioare vor constitui conţinutul unei cărţi care să atragă atenţia politicienilor, cadrelor didactice şi părinţilor.

Pentru a veni în ajutorul participanţilor, propunem următoarele secţiuni sau teme ale povestirilor:

1. Dorinţa puternică de legături profunde cu sine, cu alţii, cu natura (animale, plante, etc.) sau cu divinitatea.

2. Dorinţa de retragere în linişte şi solitudine, ca tărâm al reflecţiei.

3. Căutarea de scopuri şi semnificaţii: cine sunt eu? Are viaţa mea vreun sens? Cum îl pot afla?, etc.

4. Bucuria şi încântarea, pierderea de sine.

5. Misterul creaţiei, impulsul creator de idei, de opere artistice, etc.

Participanţi:

- reprezentanti ai învăţământului preprimar;

- reprezentanti ai învăţământului primar;

- reprezentant ai învăţământului gimnazial

Pot participa şi alte cadre didactice interesate.

Acţiunea se va desfăşura la Hotel “Dacia”.

Sosirea participanţilor – duminică, 01 noiembrie 2009, începând cu ora 12⁰⁰;

Plecarea participanţilor – miercuri, 04 noiembrie 2009, după micul dejun.

Costul acţiunii este de 500 RON/persoană.

Până miercuri 28 octombrie 2009 inscriierile se pot transmite la U.S.L.I.Mehedinţi, prin organizatiile judetene FSLI, numărul şi numele participanţilor dumneavostră, pe specialităţi (preprimar, primar, gimnazial).

Plata se va face, în numerar, la sosire.

Vicepreşedinte FSLI ,

Instit. Mihai Dima

21 din cele 23 de propuneri ale FSLI au fost acceptate

Propunerile Federaţiei Sindicatelor Libere din Învăţământ pentru modificarea şi completarea proiectului O.M.E.C.I. privind Metodologia formării continue a personalului didactic din învăţământul preuniversitar, prezentate în şedinţa Comisiei de Dialog Social din data de 15.10.2009 au fost acceptate aproape in totalitate.
Astfel:

1. Modificarea prevederilor art.19, alin (2) lit.b), după cum urmează:

„Cadrele didactice încadrate în învăţământul preuniversitar particular beneficiază

de recunoaşterea vechimii la catedră, necesare pentru obţinerea definitivării în

învăţământ şi a gradelor didactice II şi I, de la data obţinerii autorizaţiei de

funcţionare provizorie de către unitatea şcolară respectivă, conform legislaţiei în

vigoare;”

2. Eliminarea lit. f) din art.19, alin.(2), deoarece inspectorul şcolar general nu poate dispune de derogări faţă de prevederile Legii nr. 128/1997.

3. Art.21, alin.(3) şi (6), se completează şi vor avea următorul conţinut:

(3)Personalului didactic de predare cu diplomă de absolvire a învăţământului universitar de scurtă durată, precum şi educatoarelor, învăţătorilor, institutorilor şi maiştrilor instructori care, ulterior obţinerii gradelor didactice, au absolvit studii universitare cu diplomă de licenţă, respectiv de master, li se recunosc gradele didactice obţinute, inclusiv în cazul în care au trecut prin concurs în învăţământul liceal sau postliceal sau ca urmare a pretransferării la cerere şi transferării personalului didactic disponibilizat prin restrângere de activitate sau prin desfiinţarea unor unităţi şcolare.

(6)Aprecierea anuală şi calificativul acordate pentru activitatea managerială nu reprezintă o condiţie pentru înscrierea şi susţinerea examenelor de acordare a definitivării în învăţământ şi a gradelor didactice II şi I, pentru personalul didactic care îndeplineşte funcţii de conducere, îndrumare şi control în sistemul de învăţământ preuniversitar sau funcţii publice. În acest caz vor fi luate în considerare calificativele acordate pentru funcţia didactică de predare.

4. Art. 25. alin.(3), lit.b), se completează şi va avea următorul conţinut:

„Copiile autentificate de conducerea unității de învățământ ce deţine registrul de inspecţii care conţine originalul după procesele verbale de inspecţie specială pentru definitivarea în învăţământ şi gradul didactic II şi după rapoartele scrise întocmite la inspecţia specială şi susţinerea lucrării metodico-ştiinţifice pentru gradul didactic I;”

5. Modificarea şi completarea prevederilor art.28, alin.(2) şi (3), după cum urmează:

(2)Personalul didactic titular care nu obţine, în maximum 7 ani de la finalizarea studiilor definitivarea în învăţământ, pierde calitatea de titular şi, ca urmare, contractul de muncă individual al acestuia se desface, potrivit legii. Personalul didactic căruia i s-a desfăcut contractul individual de muncă urmare a neobţinerii definitivării în învăţământ în termenele prevăzute de lege, după obţinerea unei noi titularizări se poate înscrie la examenul de definitivare cu condiţia de a efectua un nou stagiu la catedră de 2 ani.

(3) Personalul didactic încadrat pe o perioadă determinată, care nu a obţinut definitivarea în învăţământ în maxim 7 ani de la finalizarea studiilor, se poate înscrie la acest examen, după titularizare, cu condiţia de a efectua un nou stagiu la catedră de 2 ani.

6. Art.29, alin (1), lit.(g) se modifică şi va avea următorul conţinut:

„dovada privind calificativele acordate în ultimii 2 ani şcolari;”

7. Modificarea prevederilor art. 35 alin (1), după cum urmează:

„Subiectele pentru probele scrise se stabilesc în plenul comisiei sau comisiilor de examinare, după caz, pe baza programelor apro­bate de Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Inovării. În acest scop, membrii comisiei/comisiilor de examinare se întrunesc cu cel puţin o oră înaintea desfăşurării fiecărei probe scrise şi propun minimum trei variante de subiecte. Pentru probele scrise care cuprind atât disciplina de specialitate cât şi didactica acesteia, fiecare variantă va conţine 1/2 subiecte de specialitate şi 1/2 subiecte de didactica specialităţii.

8. Modificarea prevederilor art.38, alin.(4), după cum urmează:

„Examenul oral se desfăşoară pe baza unui program stabilit de comisie, astfel încât un candidat să nu susţină mai mult de o probă de examen pe zi. Examinarea candidaţilor se desfăşoară între orele 8,00 şi 20,00.”

9. Modificarea prevederilor art.39, alin.(5), după cum urmează:

„Soluţionarea fiecărei contestaţii se decide şi se comunică prin calificativul “admisă” sau “respinsă”. Contestaţia este admisă în cazul în care nota acordată, după contestaţie, este mai mare sau mai mică cu mai mult de 1 punct decât nota acordată la prima evaluare. În caz contrar, contestaţia este respinsă şi rămâne valabilă nota iniţială.

10. Modificarea prevederilor art.44, alin. (2), după cum urmează:

(2) Pentru acordarea gradului didactic II personalului didactic cu funcţia de bază în învăţământ şi cu normă întreagă, se cere o vechime la catedră de cel puţin 4 ani de la obţinerea definitivării în învăţământ sau de cel puţin 3 ani pentru personalul didactic care a obţinut definitivatul cu media 10.

11. Modificarea prevederilor art.46, alin.(3), după cum urmează:

„Pentru toate categoriile de personal didactic, inspecţiile curente se efectuează de către inspectori şcolari de specialitate de la inspectoratele şcolare sau cadre didactice din corpul de metodişti al inspectoratului şcolar, repartizaţi cu delegaţie. Cadrele didactice care efectuează inspecţiile curente trebuie să aibă cel puţin gradul didactic II şi aceeaşi specializare cu aceea în care candidatul îşi susţine inspecţia specială sau să poată preda specializarea celui inspectat, potrivit Centralizatorului privind disciplinele de învăţământ, domeniile şi specializările, precum şi probele de concurs, valabil pentru încadrarea personalului didactic din învăţământul preuniversitar.”

12. Modificarea prevederilor art.47, alin (1) și (3), după cum urmează:

(1) Înscrierea pentru acordarea gradului didactic II în învăţământ se face pe bază de cerere, însoţită de dosarul de înscriere, în fiecare an, în perioada 1- 31 octombrie, pentru sesiunea din anul şcolar următor, la conducerile unităţilor de învăţământ. Dosarul de înscriere trebuie să conţină următoarele documente:

h) dovada privind calificativele acordate în ultimii doi ani şcolari;

i) dovada privind calificativele acordate la inspecţiile şcolare în ultimii patru ani şcolari;

(3) Dosarele cadrelor didactice înscrise la examenul pentru acordarea gradului

didactic II, care îndeplinesc condiţiile legale, vor fi înaintate de către conducerile

unităţilor de învăţământ inspectoratelor şcolare, unde vor fi înregistrate.

13. Completarea prevederilor art.48, după cum urmează

(1) Procedura de finalizare a înscrierii candidaţilor din seria curentă, corespunzătoare anului şcolar în care se desfăşoară probele scrise şi orale, cuprinde următoarele acţiuni şi termene:

a) inspectorul şcolar pentru perfecţionare şi formare continuă trimite în fiecare an, până la data de 12 decembrie, instituţiilor de învăţământ centre de perfecţionare, listele candidaţilor care vor susţine examenul pentru acordarea gradului didactic II în anul şcolar respectiv;

b) directorii unităţilor de învăţământ vor transmite inspectoratelor şcolare, în perioada 7-14 iunie a fiecărui an, procesele verbale de inspecţii curente şi speciale derulate în anul şcolar respectiv, în copie autentificată prin ştampila şi semnătura conducătorului unităţii şcolare în care s-a efectuat inspecţia; fiecare proces verbal va fi însoţit de un document din care să rezulte vechimea la catedră a cadrului didactic.

(2) Pentru finalizarea demersurilor premergătoare obligatorii pentru admiterea candidaţilor la susţinerea probelor scrise şi orale din cadrul examenului pentru acordarea gradului didactic II, inspectoratele şcolare judeţene/al municipiului Bucureşti, prin inspectorul şcolar pentru perfecţionare şi formare continuă, vor transmite instituţiilor de învăţământ centre de perfecţionare, până la data de 1 iulie, următoarele documente:

a) fişele sintetice cu datele candidaţilor admişi spre a participa la susţinerea probelor scrise şi orale, potrivit specializării pentru care a optat fiecare candidat;

b) dosarele candidaţilor, inclusiv procesele verbale ale inspecţiilor curente şi ale inspecţiei speciale, în copie autentificată prin ştampila şi semnătura conducătorului unităţii şcolare în care s-a efectuat inspecţia

c) un document cu informaţii privind vechimea la catedră în ani, luni şi zile, pentru candidaţii care au beneficiat de concediu fără plată sau pentru îngrijirea copilului, ori pentru orice alte situaţii care ridică probleme privind vechimea la catedră a candidaţilor.

14. Modificarea prevederilor art.51, alin.(5), după cum urmează:

„Pentru toate categoriile de personal didactic, inspecţia specială este efectuată de un inspector de specialitate de la inspectoratele şcolare sau de la Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Inovării sau un cadru didactic metodist repartizat cu delegaţie. Cadrul didactic care efectuează inspecţia specială trebuie să aibă cel puţin gradul didactic I şi aceeaşi specializare cu aceea în care candidatul îşi susţine inspecţia specială sau să poată preda specializarea celui inspectat, potrivit Centralizatorului privind disciplinele de învăţământ, domeniile şi specializările, precum şi probele de concurs, valabil pentru încadrarea personalului didactic din învăţământul preuniversitar.”

15. Modificarea prevederilor art.52, în conformitate cu prevederile art. 35 alin.(2) lit.b) și c) din Legea nr.128/1997cu privire la probele pentru obținerea gradului didactic II, după cum urmează:

· un test de specialitate și metodica specialtății;

· probă orală de pedagogie.

16. Modificarea prevederilor art.59, alin.(2), după cum urmează:

Pentru acordarea gradului didactic I personalului didactic cu funcţia de bază în învăţământ şi cu normă întreagă, se cere o vechime la catedră de cel puţin 4 ani de la obţinerea gradului didactic II sau de cel puţin 3 ani pentru personalul didactic care a obţinut gradul didactic II cu media 10.

17. Modificarea prevederilor art.61, alin.(5), după cum urmează:

„Calificativul de promovare la inspecţia curentă este foarte bine. Inspecţiile curente promovate sunt valabile patru ani.”

18. Modificarea prevederilor art.62, alin.(3), după cum urmrează:

„Dosarele cadrelor didactice înscrise la examenul pentru acordarea gradului didactic I, care îndeplinesc condiţiile legale, vor fi înaintate de către conducerile unităţilor de învăţământ inspectoratelor şcolare, unde vor fi înregistrate.”

19. Modificarea prevederilor art.64, alin.(1), după cum urmează:

„Cadrele didactice înscrise la examenul pentru acordarea gradului didactic I care, până la obţinerea acestui grad, nu obţin calificativul foarte bine la aprecierile anuale şi la a doua inspecţie şcolară curentă, precum şi cadrele didactice care au fost sancţionate nu pot fi propuse pentru acordarea gradului didactic I.”

20. Completarea Anexei 7-Fişa de evaluare a activităţii didactice

în cadrul inspecţiilor curente cu ponderea fiecărui aspect în calificativul acordat, astfel:

A. Proiectarea lecţiei -10%;B. Desfăşurarea lecţiei (activităţii)-25%;

C. Activizarea elevilor-25%; D. Evaluarea permanentă -20%;

E. Comportamentul -10% ; F. Autoevaluarea -10%

21. Completarea Anexelor cu următoarele modele de documente:

§ Proces verbal/rapoart scris la inspecţia curentă;

§ Raport scris la inspecţia specială pentru acordarea gradului didactic II;

§ Raport scris la inspecţia specială pentru acordarea definitivării în invăţământ;

Notă

Proiectul Metodologiei formării continue a personalului didactic din învăţământul preuniversitar nu reglementează următoarele aspecte:

1. echivalarea creditelor în cazul studiilor universitare finalizate pentru care nu sunt menționate nr. de credite;

2. nr.minim de ore necesare suplinitorilor/cadrelor didactice asociate în anul în care li se efectuează inspecțile speciale pentru definitivarea în învățământ și de acordare a gradelor didactice;

LEGEA SALARIZARII UNITARE , O MINCIUNA GOGONATA

STIMATE CITITORULE,
1) METODA OBIECTIVA :
Pentru a compara inaltimea Dv. cu a mea , avem nevoie de o unitate de masura(ex.cm) si de un instrument(ex.ruleta).
Pentru a compara temperatura la pranz in zilele de 1 oct.si 3 oct.,avem nevoie de
o unitate de masura(ex.gradul Celsius) si de un instrument(ex.termometrul).
Pentru a compara valoarea muncii Dv.(exprimata in puncte pe grila/in lei) cu a mea
avem nevoie de o unitate de masura(CARE ?) si de un instrument(CARE ?).
Demonstratia este suficienta pentru a trage concluzia : o imposibilitate.
Consecinta ? Discutiile vor continua la infinit , iar miscarile sociale care urmeaza
sunt indreptatite.

2) METODA SUBIECTIVA :
Singura metoda posibila este SUBIECTIVA si consta in negocierea directa cu fiecare

categorie sociala. Impunerea legii prin asumarea raspunderii guvernamentale este o mare escrocherie , posibila doar intr-un regim de dictatura.



Cu respect,
Un pensionar,prof.de matematica

METODOLOGIA FORMĂRII CONTINUE A PERSONALULUI DIDACTIC DIN ÎNVĂŢĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR - Proiect MECI

Capitolul I

DISPOZIŢII GENERALE

Art. 1 – Prezenta Metodologie reglementează cadrul general, instituţional, conceptual şi procedural, prin care se realizează formarea continuă a personalului didactic, didactic auxiliar, de conducere, îndrumare şi control din unităţile şi instituţiile de învăţământ preuniversitar şi din unităţile conexe ale acestuia, precum şi din alte instituţii sau organizaţii de educaţie, componente ale sistemului de învăţământ din România, potrivit legii.

Art. 2 – Personalul încadrat în învăţământul preuniversitar pe funcţiile didactice şi didactice auxiliare potrivit art. 5 și 6 din Legea nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic, cu modificările și completările ulterioare, beneficiază de dreptul de a participa la oricare din formele de organizare a perfecţionării/formării continue prevăzute în prezenta Metodologie.

Art. 3 – (1) Formarea personalului didactic reprezintă un proces continuu şi cumulativ de dobândire şi dezvoltare a competenţelor personalului didactic, care se întemeiază pe conceptul educaţiei permanente şi cuprinde două componente fundamentale: formarea iniţială şi formarea continuă.

(2) Formarea iniţială asigură dobândirea competenţelor şi a certificărilor oficiale necesare accesului la exercitarea calificată a profesiei didactice. Acest nivel cuprinde:

a) formarea de specialitate, asigurată şi certificată prin promovarea programelor de studii universitare, sau, după caz, a studiilor de specialitate de nivel liceal ori postliceal, oferite de instituţii de învăţământ autorizate sau acreditate, potrivit legii;

b) formarea psihopedagogică şi didactică, de specialitate, teoretică şi practică, asigurată şi certificată prin promovarea programelor de studii psihopedagogice oferite de departamentele pentru pregătirea personalului didactic, respectiv de facultăţile care au în structura lor specializarea Pedagogia învăţământului primar şi preşcolar, din instituţiile de învăţământ superior, sau, după caz, a programelor de pregătire psihopedagogică, didactică şi de specialitate organizate în instituţii de învăţământ de nivel liceal sau postliceal, abilitate să organizeze aceste programe, potrivit legii.

(3) Formarea continuă asigură actualizarea şi dezvoltarea competenţelor personalului didactic, inclusiv dobândirea de noi competenţe, în funcţie de evoluţiile din planul nevoilor de educaţie şi al curriculum-ului educaţional, precum şi în funcţie de exigenţele privind adaptarea competenţelor personalului didactic la schimbările din structurile/procesele de educaţie. Potrivit principalelor sale destinaţii, formarea continuă vizează:

a) actualizarea şi dezvoltarea, prin programe de formare/perfecţionare periodică, a competenţelor în domeniul/domeniile de specializare corespunzător funcţiilor didactice obţinute prin formarea iniţială;

b) dezvoltarea competenţelor pentru evoluţia în cariera didactică, prin sistemul de pregătire şi obţinere a gradelor didactice;

c) dobândirea sau dezvoltarea competenţelor de conducere, îndrumare, control, evaluare în structurile şi organizaţiile din sistemul de educaţie;

d) dobândirea de noi competenţe, prin programe de reconversie/readaptare a calificării pentru noi specializări sau/şi noi funcţii didactice, altele decât cele obţinute prin formarea iniţială;

e) dobândirea unor competenţe complementare sau de extensie care lărgesc gama activităţilor şi funcţiilor ce pot fi prestate de personalul didactic, respectiv predarea în sistemul E-learnig, predarea în limbi străine, consiliere educaţională şi orientare în carieră, educaţia adulţilor ş.a.;

f) dezvoltarea şi extinderea competenţelor transversale privind rolurile sociale şi dezvoltarea personală şi profesională, interacţiunea şi comunicarea cu mediul social şi cu mediul pedagogic, asumarea de responsabilităţi privind organizarea, conducerea şi îmbunătăţirea performanţei strategice a grupurilor profesionale, autocontrolul şi analiza reflexivă a propriei activităţi ş.a.

(4) Formarea continuă se realizează în principal prin:

a) programe şi activităţi de perfecţionare a pregătirii ştiinţifice, psihopedagogice şi didactice sau în domeniile conducerii, îndrumării şi evaluării învăţământului;

b) cursurile de pregătire şi examenele pentru acordarea definitivării în învăţământ şi a gradelor didactice II şi I,

c) programe de conversie profesională.

(5) Formarea iniţială şi formarea continuă sunt concepute ca procese interdependente, între care se stabilesc interacţiuni şi pârghii de autoreglare menite să adapteze permanent formarea personalului didactic la dinamica evoluţiilor proceselor/sistemelor de educaţie.

Art. 4 – (1) Potrivit prezentei Metodologii, formarea continuă a personalului didactic se întemeiază pe modelul abordării prin competenţe şi pe conceptul de dezvoltare cumulativă a nivelului de competenţă a personalului didactic. Nivelul de competenţă vizat prin programele şi activităţile de formare continuă/perfecţionare este evaluat în funcţie de:

a) capacitatea cadrului didactic de a mobiliza, a combina şi a utiliza în mod autonom capacităţile de cunoaştere, deprinderile şi competenţele generale şi cele profesionale în acord cu diversele cerinţe specifice unui anumit context, situaţii sau probleme;

b) capacitatea cadrului didactic de a face faţă schimbării, situaţiilor complexe şi neprevăzute.

(2) Descrierea competenţelor, pe domenii şi categorii este prezentată în Anexa 1 la prezenta metodologie.

Capitolul II

SISTEMUL NAŢIONAL DE FORMARE CONTINUĂ A PERSONALULUI DIDACTIC DIN ÎNVĂŢĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR

Secţiunea 1

Instituţii, organizaţii şi structuri

Art. 5 – (1) Formarea continuă a personalului didactic din învăţământul preuniversitar se realizează printr-un sistem de instituţii, organizaţii şi structuri ale acestora, între care se stabilesc relaţii ierarhice şi relaţii funcţionale menite să asigure coerenţa, compatibilitatea şi respectarea standardelor de calitate în proiectarea, realizarea şi evaluarea programelor de formare continuă la nivel naţional.

(2) Din punctul de vedere al poziţiei şi funcţiilor cu care sunt abilitate instituţiile, organizaţiile şi structurile ce îl alcătuiesc, sistemul naţional de formare continuă a personalului didactic din învăţământul preuniversitar cuprinde:

a) instituţii şi structuri ale acestora cu funcţii de reglementare, coordonare, finanţare, evaluare, acreditare şi monitorizare a programelor de formare continuă, menţionate la alin. (3), lit. a) şi b);

b) instituţii, organizaţii şi structuri ale acestora cu funcţii de organizare şi realizare a programelor şi activităţilor de formare continuă, având statul de furnizori de programe de formare continuă a personalului didactic, menţionate la alin. (3), lit. c) - n);

(3) Sistemul naţional al instituţiilor, organizaţiilor şi structurilor prin care se realizează formarea continuă a personalului didactic din învăţământul preuniversitar cuprinde:

a) Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Inovării, prin direcţiile de profil;

b) Centrul Naţional de Formare a Personalului din Învăţământul Preuniversitar;

c) Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei;

d) Centrul Naţional pentru Curriculum şi Evaluare în Învăţământul Preuniversitar;

e) Centrul Naţional de Dezvoltare a Învăţământului Profesional şi Tehnic;

f) instituţiile de învăţământ superior acreditate, centre de formare/perfecţionare a personalului didactic din învăţământul preuniversitar;

g) inspectoratele şcolare judeţene şi al municipiului Bucureşti;

h) casele corpului didactic din judeţe şi din municipiul Bucureşti;

i) unităţile de învăţământ preuniversitar - centre de perfecţionare abilitate de Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Inovării;

j) Palatul Naţional, palatele judeţene şi cluburile copiilor şi elevilor;

k) federaţiile sportive naţionale;

l) fundaţii, asociaţii profesionale şi organizaţii nonguvernamentale care au ca obiect de activitate pregătirea, perfecţionarea şi dezvoltarea profesională a personalului didactic şi didactic auxiliar din învăţământul preuniversitar;

m) structurile organizatorice/instituţionale abilitate pentru implementarea programelor internaţionale la care România este parte sau a programelor cu finanţare internaţională al căror beneficiar este Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Inovării;

n) alţi furnizori de programe de formare continuă, acreditaţi potrivit legii.

(4) Formarea continuă a personalului didactic poate fi realizată şi prin structuri instituţionale internaţionale recunoscute de Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Inovării, care au ca obiect de activitate pregătirea, perfecţionarea şi dezvoltarea profesională a personalului didactic din învăţământul preuniversitar.

Art. 6 – Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Inovării, prin direcţiile şi structurile de specialitate, are următoarele atribuţii:

a) elaborează politici şi strategii în domeniul formării iniţiale şi continue a cadrelor didactice;

b) elaborează metodologii specifice evoluţiei şi dezvoltării în cariera didactică;

c) evaluează, acreditează, finanţează şi monitorizează programele şi activităţile de formare continuă a personalului didactic, didactic auxiliar, de conducere, de îndrumare şi control/consiliere şi evaluare din învăţământul preuniversitar.

Art.7 – (1) Instituţiile de învăţământ superior, centre de formare/perfecţionare a personalului didactic din învăţământul preuniversitar, abilitate de Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Inovării, realizează formarea continuă prin următoarele tipuri de programe şi activităţi:

a) examenele de definitivare în învăţământ şi de obţinere a gradelor didactice II şi I, inclusiv prin cursurile de pregătire a acestora;

b) programe/stagii de perfecţionare periodică, o dată la cinci ani, prevăzute la art. 33, alin. (1) din Legea 128/1997 privind Statutul personalului didactic, cu modificările și completările ulterioare, pentru personalul didactic din învăţământul preşcolar, primar, secundar şi postliceal;

c) programe de formare/dezvoltare a competenţelor personalului de conducere, de îndrumare şi control din învăţământul preuniversitar;

d) programe de dezvoltare profesional-ştiinţifică a personalului didactic, prin studii universitare de masterat şi doctorat, autorizate sau acreditate potrivit legii;

e) programe de conversie profesională pentru personalul didactic cu studii superioare, prin cursuri de nivel universitar sau postuniversitar, potrivit metodologiei aprobate de Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Inovării;

f) alte programe de perfecţionare ştiinţifică, didactică şi psihopedagogică sau pentru dobândirea unor competenţe complementare care lărgesc gama activităţilor şi funcţiilor ce pot fi prestate de personalul didactic, respectiv consiliere educaţională şi orientare în carieră, asistenţă socială şcolară, educaţia adulţilor, expertiză în evaluarea educaţională ş.a.

(2) În instituţiile de învăţământ superior, centre de formare/perfecţionare, programele de formare continuă a personalului didactic se realizează după cum urmează:

a) prin facultăţile, departamentele şi catedrele de profil, pentru perfecţionarea pregătirii de specialitate;

b) prin departamentele sau catedrele de pregătire a personalului didactic, pentru perfecţionarea pregătirii metodice şi psihopedagogice;

c) prin departamentele pentru pedagogia învăţământului primar şi preşcolar şi prin facultăţile care au în structura lor specializarea Pedagogia învăţământului primar şi preşcolar, pentru perfecţionarea personalului didactic din învăţământul primar şi preşcolar.

(3) Instituţiile de învăţământ superior, centre de formare/perfecţionare, pot organiza programele enumerate la aliniatul (1) în domeniile de specializare şi pentru categoriile de personal didactic pentru care au obţinut aprobările legale, respectiv:

a) pentru organizarea examenelor de definitivare în învăţământ şi de obţinere a gradelor didactice II şi I, precum şi a programelor prevăzute la alin. (1), lit. c), e) şi f) este necesară aprobarea din partea direcției de specialitate din Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Inovării;

b) pentru organizarea programelor prevăzute la alin. (1), lit. b), sau a programelor menţionate la lit. c) şi f) şi care sunt recunoscute cu credite profesionale transferabile în sistemul de perfecţionare periodică, o dată la cinci ani, este necesară acreditarea din partea Centrului Naţional de Formare a Personalului din Învăţământul Preuniversitar.

Art. 8 – Inspectoratele şcolare judeţene/al municipiului Bucureşti coordonează, la nivelul judeţului/municipiului Bucureşti, activitatea de formare continuă/perfecţionare a personalului didactic, realizată prin:

a) activităţi metodico-ştiinţifice şi psihopedagogice, organizate la nivelul unităţilor de învăţământ sau pe grupe de unităţi, respectiv comisii metodice, catedre şi cercuri pedagogice;

b) sesiuni metodico-ştiinţifice de comunicări;

c) schimburi de experienţă pe probleme de specialitate şi psihopedagogice;

d) inspecţii curente şi inspecţii speciale pentru definitivarea în învăţământ şi acordarea gradele didactice II şi I.

Art. 9 – (1) Casa Corpului Didactic, centru de resurse şi documentare, organizează activităţi de formare a personalului didactic, didactic auxiliar şi a personalului de conducere, de îndrumare şi de control din învăţământul preuniversitar.

(2) La nivelul fiecărui judeţ, Casa Corpului Didactic iniţiază şi organizează activităţi de formare continuă, ştiinţifice, metodice şi culturale incluse în Oferta de programe a instituţiei, avizată anual de direcția de specialitate din Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Inovării.

(3) Casa Corpului Didactic, în calitate de furnizor de programe de formare continuă, propune spre acreditare, la Centrul Naţional de Formare a Personalului Didactic din Învăţământul Preuniversitar, programe de perfecţionare proprii, sau/şi în parteneriat cu instituţii cu atribuţii în domeniul educaţiei şi cercetării.

(4) La solicitarea Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Inovării, casa corpului didactic organizează şi realizează diferite tipuri de programe: stagii, cursuri, sesiuni pentru formarea personalului didactic, didactic auxiliar si a personalului de conducere, de îndrumare şi de control din învăţământul preuniversitar.

Art. 10 – (1) Instituţiile/unităţile de învăţământ liceal şi postliceal, centre de formare/perfecţionare, abilitate de Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Inovării, realizează formarea continuă prin:

a) examenele de definitivare în învăţământ şi de obţinere a gradelor didactice II şi I, inclusiv prin cursurile de pregătire a acestora, pentru personalul didactic cu studii de nivel liceal sau postliceal;

b) stagii de formare continuă pe parcursul a cinci ani, prevăzute la art. 33, alin. (1) din Legea 128/1997 privind Statutul personalului didactic, cu modificările și completările ulterioare, pentru personalul didactic cu studii de nivel liceal sau postliceal;

c) programe de conversie profesională pentru personalul didactic cu studii de nivel liceal şi postliceal, potrivit metodologiei aprobate de Ministerului Educaţiei, Cercetării şi Inovării;

d) alte programe de perfecţionare de specialitate, metodică şi psihopedagogică a personalului didactic.

(2) Instituţiile de învăţământ liceal sau postliceal, centre de formare/perfecţionare, pot organiza programele enumerate la aliniatul (1) în domeniile de specializare şi pentru categoriile de personal didactic pentru care au obţinut aprobarea din partea direcției de specialitate din Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Inovării sau, după caz, acreditarea din partea Centrului Naţional de Formarea Personalului Didactic din învăţământul preuniversitar.

Art. 11 – (1) Palatul Naţional al Copiilor organizează programe de perfecţionare specifice pentru personalul didactic din palatele judeţene şi cluburile copiilor şi elevilor, inclusiv programe de perfecţionare periodică, o dată la cinci ani, cu condiţia de a obţine acreditarea din partea Centrului Naţional de Formarea Personalului Didactic din învăţământul preuniversitar.

(2) Palatele judeţene şi cluburile copiilor şi elevilor pot organiza programe de perfecţionare a personalului didactic din aceste instituţii, pentru acele domenii de activitate în care au performanţe deosebite şi dispun de resursele umane şi logistice necesare.

Secţiunea 2

Forme de organizare

Art. 12 – (1) Principalele forme de organizare a formării continue/perfecţionării personalului didactic din învăţământul preuniversitar sunt:

a) activităţile metodico-ştiinţifice şi psihopedagogice, realizate la nivelul unităţii de învăţământ sau pe grupe de unităţi, respectiv comisii metodice, catedre şi cercuri pedagogice;

b) sesiunile metodico-ştiinţifice de comunicări, simpozioane şi schimburi de experienţă pe probleme de specialitate şi psihopedagogice;

c) stagiile periodice de informare ştiinţifică de specialitate şi în domeniul ştiinţelor educaţiei;

d) cursurile organizate de societăţi ştiinţifice şi alte organizaţii profesionale ale personalului didactic;

e) cursurile de perfecţionare a pregătirii de specialitate, metodice şi psihopedagogice;

f) stagii/programe realizate prin activități de mentorat pentru dezvoltarea profesională;

g) cursurile de pregătire şi examenele pentru obţinerea definitivării în învăţământ sau a gradelor didactice;

h) cursurile de pregătire şi perfecţionare pentru personalul de conducere, de îndrumare şi de control, potrivit unor programe specifice;

i) bursele de perfecţionare şi stagiile de studiu şi documentare, realizate în ţară şi în străinătate;

j) cursurile postuniversitare de specializare;

k) studiile universitare de masterat;

l) studiile universitare de doctorat.

(2) Programele de conversie profesională intră în atribuţiile instituţiilor de învăţământ superior şi se desfăşoară în baza unor norme metodologice specifice.

(3) Evaluarea şi validarea achiziţiilor dobândite de personalul didactic prin diferite programe şi forme de organizare a formării continue/perfecţionării se efectuează prin sistemul de recunoaştere, echivalare şi acumulare a creditelor profesionale transferabile.

Art. 13 – (1) Personalul didactic, precum şi personalul de conducere, de îndrumare şi control din învăţământul preuniversitar participă, o dată la 5 ani, la un program de perfecţionare.

(2) Pentru îndeplinirea condiţiei menţionată la alin. (1), personalul didactic din învăţământul preuniversitar trebuie să acumuleze la intervale de 5 ani un minium de 90 de credite profesionale transferabile. Acestea se pot obţine prin:

a) participarea la un program de perfecţionare o dată la 5 ani, de 30-90 de credite, acreditat de Centrul Naţional de Formare a Personalului din Învăţământul Preuniversitar;

b) participarea la alte programe şi forme de organizare a perfecţionării/formării continue a personalului didactic, dintre cele prevăzute la art. 12, alin. (1) şi (2).

Art. 14 – (1) Programele de perfecţionare o dată la 5 ani, prevăzute la art. 33 (1) din Legea 128/1997 privind Statutul personalului didactic, cu modificările și completările ulterioare, asigură dezvoltarea profesională sistematică a personalului didactic şi sunt integrate în sistemul de recunoaştere, echivalare şi acumulare a creditelor profesionale transferabile.

(2) Condiţia participării la un program de perfecţionare o dată la 5 ani se consideră integral îndeplinită în următoarele situaţii:

a)) pentru personalul didactic care a obţinut, în intervalul respectiv, definitivarea în învăţământ sau un grad didactic;

b) pentru personalul didactic din învăţământul preşcolar şi din învăţământul general obligatoriu care a absolvit, în intervalul respectiv, studii universitare de masterat, în domeniul de specialitate sau în domeniul Ştiinţele educaţiei, conform Legii 288/2004 privind organizarea studiilor universitare, cu modificările și completările ulterioare, cu condiţia ca suma creditelor la licenţă şi masterat să fie de cel puţin 300 de credite;

c) pentru personalul didactic care a absolvit, în intervalul respectiv, studii universitare de doctorat în domeniul de specialitate sau în domeniul Ştiinţele educaţiei, conform Legii 288/2004 privind organizarea studiilor universitare, cu modificările și completările ulterioare;

d) pentru personalul didactic care a absolvit, în intervalul respectiv, un program de conversie profesională în învăţământ prin studii postuniversitare cu durata de minimum 3 semestre;

e) pentru personalul didactic care a absolvit, în intervalul respectiv, un curs postuniversitar didactic cu durata de trei semestre.

(3) În cazul personalului didactic care nu se află în nici una dintre situaţiile menţionate la alin. (2) este obligatorie obţinerea, în intervalul de 5 ani, a cel puţin 30 de credite dintr-un program de formare continuă acreditat de Centrul Naţional de Formare a Personalului din Învăţământul Preuniversitar. Diferenţa până la cele 90 de credite menţionate la art. 13 alin. (2) poate fi acoperită prin acumularea de credite profesionale pe baza următoarelor echivalări:

a) se echivalează cu 60 de credite absolvirea, în intervalul respectiv, a unui curs postuniversitar didactic cu durata de 2 semestre;

b) se echivalează cu 45 de credite absolvirea, în intervalul respectiv, a unui curs postuniversitar profesional în specialitate cu durata de 3 semestre;

c) se echivalează cu 30 de credite absolvirea, în intervalul respectiv, a unui curs postuniversitar profesional în specialitate cu durata de 2 semestre sau a unui curs postuniversitar didactic cu durata de 1 semestru.

d) se echivalează cu 10 de credite absolvirea, în intervalul respectiv, a unui curs postuniversitar profesional în specialitate cu durata de 1 semestru.

Art. 15 – (1) Programele şi activităţile de perfecţionare prevăzute la art. 12, lit. c)-i) pot fi organizate în forme de învăţământ flexibile, adaptate obiectivelor şi conţinuturilor formării, precum şi posibilităţilor şi cerinţelor participanţilor, respectiv:

a) prin cursuri cu frecvenţă, organizate modular, în perioada vacanţelor şcolare, în zilele nelucrătoare sau în zile lucrătoare alocate în mod special activităţilor de perfecţionare;

b) în sistemul învăţământului la distanţă, prin utilizarea platformelor E-learning şi a suporturilor electronice, combinate cu orientarea şi asistarea învăţării prin procedurile de tutoriat;

c) prin cursuri fără frecvenţă organizate de instituţii de învăţământ superior, combinate cu consultaţii periodice, potrivit opţiunilor participanţilor;

d) prin alte forme de organizare care combină învăţarea asistată de formatori prin cursuri, seminarii, laboratoare şi activităţi practice comune, cu învăţarea prin studiul individual şi activitatea independentă a participanţilor.

(2) Programele de studii universitare de masterat şi doctorat se desfăşoară în formele de învăţământ pentru care instituţia de învăţământ superior a obţinut acreditarea.

(3) Pachetul, respectiv numărul de credite profesionale transferabile corespunzător unui anumit tip de program este acelaşi, indiferent de forma de învăţământ în care se desfăşoară programul respectiv.

Art. 16 – (1) Activităţile metodico-ştiinţifice şi psihopedagogice la nivelul unităţii de învăţământ sunt organizate şi realizate prin catedre şi comisii metodice.

(2) În învăţământul secundar, catedrele/comisiile metodice se constituie pe discipline de studiu, pe grupuri de discipline înrudite sau pe arii curriculare.

(3) O catedră/comisie metodică se constituie, în cadrul aceleiaşi unităţi de învăţământ, din cel puţin patru cadre didactice. Atunci când numărul cadrelor didactice din unitatea de învăţământ este mai mic, catedra/comisia metodică se constituie pe grupuri de şcoli.

(4) În învăţământul primar, catedrele/comisiile metodice se constituie pe clase, respectiv ani de studiu, pe grupuri de clase sau pe întregul ciclu de învăţământ. O catedră/comisie metodică se constituie, în cadrul aceleiaşi unităţi de învăţământ, din cel puţin patru cadre didactice. Atunci când numărul cadrelor didactice din unitatea de învăţământ este mai mic, catedra/comisia metodică se constituie pe grupuri de şcoli.

(5) În învăţământul preşcolar, catedrele/comisiile metodice se constituie pe grupe de preşcolari sau pe întregul ciclu de învăţământ. O catedră/comisie metodică se constituie, în cadrul aceleiaşi unităţi de învăţământ, din cel puţin patru cadre didactice. În grădiniţele din mediul urban cu număr mare de cadre didactice, comisiile metodice se organizează, de preferinţă, cu educatoarele care funcţionează la aceleaşi grupe de copii. Atunci când numărul cadrelor didactice din unitatea de învăţământ este mic, catedra/comisia metodică se constituie pe grupuri de grădiniţe

(6) Activităţile metodico-ştiinţifice desfăşurate în cadrul catedrelor/comisiilor metodice vizează obiective şi conţinuturi care au impact nemijlocit asupra procesului de învăţământ desfăşurat în şcoală şi sunt centrate pe principalele demersuri pedagogice, respectiv: analiza, proiectarea, realizarea, evaluarea şi ameliorarea/dezvoltarea procesului. Principalele demersuri şi activităţi prin care catedrele/comisiile metodice contribuie la formarea continuă/perfecţionarea personalului didactic constau în:

a) analiza nevoilor de educaţie, generale şi specifice, comune şi speciale şi stabilirea priorităţilor pe baza cărora se proiectează procesul de învăţământ;

b) analiza resurselor educaţionale şi formularea modului în care acestea vor fi distribuite şi utilizate la nivelul concret al şcolii şi al claselor de elevi/grupelor de preşcolari;

c) analiza contextului social şi pedagogic specific în care se desfăşoară procesul de învăţământ;

d) analiza claselor de elevi/grupelor de preşcolari sub aspectul rezultatelor anterioare ale învăţării şi determinarea condiţiilor iniţiale de la care se porneşte în fiecare etapă a procesului de învăţământ, respectiv la început de ciclu, de an şcolar, de semestru, la începutul unui capitol nou din programa şcolară;

e) definirea operaţională a obiectivelor educaţionale sau/şi a competenţelor vizate prin procesul de învăţământ;

f) organizarea, structurarea logică şi transpunerea psihopedagogică a conţinuturilor predării şi învăţării, în funcţie de particularităţile vârstei psihologice şi şcolare a elevilor şi de particularităţile fiecărei clase de elevi/grupe de preşcolari;

g) alegerea, analiza şi evaluarea strategiilor didactice, a metodelor, tehnicilor şi instrumentelor de predare-învăţare şi aplicarea acestora la particularităţile disciplinelor de învăţământ şi ale claselor de elevi/grupelor de preşcolari.

h) alegerea, construirea şi validarea metodelor şi instrumentelor de evaluare formativă şi de evaluare sumativă a elevilor şi de evaluare a rezultatelor procesului de învăţământ;

i) stabilirea şi aplicarea pârghiilor şi mijloacelor de autoreglare şi ameliorare a procesului de învăţământ în funcţie de rezultatele evaluării din fiecare etapă;

j) extinderea şi aprofundarea cunoştinţelor de specialitate şi psihopedagogice şi integrarea acestora în demersuri de investigare, de evaluare şi analiză critică a teoriilor, abordărilor, principiilor privind educaţia.

(7) Principalele modalităţi de organizare şi desfăşurare a activităţii catedrelor/comisiilor metodice sunt:

a) dezbaterile de grup;

b) întocmirea şi prezentarea de referate cu conţinut de specialitate, didactic sau psihopedagogic;

c) elaborarea, punerea în practică şi valorificarea unor proiecte de cercetare realizate individual sau în echipă;

d) recenzii şi prezentare de carte;

e) sesiuni de comunicări ştiinţifice;

f) schimburi de experienţă, asistarea şi evaluarea lecţiilor;

g) activităţi practice cu rol demonstrativ sau aplicativ.

(8) Activităţile de perfecţionare sunt incluse în programul de activitate al catedrei/ comisiei metodice, întocmit anual şi actualizat semestrial. În cazul catedrelor/comisiilor metodice constituite pe grupuri de şcoli, programul de activitate trebuie să cuprindă activităţi organizate succesiv, în mod echilibrat, în fiecare din unităţile de învăţământ componente.

(9) Celelalte aspecte privind organizarea, funcţionarea şi conducerea catedrelor/comisiilor metodice sunt reglementate prin Regulamentul de Organizare şi Funcţionarea a Unităţilor de Învăţământ Preuniversitar.

Art. 17 – (1) Activităţile metodico-ştiinţifice şi psihopedagogice la nivel local, zonal sau judeţean sunt organizate şi realizate prin cercurile pedagogice. Acestea reunesc educatoare, învăţători, maiştri-instructori, profesori, responsabili ai comisiilor metodice, directori, cadre didactice încadrate în centrele de asistenţă psihopedagogică, în casele corpului didactic, în învăţământul special, în palate şi cluburi ale copiilor etc. dintr-o localitate, dintr-o zonă, sau la nivel de judeţ.

(2) Un cerc pedagogic se constituie ca structură distinctă cu condiţia ca numărul membrilor să nu fie mai mic de 25 şi mai mare de 50 de cadre didactice.

(3) În funcţie de numărul cadrelor didactice şi de structura reţelei şcolare, cercurile pedagogice se pot constitui pe cicluri de învăţământ, respectiv preşcolar, primar, gimnazial etc., pe tipuri sau profiluri de unităţi, respectiv învăţământ special, învăţământ tehnic şi profesional, învăţământ de artă şi sportiv, cluburi ale elevilor etc., iar în cadrul acestora pe discipline sau grupuri de discipline.

(4) Stabilirea structurii şi coordonarea activităţii cercurilor pedagogice sunt atribuţii ale inspectoratelor şcolare judeţene/al municipiului Bucureşti.

(5) Activitatea cercurilor pedagogice se desfăşoară în sesiuni, de două ori în cursul unui an şcolar.

(6) Cercurile pedagogice sunt foruri de sinteză, de evaluare a rezultatelor procesului de învăţământ şi a factorilor care determină eficienţa acestuia, de comunicare şi valorificare a experienţelor didactice şi concluziilor cercetării pedagogice efectuată de cadrele didactice, de evaluare critică şi constructivă a metodelor de predare învăţare, a conţinuturilor şi modurilor de organizare a procesului educaţional, de lansare a unor proiecte educaţionale cu impact la nivel zonal şi judeţean.

Capitolul III

Evoluţia în carieră prin definitivarea în învăţământ

şi obţinerea gradelor didactice II şi I

Secţiunea 1

Dispoziţii generale

Art. 18 – (1) Procesul de acordare a gradelor didactice marchează evoluţia în carieră a personalului didactic în acord cu noul Cadru Naţional al Calificărilor şi cu standardele ocupaţionale asociate specializărilor didactice, precum şi în conformitate cu noile tendinţe privind dezvoltarea resurselor umane şi asigurarea calităţii în educaţie.

(2) Acordarea definitivării în învăţământ semnifică recunoaşterea competenţelor minime acceptabile dobândite de către o persoană care a optat pentru cariera didactică şi care garantează, în acest fel, că dispune de pregătirea necesară pentru exercitarea profesiei didactice şi poate intra pe o rută de profesionalizare ascendentă.

(3) Acordarea gradului didactic II semnifică dobândirea de către cadrul didactic a unui plus de profesionalizare, confirmat de rezultatele obţinute la probe special concepute pentru a pune în evidenţă valoarea adăugată achiziţionată în intervalul parcurs de la obţinerea definitivării.

(4) Acordarea gradului didactic I semnifică dobândirea de către cadrul didactic a unui nivel înalt de maturitate profesională şi expertiză, care îl recomandă ca pe un generator de bune practici în mediul educaţional şcolar.

Art. 19 – (1) Definitivarea în învăţământ şi gradele didactice II şi I pot fi obţinute de personalul didactic de predare care îndeplineşte condiţiile privind studiile de specialitate, pregătirea psihopedagogică, vechimea la catedră şi performanţele profesionale, conform art. 7, 34, 35, 36, 37, 42 şi 43 din Legea 128/1997 privind Statutul personalului didactic, cu modificările și completările ulterioare, art. 68 din Legea învăţământului 84/1995 republicată, cu modificările și completările ulterioare.

(2) În stabilirea vechimii efective la catedră se vor avea în vedere următoarele precizări cu caracter general:

a) Condiţiile de vechime necesare înscrierii la examenele de definitivare şi grade didactice se referă la vechimea la catedră şi nu se confundă cu vechimea în muncă recunoscută ca vechime în învăţământ în vederea stabilirii drepturilor salariale. Pentru vechimea la catedră se ia în calcul perioada în care s-a prestat activitate efectivă de predare, ca personal didactic calificat, respectiv absolvirea studiilor de specialitate cu examen de diplomă sau de licenţă, după caz, şi îndeplinirea condiţiei impuse de art. 68 din Legea 84/1995, republicată, cu modificările și completările ulterioare.

b) Cadrele didactice încadrate în învăţământul preuniversitar particular beneficiază de recunoaşterea vechimii la catedră, necesare pentru obţinerea definitivării în învăţământ şi a gradelor didactice II şi I, de la data obţinerii autorizaţiei de încredere de către unitatea şcolară respectivă, conform legislației în vigoare;

c) Pentru funcţia didactică de maistru-instructor vechimea de predare la catedră necesară înscrierii la examenul pentru obţinerea definitivării în învăţământ, se calculează de la data absolvirii cu diplomă a unei şcoli post liceale în domeniu/şcoala de maiştri.

d) Perioada de suspendare a contractului individual de muncă nu se consideră vechime la catedră, ci doar vechime în învăţământ.

e) Perioada concediului de maternitate este considerată vechime la catedră.

f) În situaţii de excepţie, inspectoratele şcolare pot aproba derogare de vechime de până la 31 de zile, pe baza unei motivări temeinice, susţinută de documente doveditoare. Responsabilitatea privind legalitatea derogărilor de vechime aprobate revine în întregime inspectorului şcolar general.

(3) Educatoarelor şi învăţătorilor cu studii medii, absolvenţi de licee pedagogice sau şcoli postliceale, institutorilor, precum şi profesorilor pentru învăţământul primar şi preşcolar, absolvenţi ai studiilor de licenţă în specializarea Pedagogia învăţământului primar şi preşcolar, li se consideră îndeplinită condiţia prevăzută la art. 68 din Legea învățământului nr. 84/ 1995 republicată, cu modificările și completările ulterioare, dacă îndeplinesc condițiile Ordinului de ministru 4316/2008 privind aprobarea programului de studii psihopedagogice în vederea certificării pentru profesia didactică prin Departamentul pentru Pregătirea Personalului Didactic.

Art. 20 – (1) Examenele pentru obţinerea definitivării în învăţământ şi a gradelor didactice se organizează distinct pentru fiecare funcţie didactică de predare, dintre funcţiile didactice stabilite pe niveluri de învăţământ şi pe tipuri de unităţi şcolare sau conexe, potrivit prevederilor art. 151 alin (1), literele a)-e) din Legea învăţământului 84/1995 republicată, cu modificările și completările ulterioare şi ale art. 5 alin. (1) şi (2) din Legea 128/1997 privind Statutul personalului didactic, cu modificările și completările ulterioare.

(2) Se consideră funcţie didactică de predare acea funcţie didactică pentru care se constituie normă didactică de predare-învăţare, de instruire practică şi de evaluare potrivit art. 42 şi art. 43 din Legea 128/1997 privind Statutul personalului didactic, cu modificările și completările ulterioare.

Art. 21 – (1) Definitivarea în învăţământ şi gradele didactice II şi I pot fi obţinute, în cadrul fiecărei funcţii didactice, la specializarea pe care cadrul didactic o predă, sau la una dintre specializările înscrise pe diplomele pe care le deţine, conform Centralizatorului privind disciplinele de învăţământ, domeniile şi specializările, precum şi probele de concurs, valabil pentru încadrarea personalului didactic din învăţământul preuniversitar.

(2) În cazul în care cadrul didactic a dobândit două sau mai multe specializări, definitivarea în învăţământ şi gradele didactice obţinute la una dintre acestea sunt recunoscute pentru oricare dintre specializările înscrise pe diplome. Cadrul didactic se poate înscrie la obţinerea gradului didactic superior în una dintre specializările deţinute, indiferent de specializările la care a obţinut gradele inferioare, conform ordinului ministrului 4561/2005, privind recunoașterea definitivării în învățământ și a gradelor didactice II și I potrivit prevederilor Legii 128 privind Statutul personalului didactic, cu modificările și completările ulterioare.

(3) Personalului didactic de predare cu diplomă de absolvire a învăţământului universitar de scurtă durată, precum şi educatoarelor, învăţătorilor, institutorilor şi maiştrilor instructori care, ulterior obţinerii gradelor didactice, au absolvit studii universitare cu diplomă de licenţă, respectiv de master, li se recunosc gradele didactice obţinute, inclusiv în cazul în care au trecut prin concurs în învăţământul liceal sau postliceal.

(4) Personalului didactic care a obţinut definitivarea în învăţământ pentru o anumită funcţie didactică, i se recunoaşte definitivarea pentru oricare dintre celelalte funcţii didactice, dacă îndeplineşte condiţiile de studii necesare ocupării funcţiilor didactice respective.

(5) Cadrele didactice încadrate în şcolile de aplicaţie şi în centrele de limbi străine, care îndeplinesc condiţiile art. 7 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic, cu modificările şi completările ulterioare, pot obţine definitivarea în învăţământ sau gradele didactice în condiţiile stabilite de lege şi de ordinele ministrului educaţiei. Inspectoratele şcolare judeţene/al municipiului Bucureşti iau în evidenţă cadrele didactice din şcolile de aplicaţie şi din centrele de limbi străine care doresc să obţină definitivarea în învăţământ sau gradele didactice II şi I.

(6) Aprecierea anuală și calificativul acordate pentru activitatea managerială nu reprezintă o condiție pentru înscrierea și susținerea examenelor de acordare a definitivării în învățământ și a gradelor didactice II și I, pentru personalul didactic care îndeplinește funcții de conducere, îndrumare și control în sistemul de învățământ preuniversitar sau funcții publice.

Art. 22 - (1) Probele de examen pentru obţinerea definitivării în învăţământ şi a gradelor didactice II şi I se stabilesc pe funcţii didactice, stabilite potrivit legii, şi sunt unice la nivel naţional şi obligatorii pentru toate instituţiile/centrele de perfecţionare abilitate să organizeze aceste examene.

(2) Programele pe baza cărora se desfăşoară probele de examen se aprobă prin ordin al ministrului educaţiei şi sunt valabile la nivel naţional. În cazul în care, la anumite discipline, cu un caracter specific pronunţat, nu există programe aprobate prin ordin al ministrului educaţiei, instituţiile/centrele organizatoare a examenelor vor propune spre aprobare Ministerului Educaţiei, Cercetării şi Inovării programele pentru disciplinele respective.

Art. 23 – (1) Cadrele didactice înscrise la examenele pentru acordarea definitivării şi gradelor didactice pot participa la programe de pregătire organizate de centrele de perfecţionare, în vederea susţinerii acestor examene.

(2) Programele de pregătire pentru examenele de acordare definitivării în învăţământ şi a gradului didactic II cuprind cursuri şi activităţi aplicative, respectiv seminarii, laboratoare, în domeniile specialităţii, didacticii specialităţii şi pedagogiei şi psihologiei educaţiei, în concordanţă cu programele disciplinelor pe baza cărora se desfăşoară examenele.

(3) Pentru gradul didactic I, programele de pregătire cuprind teme privind abordările actuale în specialitate şi didactica specialităţii, precum şi un modul tematic privind metodologia cercetării şi managementul proiectelor de cercetare în ştiinţele educaţiei.

(4) Programele de pregătire se organizează pe durata a două săptămâni, cu o medie de 40 de ore de activităţi didactice pe săptămână, repartizate în una sau două etape în perioada vacanţelor şcolare. Pentru definitivarea în învăţământ şi gradul didactic II , aceste programe se organizează în anul şcolar în care se desfăşoară examenele. Pentru gradul didactic I, aceste programe se organizează după desfăşurarea colocviului de admitere, până la începutul anului şcolar următor.

(5) În instituţiile de învăţământ superior centre de perfecţionare, finanţarea programelor de pregătire pentru examenele de acordare definitivării în învăţământ şi a gradelor didactice II şi I se asigură din fondurile alocate de la bugetul de stat corespunzătoare coeficientului de 0,4 aplicat la numărul de studenţi echivalenţi, potrivit procedurilor aplicate de Consiliul Naţional pentru Finanţarea Învăţământului Superior (CNFIS), în limita sumelor disponibile.

(6) În instituţiile de învăţământ preuniversitar centre de perfecţionare, finanţarea programelor de pregătire pentru examenele de acordare definitivării în învăţământ şi a gradelor didactice II şi I se asigură din fondurile alocate inspectoratelor şcolare judeţene/al municipiului Bucureşti de către Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Inovării, pentru activităţile de perfecţionare a personalului didactic, în limita sumelor disponibile.

Art. 24 – (1) Toate operaţiile privind desfăşurarea şi evaluarea probelor scrise şi orale din cadrul examenelor pentru acordarea definitivării în învăţământ şi a gradului didactic II se efectuează numai în instituţia de învăţământ centru de perfecţionare care organizează examenele, sub coordonarea comisiilor de examinare din centrul de perfecţionare respectiv. Accesul altor persoane la examene este permis numai în baza unei împuterniciri date de conducerea centrului de perfecţionare organizator sau de Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Inovării şi numai pentru a se urmări procesul de organizare şi de desfăşurare a examenelor, fără a se interveni în des­făşurarea acestora.

(2) Răspunderea pentru respectarea procedurilor de desfăşurare a probelor de examen pentru definitivarea în învăţământ şi acordarea gradelor didactice II şi I revine preşe­dintelui comisiei de examinare şi fiecărui membru al acesteia.

Art. 25 – (1) Documentele primare ale examenelor pentru definitivarea în învăţământ şi acordarea gradului didactic II, respectiv subiectele şi baremele la probele scrise, lucrările scrise ale candidaţilor, borderourile cu notele acordate de profesorii examinatori, biletele la probele orale, sunt păstrate la secretariatele instituţi­ilor de învăţământ organizatoare pe o durată de un an de la data desfăşurării examenelor.

(2) Lucrările metodico-ştiinţifice pentru gradul didactic I sunt păstrate în arhiva catedrelor, departamentelor sau, după caz, a facultăţilor din cadrul instituţiilor de învăţământ organizatoare pe o durată de minimum 5 ani de la data desfăşurării probei de susţinere publică a acestora.

(3) Documentele care atestă rezultatele examenelor şi pe baza cărora se acordă certificatele de acordare a definitivării în învăţământ şi gradelor didactice, precum şi documentele de evidenţă a eliberării certificatelor se păstrează în arhiva instituţiilor de învăţământ organizatoare pe o durată cuprinsă între 5 şi 50 de ani sau permanent. Din această categorie fac parte:

a) tabelele nominale cu componenţa comisiilor de examinare pentru probele orale şi scrise din cadrul examenului pentru definitivarea în învăţământ şi gradul didactic II şi pentru inspecţia specială şi susţinerea lucrării metodico-ştiinţifice pentru gradul didactic I;

b) copiile după procesele verbale de inspecţie specială pentru definitivarea în învăţământ şi gradul didactic II şi după rapoartele scrise întocmite la inspecţia specială şi susţinerea lucrării metodico-ştiinţifice pentru gradul didactic I;

c) referatele de acceptare a lucrărilor metodico-ştiinţifice;

d) cataloagele de examen;

e) tabelele nominale cu personalul didactic care a promovat examenele pentru acordarea definitivării în învăţământ sau a gradelor didactice II şi I întocmite de centrele de perfecţionare şi înaintate, spre validare prin ordin al ministrului, Ministerului Educaţiei, Cercetării şi Inovării;

f) documentele primite de la Ministerului Educaţiei, Cercetării şi Inovării privind validarea prin ordin al ministrului a acordării definitivării şi gradelor didactice;

g) registrul de evidenţă a eliberării certificatelor;

h) cotoarele certificatelor eliberate.

(4) Termenele de păstrare a documentelor menţionate la alin. (3) se stabilesc prin nomenclatorul arhivistic al instituţiilor de învăţământ centre de perfecţionare, aprobat de conducerea acestora şi avizat de direcţiile judeţene/a municipiului Bucureşti ale Arhivelor Naţionale, potrivit Legii nr. 16/1996 a arhivelor naţionale.

Secţiunea 2

Acordarea definitivării în învăţământ

Art. 26 – (1) Pentru înscrierea la examenul de acordare a definitivării în învăţământ, candidaţii trebuie să îndeplinească condiţiile privind vechimea la catedră, după cum urmează:

a) pentru personalul didactic cu funcţia de bază în învăţământ şi cu normă întreagă, se cere un stagiu efectiv de cel puţin 2 ani la catedră;

b) pentru personalul didactic asociat cu cel puţin 1/2 normă didactică în specialitate, care îndeplineşte condiţiile de studii prevăzute de lege, se cere un stagiu efectiv la catedră de cel puţin 3 ani.

(2) Pentru personalul didactic care nu se încadrează în nici una dintre condiţiile menţionate la alin. (1), se calculează un coeficient anual de stagiu la catedră prin împărţirea numărului de ore prestate de candidat în anul respectiv la numărul anual de ore corespunzător funcţiei didactice cu normă întreagă din care a prestat ore, avându-se în vedere numărul de săptămâni de activitate didactică din structura anului şcolar. Coeficientul se calculează pentru fiecare din anii de funcţionare la catedră. Stagiul de activitate la catedră prevăzut la lit. a) se consideră îndeplinit atunci când suma coeficienţilor anuali astfel calculaţi este de cel puţin 2.

(3) Preparatorilor universitari care trec în învăţământul preuniversitar cu o vechime mai mică de 3 ani, li se recunoaşte ca stagiu la catedră perioada în care au funcţionat în această calitate, conform art. 34 alin. (8) din Legea nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic, cu modificările şi completările ulterioare.

(4) Asistenţilor şi preparatorilor universitari cu o vechime la catedră de cel puţin 3 ani, care trec în învăţământul preuniversitar, li se acordă definitivarea în învăţământ pe baza unei inspecţii speciale, conform art. 34 alin. (7) din Legea nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic, cu modificările şi completările ulterioare.

(5) In toate cazurile, vechimea la catedră necesară înscrierii se calculează de la data încadrării în învăţământ până la data de 31 august a anului şcolar în care se susţin inspecţia specială si probele scrise şi orale.

Art. 27 – Pentru înscrierea la examenul de acordare a definitivării în învăţământ, candidaţii trebuie să obţină calificativul de cel puţin „bine” la aprecierile anuale şi la inspecţiile şcolare din anii anteriori înscrierii, dacă acestea au avut loc.

Art. 28 – (1) Prezentarea la examenul de definitivare în învăţământ este obligatorie după 2 ani de la efectuarea stagiului minim prevăzut la alin. (1) lit. a). Personalul didactic se poate prezenta la acest examen în 3 sesiuni, în cel mult 5 ani.

(2) Personalul didactic titular care nu obţine, în termenele prevăzute de lege, definitivarea în învăţământ pierde calitatea de titular şi, ca urmare, contractul de muncă individual al acestuia se desface, potrivit legii. Personalul didactic căruia i s-a desfăcut contractul individual de muncă urmare a neobţinerii definitivării în învăţământ în termenele prevăzute de lege, după obținerea unei noi titularizări se poate înscrie la examenul de definitivare cu condiţia de a efectua un nou stagiu la catedă de cel puţin 2 ani.

(3) Personalul didactic încadrat pe o perioadă determinată, care nu a obţinut definitivarea în învăţământ în termenele prevăzute de lege, se poate înscrie la acest examen, după titularizare, cu condiţia de a efectua un nou stagiu la catedră de cel puţin 2 ani.

(4) Cadrul didactic înscris la examenul pentru definitivarea în învăţământ care nu a putut susţine probele de examen datorită unor motive temeinice, susţinute cu documente, poate să susţină probele respective în sesiunea din anul şcolar următor, cu aprobarea inspectoratului şcolar. În acest caz, sesiunea de examen la care nu s-a putut prezenta nu se însumează la cele 3 sesiuni, permise în cel mult 5 ani, prevăzute la alin. (1).

Art. 29 – (1) Înscrierea la examenul pentru acordarea definitivării în învăţământ se face pe bază de cerere, însoţită de dosarul de înscriere, în fiecare an, în perioada 1 octombrie - 31 octombrie, pentru sesiunea din anul şcolar respectiv, la conducerile unităţilor de învăţământ. Dosarul de înscriere trebuie să conţină următoarele documente:

a) cererea tip de înscriere, adresată conducerii inspectoratului şcolar, în care candidaţii vor nominaliza instituţia de învăţământ centru de perfecţionare la care doresc să susţină examenul;

b) fişa de înscriere, completată, confirmată de conducerea şcolii, prevăzută în anexa 2 la prezenta metodologie;

c) copia legalizată a certificatului de naştere;

d) copia certificatului de căsătorie în cazul schimbării numelui de familie; în caz de divorţ sau recăsătorie se depun acte doveditoare suplimentare în acest sens;

e) copia legalizată a diplomei de studii, însoţită de foaia matricolă/suplimentul la diplomă;

f) recomandare scrisă asupra activităţii candidatului, din partea consiliului profesoral al unităţii de învăţământ unde este încadrat;

g) dovada privind calificativele acordate în ultimii ani şcolari;

h) document legalizat din care să rezulte că sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de art.68 din Legea învăţământului 84/1995, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

(2) Conducerile unităţilor de învăţământ verifică existenţa şi legalitatea documentelor din dosarele de înscriere, îndeplinirea condiţiilor de înscriere, respectarea pre­vederilor Legii nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic, cu modificările și completările ulterioare şi ale Legii învăţământului nr. 84/1995, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

(3) Dosarele cadrelor didactice înscrise la examenul de definitivare în învăţământ, care îndeplinesc condiţiile legale, vor fi înaintate de către conducerile unităţilor de învăţământ inspectoratelor şcolare, unde vor fi înregistrate oficial cu număr şi dată.

(4) Cererile de înscriere vor fi supuse aprobării consiliului de administraţie al inspectoratelor şcolare de către inspectorul cu probleme de perfecţionare şi formare continuă.

(5) Înştiinţarea candidaţilor cu privire la aprobarea sau respingerea înscrierii se realizează de către inspectorul de perfecţionare şi formare continuă, prin afişare la inspectoratul şcolar şi pe site-urile inspectoratelor şcolare judeţene/al municipiului Bucureşti. În caz de respingere a dosarului, candidatul va fi înştiinţat şi în scris, cu precizarea motivării respingerii dosarului, argumentată de articolul legislativ care prevede reglementări în acest sens, până la data de 01 decembrie a fiecărui an.

Art. 30 – (1) Procedura de finalizare a înscrierii candidaţilor din seria curentă, corespunzătoare anului şcolar în care se desfăşoară probele scrise şi orale, cuprinde următoarele acţiuni şi termene:

a) inspectorul de perfecţionare şi formare continuă trimite în fiecare an, până la data de 12 decembrie, instituţiilor de învăţământ centre de perfecţionare, listele candidaţilor care vor susţine examenul pentru acordarea definitivării în învăţământ în anul şcolar respectiv;

a) directorii unităţilor de învăţământ vor transmite în perioada 7-14 iunie a fiecărui an procesele verbale de la inspecţiile speciale derulate în anul şcolar respectiv, în copie autentificată prin ştampila şi semnătura conducătorului unităţii şcolare în care s-a efectuat inspecţia; fiecare proces verbal va fi însoţit de un document din care să rezulte vechimea la catedră a cadrului didactic.

(2) Pentru finalizarea demersurilor premergătoare obligatorii pentru admiterea candidaţilor la susţinerea probelor scrise şi orale din cadrul examenului pentru acordarea definitivării în învăţământ, inspectoratele şcolare judeţene/al municipiului Bucureşti, prin inspectorul de perfecţionare şi formare continuă, vor transmite instituţiilor de învăţământ centre de perfecţionare, până la data de 1 iulie, următoarele documente:

a) fişele sintetice cu datele candidaţilor admişi spre a participa la susţinerea probelor scrise şi orale, potrivit specializării pentru care a optat fiecare candidat;

b) dosarele candidaţilor, inclusiv procesele verbale ale inspecţiilor speciale;

c) un document cu informaţii privind vechimea la catedră în ani, luni şi zile, pentru candidaţii care au beneficiat de concediu fără plată sau pentru îngrijirea copilului, ori pentru orice alte situaţii care ridică probleme privind vechimea la catedră a candidaţilor.

Art. 31 – Probele examenului pentru definitivarea în învăţământ constau în:

a) inspecţie specială;

b) probe scrise şi orale la disciplinele prevăzute în prezenta Metodologie.

Art. 32 – (1) Inspecţia specială pentru acordarea definitivării în învăţământ se realizează în unitatea şcolară unde este încadrat candidatul sau, după caz, într-o altă unitate, cu avizul inspectorului de perfecţionare şi al directorului unităţii şcolare respective în perioada 1 octombrie-5 iunie a fiecărui an şcolar.

(2) Inspecţia specială se efectuează la 4 activităţi didactice şi este valabilă numai pentru anul şcolar în care a fost efectuată.

(3) În situaţia în care candidatul este încadrat pe una dintre specializările de pe diplomă/diplome, sau pe una dintre specializările pe care o poate preda conform Centralizatorului privind disciplinele de învăţământ, domeniile şi specializările, precum şi probele de concurs, valabil pentru încadrarea personalului didactic din învăţământul preuniversitar, inspecţia specială se efectuează la specializarea pe care cadrul didactic este încadrat în anul şcolar respectiv.

(4) În situaţia în care candidatul nu este încadrat pe una dintre specializările înscrise pe diplomă/diplome, sau pe una dintre specializările pe care o poate preda conform Centralizatorului privind disciplinele de învăţământ, domeniile şi specializările, precum şi probele de concurs, valabil pentru încadrarea personalului didactic din învăţământul preuniversitar, inspecţia specială se efectuează la două activităţi didactice în specializarea pe care este încadrat în anul şcolar respectiv şi la două activităţi didactice în specializarea la care susţine examenul de definitivare în învăţământ.

(5) Pentru toate categoriile de personal didactic, inspecţia specială este efectuată de un inspector de specialitate de la inspectoratele şcolare sau de la Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Inovării sau un cadru didactic metodist repartizat cu delegaţie. Cadrul didactic care efectuează inspecţia specială trebuie să aibă cel puţin gradul didactic II şi aceeaşi specializare cu aceea în care candidatul îşi susţine inspecţia specială sau să poată preda specializarea celui inspectat, potrivit Centralizatorului privind disciplinele de învăţământ, domeniile şi specializările, precum şi probele de concurs, valabil pentru încadrarea personalului didactic din învăţământul preuniversitar.

(6) Inspecţia specială se notează cu o singură notă, de la 10 la 1, acordată de cadrul didactic care efectuează inspecţia, exprimată prin numere întregi sau cu zecimale. Nota minimă de promovare a inspecţiei speciale este 7. Candidaţii care nu au primit nota minimă se consideră respinşi la examenul de acordare a definitivării în învăţământ şi nu se vor putea prezenta la probele scrise şi orale din cadrul examenului. Nota acordată la inspecţia specială nu poate fi contestată.

(7) La inspecţia specială poate să asiste şi directorul unităţii de învăţământ în care aceasta se desfăşoară. Acesta poate să poate să facă observaţii şi aprecieri privind activităţile didactice asistate, dar nu participă la acordarea notei.

Art. 33 – Probele scrise şi orale din cadrul examenului de definitivare în învăţământ, pe categorii de personal didactic, sunt următoarele:

(1) Pentru profesori din învăţământul de masă şi învăţământul special, antrenori şi cadre didactice medicale cu studii superioare:

a) disciplina de specialitate şi didactica acesteia, scris;

b) disciplina de specialitate şi didactica acesteia, oral;

c) pedagogie şi elemente de psihologie a educaţiei, scris.

(2) Pentru învăţători și profesori pentru învăţământul primar din unităţile şcolare cu limba de predare română:

a) limba şi literatura română şi metodica predării acestora, scris;

b) pedagogie şcolară şi elemente de psihologie a educaţiei, scris;

c) matematică şi metodica predării acesteia, oral;

(3) Pentru învăţători și profesori pentru învăţământul primar din unităţile şcolare cu limba de predare în una dintre limbile minorităţilor:

a) limba şi literatura română și universală pentru copii şi metodica predării limbii și literaturii române la clasele cu predare în limbile minorităților, scris;

b) limba și literatura maternă şi metodica predării acestora, scris;

c) pedagogie şcolară şi elemente de psihologie a educaţiei, scris.

d) matematică şi metodica predării acesteia, oral;

(4) Pentru educatoare și profesori pentru învăţământul preşcolar din unităţile preşcolare cu predare în limba română:

a) limba română şi literatura pentru copii, scris;

b) pedagogie preşcolară şi elemente de psihologie a educaţiei, scris.

c) metodica activităţii instructiv-educative din învăţământul preşcolar, oral;

(5) Pentru educatoare și profesori pentru învăţământul preşcolar din unităţile preşcolare cu limba de predare în una dintre limbile minorităţilor:

a) limba şi literatura română și universală pentru copii, scris;

b) limba și literatura maternă și metodica predării acestora, scris;

c) pedagogie preşcolară şi elemente de psihologie a educaţiei, scris.

d) metodica activităţii instructiv-educative din învăţământul preşcolar, oral;

(6) Pentru învăţători - educatori din învăţământul special:

a) terapie educaţională complexă şi integrată, scris;

b) terapie educaţională complexă şi integrată, oral;

c) pedagogie şcolară şi elemente de psihologie a educaţiei (potrivit programei valabile pentru învăţătorii-institutorii din învăţământul de masă), scris.

(7) Pentru învăţător, învăţător - itinerant, institutor în învăţământul special cu predare în limba română:

a) limba română şi literatura pentru copii şi metodica predării acestora, scris;

b) pedagogie şcolară şi elemente de psihologie a educaţiei (potrivit programei valabile pentru învăţători-institutori din învăţământul de masă) sau psihopedagogie specială, scris;

c) matematica şi metodica predării acesteia, oral;

(8) Pentru învăţător, învăţător - itinerant, institutor în învăţământul special cu predare în una dintre limbile minorităţilor:

a) limba şi literatura română și universală pentru copii şi metodica predării limbii și literaturii române la clasele cu predare în limbile minorităţilor, scris;

b) limba și literatura maternă şi metodica predării acestora, scris;

c) pedagogie şcolară şi elemente de psihologie a educaţiei (potrivit programei valabile pentru învăţători-institutori din învăţământul de masă) sau psihopedagogie specială, scris;

d) matematica şi metodica predării acesteia, oral;

(9) Pentru educatoare-institutor în învăţământul special cu predare în limba română:

a) limba română şi literatura pentru copii, scris;

b) pedagogie preşcolară şi elemente de psihologie a educaţiei (potrivit programei valabile pentru educatoare-institutor din învăţământul de masă) sau psihopedagogie specială, scris;

c) metodica activităţii instructiv-educative în învăţământul preșcolar, oral.

(10) Pentru educatoare-institutor în învăţământul special cu predare în în una dintre limbile minorităţilor:

a) limba şi literatura română și universală pentru copii, scris;

b) limba și literatura maternă şi metodica predării acestora, scris;

c) pedagogie preşcolară şi elemente de psihologie a educaţiei (potrivit programei valabile pentru educatoare-institutor din învăţământul de masă) sau psihopedagogie specială, scris;

d) metodica activităţii instructiv-educative în învăţământul preșcolar, oral.

(11) Pentru maiştri-instructori, antrenori şi cadre didactice medicale cu studii medii:

a) disciplina de specialitate şi didactica acesteia, scris;

b) disciplina de specialitate şi didactica acesteia, oral;

c) pedagogie şi elemente de psihologie a educaţiei, scris.

(12) Perioada de susţinere a probelor scrise şi orale pentru toate categoriile de cadre didactice este penultima săptămână din luna august. Unităţile de învăţământ-centre de perfecţionare vor stabili şi afişa anual în această perioadă graficul desfăşurării probelor de examen.

Art. 34 – Componenţa comisiei de examinare la probele scrise şi orale din cadrul examenului pentru definitivarea în învăţământ, pe categorii de personal didactic, este următoarea:

(1) Pentru profesori din învăţământul de masă şi învăţământul special, antrenori şi cadre didactice medicale cu studii superioare:

a) preşedinte: profesor universitar, conferenţiar universitar sau lector universitar doc­tor, având specialitatea la care candidaţii susţin examenul. Preşedintele poate fi şi examina­tor la specialitatea sa.

b) membri examinatori: profesori universitari, conferenţiari universitari sau lectori universitari doctori sau doctoranzi de specialitatea la care candidaţii susţin examenul și pedagogie. Vor fi doi examinatori pentru fiecare probă scrisă.

(2) Pentru educatoare, învăţători și profesori pentru învăţământul preşcolar/primar din unităţile de învăţământ cu predare în limba română sau în una din limbile minorităţilor:

a) preşedinte: profesor universitar, conferenţiar universitar, lector universitar doctor, profesor gradul I, având specialitatea pedagogie, sau specialitatea limba şi literatura română ori matematică dacă au desfăşurat activităţi de formare iniţială sau de formare continuă a cadrelor didactice din învăţământul preşcolar şi primar. Preşedintele comisiei poate fi şi examinator la speciali­tatea sa.

b) membri examinatori: profesori universitari, conferenţiari universitari sau lectori universitari doctori ori doctoranzi, având specialitatea pedagogie, limba şi literatura română sau matematică. Din comisie pot face parte şi profesori din învăţământul liceal cu specialitatea pedagogie, limba şi literatura română sau matematică, având gradul didactic I sau II. Vor fi doi examinatori pentru fiecare probă scrisă. Aceștia trebuie să aibă specializarea corepunzătoare disciplinei la care se susțin examenele.

(3) Pentru învăţători-educatori, învăţători, învăţători-itineranţi, institutori şi educatoare-institutori din învăţământul special:

a) preşedinte: profesor universitar sau conferenţiar universitar ori lector universitar doctor, profesor gradul I, având specializarea la care candidații susțin examenele sau pedagogie. Preşedintele poate fi şi examina­tor la specialitatea sa.

b) membri examinatori: profesori universitari, conferenţiari sau lectori doctori sau doctoranzi având specializarea la care candidații susțin examenele și pedagogie. Din comisie pot face parte profesori din învăţământul special, având gradul didactic I sau II, care au predat discipline de specialitate şi metodică, au îndrumat practica pedagogică sau au condus activităţi de perfecţionare pentru învăţători-educatori, învăţători, învăţători-itineranţi, institutori şi educatoare/institutori din învăţământul special. Vor fi doi examinatori pentru fiecare probă scrisă.

(4) Pentru maiştri-instructori, antrenori şi cadre didactice medicale cu studii medii:

a) preşedinte: profesor din învăţământul liceal având specializarea la care candidaţii susţin examenul sau pedagogie, cu gradul didactic I, care a predat în specialitate şi a condus activităţi de perfecţionare a maiştrilor-instructori sau, după caz, a antrenorilor sau cadrelor medicale. Preşedintele poate fi şi examinator la specialitatea sa.

b) membri examinatori: cadre didactice având specializarea la care candidaţii susţin examenul şi pedagogie având cel puţin gradul didactic II, care au condus activităţi de perfecţionare a maiştrilor-instructori sau, după caz, a antrenorilor sau cadrelor medicale. Vor fi doi examinatori pentru fiecare probă scrisă.

(5) Componenţa comisiilor de examinare se propune de centrele de perfecţionare, cu acordul conducerii acestora, şi se înaintează spre aprobare Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Inovării, direcţia de specialitate, până la data de 1 iunie a fiecărui an.

Art. 35 – (1) Subiectele pentru probele scrise se stabilesc în plenul comisiei sau comisiilor de examinare, după caz, pe baza programelor apro­bate de Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Inovării. În acest scop, membrii comisiei/comisiilor de examinare se întrunesc cu cel puţin o oră înaintea desfăşurării fiecărei probe scrise şi propun minimum trei variante de subiecte. Pentru probele scrise care cuprind atât disciplina de specialitate cât şi didactica acesteia, fiecare variantă va conţine două treimi subiecte de specialitate şi o treime subiecte de didactica specialităţii.

(2) Preşedintele comisiei de examinare extrage o variantă de subiecte dintre cele trei propuse, care va constitui subiectul de examen pentru toţi candidaţii de aceeaşi specializare şi din aceeaşi categorie de personal didactic. Una dintre cele două variante rămase este considerată varianta de rezervă.

(3) Varianta extrasă este multiplicată într-un număr de exemplare egal cu numărul sălilor de examen. Acestea sunt închise în plicuri pe care se aplică ştampila facultăţii/ departamentului/ unităţii de învăţământ şi pe care se scrie ora la care vor fi desfăcute. Plicurile sunt preluate de către profesorii supraveghetori responsabili de sală şi transmise în fiecare sală de examen. Subiectele sunt transcrise pe tablă de către unul dintre profesorii supraveghetori, după care se scrie pe tablă ora de începere şi ora de încheiere a probei.

(4) Preşedintele comisiei, însoţit de un membru examinator de specialitate, se deplasează în fiecare sală de examen şi verifică exactitatea transcrierii subiectelor pe tablă. În cazul în care se constată erori, candidaţii primesc noi coli de examen iar ora de începere a probei se modifică.

(5) Comisiile de examinare pot să opteze şi pentru varianta multiplicării subiectelor într-un număr egal cu numărul candidaţilor şi distribuirea acestora pentru fiecare candidat. În acest caz, nu mai este necesară verificarea transcrierii subiectelor.

(6) În perioada de desfăşurare a probei scrise, membrii examinatori de specialitate elaborează baremul de evaluare. Acesta va fi afişat imediat după încheierea probei.

Art. 36 – (1) Probele scrise se desfăşoară în săli de examen adecvate sub aspectul suprafeţei şi numărului de locuri, respectiv cel puţin dublu în raport cu numărul de candidaţi. Pentru fiecare sală se vor asigura cel puţin doi profesori supraveghetori, cu specializări diferite de cele ale candidaţilor. Aceştia pot fi desemnaţi dintre membrii celorlalte comisii de examen sau dintre cadrele didactice titulare ale instituţiei de învăţământ centru de perfecţionare. Unul dintre supraveghetori va fi desemnat ca responsabil de sală.

(2) La examen, candidaţii trebuie să aibă asupra lor buletinul/cartea de identitate. Accesul candidaţilor în sala de examen se face pe bază de tabel nominal, sub controlul responsabilului de sală. La intrarea în sală, candidaţii nu trebuie să aibă asupra lor nici un material, respectiv cărţi, caiete, notiţe etc. sau obiect care ar putea fi folosite ca sursă de informare ilicită. În timpul examenului, telefoanele mobile se închid.

(3) După intrarea tuturor candidaţilor, responsabilul de sală distribuie colile de examen şi face un scurt instructaj privind cerinţele desfăşurării probei, aşa cum rezultă din prevederile prezentului articol.

(4) Lucrările scrise se efectuează pe coli de hârtie, de preferinţă format A4, pe care se aplică ştampila departamentului/facultăţii/instituţiei de învăţământ în care se desfăşoară examenul. Lucrările scrise au caracter secret. Fiecare candidat îşi scrie numele şi prenumele cu majuscule pe colţul din partea dreaptă a lucrării. După verificarea conformităţii cu buletinul/cartea de identitate de către responsabilul de sală, colţul colii se îndoaie şi se lipeşte cu o eti­chetă pe care se aplică ştampila departamentului/facultăţii/instituţiei de învăţământ şi semnătura preşedintelui comisiei. Această procedură se aplică şi pentru colile de examen suplimentare solicitate de candidaţi.

(5) Pentru scrierea textului, candidaţii vor folosi stilou cu cerneală de culoare albastră sau pix cu pastă de culoare albastră. Pentru elementele de grafică se va folosi creionul acromatic.

(6) Ciornele se fac numai pe coli de hârtie care poartă ştampila departamentului/ facultăţii/ instituţiei de învăţământ în care se desfăşoară examenul, puse la dispoziţie la solicitarea candidaţilor. Acestea nu se semnează şi sunt preluate de responsabilul de sală separat de colile de examen.

(7) Timpul de lucru pentru elaborarea lucrării scrise este de trei ore din momentul scrierii subiectelor pe tablă sau după primirea subiectelor. La încheierea probei, responsabilii de sală vor asigura ca numărul ultimilor candidaţi prezenţi în sală să nu fie mai mic de trei.

(8) La încheierea probei, candidaţii predau lucrările scrise responsabilului de sală, pe bază de borderou în care se completează, sub semnătura fiecărui candidat, numărul de pagini al lucrării.

(9) Frauda şi tentativa de fraudă se sancţionează cu excluderea din examen.

Art. 37 – (1) Verificarea şi evaluarea lucrărilor scrise se efectuează în mod independent de către cei doi examinatori, cu note de la 10 la 1, exprimate prin numere întregi sau cu zecimale. Pentru validarea evaluărilor, diferenţa dintre notele celor doi examinatori nu trebuie să fie mai mare de 1 punct. Notele astfel acordate se trec în borderouri în care se menţionează numărul lucrării şi nota acordată de fiecare examinator.

(2) În cazul în care apar lucrări pentru care diferenţa dintre notele acordate de cei doi examinatori este mai mare de 1 punct, preşedintele comisiei dispune reverificarea, în prezenţa sa, de către cei doi examinatori a lucrărilor respective, prin raportare la fiecare dintre reperele baremului de notare. În funcţie de rezultatele reverificării, se decide, prin consens, care dintre notele acordate trebuie ajustate.

(3) După finalizarea operaţiilor de evaluare, notele înscrise în borderouri se trec pe lucrări de către fiecare examinator, care semnează în dreptul notei acordate. Se calculează şi se scrie pe fiecare lucrare media aritmetică a celor două note, aceasta reprezentând nota obţinută de candidat la proba scrisă. Lucrările se deschid în prezenţa preşedintelui comisiei, după care notele se înscriu în catalogul de examen.

Art. 38 – (1) Probele orale se desfăşoară pe bază de bilete de examen, unice la aceeaşi disciplină pentru toate comisiile dintr-un centru de examen. Biletele pentru examenul oral au caracter secret.

(2) Biletele de examen sunt stabilite de profesorul(ii) examinator(i) şi verificate de preşedintele(ţii) comi­siei(iilor) de examen, în conformitate cu programele apro­bate de Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Inovării. Fiecare bilet conţine, de regulă, două subiecte. Pentru probele orale care cuprind atât disciplina de specialitate cât şi didactica acesteia, fiecare bilet va conţine cel puţin două subiecte: unul de specialitate şi unul de didactica specialităţii.

(3) La probele orale examinează un singur profesor de specialitate, în prezenţa preşedintelui comisiei. Examinarea orală se realizează individual. În orice moment al desfăşurării probei în sală trebuie să fie cel puţin 3 candidaţi.

(4) Examenul oral se desfăşoară pe baza unui program stabilit de comisie, astfel încât un candidat să nu susţină mai mult de o probă de examen pe zi. Examinarea candidaţilor se desfăşoară între orele 8,00 şi 21,00.

(5) Fiecărui candidat i se va acorda timpul necesar pentru a-şi pregăti răspunsul, dar nu mai mult de 30 de minute.

(6) Proba orală se notează cu o singură notă, de la 10 la 1, exprimată prin numere întregi sau cu zecimale.

Art. 39 – (1) Candidaţii care consideră că au fost subevaluaţi pot să depună contestaţii. Acestea se adresează, în scris, preşedintelui comisiei de examinare în termen de cel mult 24 de ore de la data şi ora afişării rezultatelor.

(2) Se pot depune contestaţii numai privind evaluarea la probele scrise. Nu se admit contestaţii privind evaluarea la probele orale.

(3) În contestaţie se vor face referiri explicite la baremul de evaluare, menţionându-se subiectele şi punctele la care candidatul consideră că a fost subevaluat.

(4) Lucrările scrise ale candidaţilor care au depus contestaţii sunt secretizate prin acoperirea zonei în care este scris numele şi prenumele candidatului şi în care sunt trecute notele iniţiale. Lucrările sunt verificate şi evaluate de cei doi examinatori, în prezenţa preşedintelui comisiei de examinare, prin raportare la reperele baremului de notare şi la elementele sesizate în contestaţie. Notele acordate de cei doi examinatori, precum şi nota acordată pe lucrare, calculată ca medie aritmetică a celor două note, se scriu pe borderou şi pe fiecare lucrare, potrivit procedurii aplicate la prima evaluare.

(5) Soluţionarea fiecărei contestaţii se decide şi se comunică prin calificativul “admisă” sau “respinsă”. Contestaţia este admisă în cazul în care nota acordată după contestaţie este mai mare cu mai mult de 1 punct decât nota acordată la prima evaluare. În caz contrar, contestaţia este respinsă şi rămâne valabilă nota iniţială.

(6) Termenul de soluţionare a contestaţiilor trebuie să asigure candidaţilor ale căror contestaţii au fost admise să se prezinte la probele următoare ale examenului.

Art. 40 – (1) Pentru promovarea examenului de definitivare în învăţământ, candidatul trebuie să obţină cel puţin nota 7 la inspecţia specială şi cel puţin nota 6 la fiecare dintre probele scrise şi orale din cadrul examenului. Candidaţii care nu obţin nota minimă la o probă nu se pot prezenta la probele următoare.

(2) Media generală de promovare a examenului de definitivare în învăţământ este media aritmetică a mediei la specialitate şi la metodică, obţinută din notele acordate de cei doi profesori, şi a notei, după caz, de la pedagogie.

Pentru învăţători, media obţinută la examenul de definitivare în învăţământ se calculează astfel: se adună nota obţinută la proba scrisă de limba şi literatura română şi metodica predării acesteia cu nota obţinută la proba orală de matematică şi metodica predării acesteia, se împarte la doi şi se obţine media la specialitate.

Nota medie obţinută la specialitate se adună cu nota medie obţinută la proba de pedagogie, se împarte la doi şi se obţine media finală de absolvire a examenului de definitivare în învăţământ.

(3) Media generală de promovare a examenului de definitivare în învăţământ este de cel puţin 6 (şase).

Art. 41 – (1) Pentru validarea rezultatelor examenului, instituţiile de învăţământ centre de perfecţionare transmit direcţiei de specialitate din Ministerului Educaţiei, Cercetării şi Inovării, în termen de cincisprezece zile de la încheierea examenului, tabelele nominale cu candida­ţii admişi, întocmite după situaţia extrasă din cataloagele de examen, în două exemplare, atât pe suport de hârtie cât și în format electronic, potrivit modelului de la anexa 10 la prezenta metodologie. Acestea vor fi însoţite de:

a) subiectele de examen la probele scrise şi baremele de evaluare;

b) o informare sintetică privind modul de organizare şi desfăşurare a examenului, precum şi propuneri pentru optimizarea activităţii de perfecţionare prin definitivarea în învăţământ.

(2) Validarea rezultatelor examenului pentru definitivarea în învăţământ se face de către Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Inovării, prin ordin al ministrului, pe baza tabelelor primite de la centrele de perfecţionare, aplicându-se o cheie numerică pentru verificarea exactităţii datelor.

(3) Eliberarea certificatelor tip pentru acordarea definitivării în învăţământ se face de centrele de perfecţionare, după comunicarea primită de la Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Inovării, direcţia de profil, privind validarea prin ordin al ministrului, a rezultatelor examenelor susţinute de candidaţi.

(4) Situaţia privind rezul­tatele examenului pentru definitivarea în învăţământ, respectiv admişi, respinşi, neprezentaţi, nevalidaţi, va fi transmisă de către centrele de perfecţionare inspectoratelor şcolare judeţene/al municipiului Bucureşti, în termen de cincisprezece zile de la data comunicarea validării. Inspectorul școlar pentru perfecționare și formare continuă de la inspectoratul şcolar judeţean/al municipiului Bucureşti va ţine evidenţa actualizată a situaţiei candidaţilor din zona de acţiune a fiecărui inspectorat. Cadrele didactice nevalidate de Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Inovării vor fi înştiinţate în scris de către inspectoratele şcolare judeţene/al municipiului Bucureşti.

(5) Drepturile salariale ale cadrelor didactice care au promovat examenul de definitivare în învăţământ se acordă după validarea rezultatelor prin ordin al ministrului educaţiei, începând cu data de 1 septembrie a anului şcolar următor celui în care s-a desfăşurat examenul.

Art. 42 – (1) Asistenţilor universitari şi preparatorilor universitari cu o vechime la catedră de cel puţin 3 ani, care trec în învăţământul preuniversitar, li se acordă definitivarea în învăţământ, pe baza unei inspecţii şcolare speciale conform prevederilor art. 34 alin (7) din Legea 128/1997 privind Statutul personalului didactic, cu completările și modificările ulterioare.

(2) Cadrul didactic care îndeplineşte condiţiile prevăzute de lege solicită, în scris, inspectoratului şcolar judeţean/al municipiului Bucureşti acordarea definitivării în învăţământ pe baza funcţiei didactice de preparator/asistent universitar. Solicitarea scrisă va fi însoţită de documentele care atestă îndeplinirea condiţiilor prevăzute de lege, respectiv:

a) condiţia prevăzută la art. 68 din Legea învăţământului 84/1995, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;

b) condiţia privind vechimea la catedră de cel puţin 3 ani în funcţia didactică de preparator sau asistent universitar;

c) condiţia privind încadrarea în învăţământul preuniversitar.

(3) Inspectorul școlar pentru perfecționare și formare continuă verifică dacă sunt îndeplinite condiţiile legale de acordare a definitivării în învăţământ pe baza funcţiei didactice de preparator/ asistent universitar.

(4) În baza documentelor care atestă îndeplinirea condiţiilor prevăzute la aliniatul precedent, inspectoratele şcolare judeţene/al municipiului Bucureşti decid aprobarea acordării definitivării în învăţământ pe baza unei inspecţii speciale.

(5) Inspecţia specială de acordare a definitivării în învăţământ pe baza funcţiei didactice de preparator/asistent universitar se desfăşoară potrivit procedurii de la art. 32 din prezenta Metodologie. Nota minimă de promovare a inspecţiei speciale este 7. Nota la inspecţia specială este echivalată cu media generală de promovare a examenului de definitivare în învăţământ.

(6) După efectuarea inspecţiei speciale, inspectoratului şcolar judeţean/al municipiului Bucureşti transmite instituţiilor de învăţământ superior centre de perfecţionare dosarul fiecărui candidat, cuprinzând următoarele documente:

a) cerere de înscriere;

b) fişa de înscriere, completată, confirmată de conducerea şcolii;

c) diploma de studii în copie legalizată, însoţită de foaia matricolă/suplimentul la diplomă;

d) copie legalizată după certificatul de naştere;

e) copie legalizată după certificatul de căsătorie în cazul schimbării numelui; în caz de divorţ sau recăsătorie se depun acte doveditoare suplimentare în acest sens.

f) document legalizat din care să rezulte îndeplinirea condiţiilor prevăzute de art.68 din Legea învăţământului 84/1995, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;

g) document din care să rezulte încadrarea candidatului ca preparator universitar sau asistent universitar în învăţământul superior cel puţin 3 ani;

h) document din care să rezulte încadrarea cu funcţia de bază în învăţământul preuniversitar;

i) procesul verbal de efectuare a inspecţiei speciale de acordare a definitivării în învăţământ pe baza funcţiei didactice de preparator universitar sau asistent universitar, certificat conform cu originalul de directorul unităţii de învăţământ în care s-a desfăşurat inspecţia;

(7) Instituţiile de învăţământ superior centre de perfecţionare înregistrează dosarele candidaţilor în propriile documente de evidenţă şi transmite Ministerului Educaţiei, Cercetării şi Inovării documentele necesare emiterii ordinului de acordare a definitivării în învăţământ.

(8) Pe baza comunicării primite de la Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Inovării privind ordinul de acordare a definitivării în învăţământ, instituţiile de învăţământ superior centre de perfecţionare eliberează certificatul corespunzător.

(9) Drepturile salariale se acordă candidaţilor începând cu data emiterii ordinului ministrului privind acordarea definitivării în învăţământ pe baza funcţiei didactice de preparator sau asistent universitar.

Art. 43 – (1) Se recunoaşte definitivarea în învăţământ, cadrelor didactice repatriate din Republica Moldova, care au fost încadrate în sistemul naţional de învăţământ din România, cărora li s-au atestat diplomele prin ordin al ministrului, care au obţinut în învăţământul din Republica Moldova certificat de gradul didactic II.

(2) Cadrele didactice încadrate în sistemul de învăţământ preuniversitar din România, care au obţinut în învăţământul din Republica Moldova certificat de gradul didactic II, pot solicita, în scris, inspectoratului şcolar judeţean/al municipiului Bucureşti acordarea definitivării în învăţământ în sistemul de învăţământ din România pe baza gradului didactic II obţinut în sistemul de învăţământ din Republica Moldova.

(3) Inspectorul responsabil cu perfecţionarea verifică dacă sunt îndeplinite condiţiile legale de acordare a definitivării în învăţământ, respectiv:

a) repatrierea;

b) încadrarea cu funcţia de bază în sistemul de învăţământ preuniversitar din România;

c) atestarea diplomei de licenţă;

d) certificarea/atestarea gradului didactic II obţinut în sistemul de învăţământ din Republica Moldova.

(4) În cazul în care condiţiile prezentate la aliniatul precedent sunt îndeplinite, inspectoratul şcolar judeţean/al municipiului Bucureşti transmite Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Inovării solicitarea de emiterea a ordinului de ministru de recunoaşterea a definitivării în învăţământ, însoţită de dosarele candidaţilor. Fiecare dosar va cuprinde:

a) cerere/adresă;

b) copie legalizată de pe certificatul de gradul II obţinut în sistemul de învăţământ din Republica Moldova;

c) copie legalizată de pe atestatul diplomei de licenţă;

d) document din care să reiasă încadrarea în sistemul de învăţământ din România;

e) copie legalizată după certificatul de naştere;

f) copie legalizată după certificatul de căsătorie în cazul schimbării numelui; în caz de divorţ sau recăsătorie se depun acte doveditoare suplimentare în acest sens.

(5) După emiterea ordinului de ministru de acordare a definitivării în învăţământ Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Inovării înştiinţează, în scris, inspectoratul şcolar/candidatul.

(6) Drepturile salariale se acordă de la data emiterii ordinului de ministru de acordare a definitivării în învăţământ.

Secţiunea 3

Acordarea gradului didactic II

Art. 44 – (1) Pentru înscrierea la examenul de acordare a gradului didactic II, candidaţii trebuie să îndeplinească condiţiile privind vechimea la catedră, potrivit prevederilor legale.

(2) Pentru personalul didactic cu funcţia de bază în învăţământ şi cu normă întreagă, se cere o vechime la catedră de cel puţin 4 ani de la obţinerea definitivării în învăţământ sau de cel puţin 3 ani pentru personalul didactic care a obţinut definitivatul cu media 10.

(3) Pentru personalul didactic asociat sau suplinitor care nu a funcţionat pe o normă întreagă, se calculează un coeficient anual de vechime la catedră prin împărţirea numărului de ore prestate de candidat în anul respectiv la numărul anual de ore corespunzător funcţiei didactice cu normă întreagă din care a prestat ore, avându-se în vedere numărul de săptămâni de activitate didactică din structura anului şcolar. Coeficientul se calculează pentru fiecare dintre anii de funcţionare la catedră după obţinerea definitivatului. Condiţia de vechime la catedră prevăzută se consideră îndeplinită atunci când suma coeficienţilor anuali astfel calculaţi este de cel puţin 4, respectiv 3, în cazul candidaților care au obținut media 10 la examenul de definitivare în învățământ.

(4) Pentru personalul didactic titular care ocupă funcţii cu drept de rezervare a postului didactic în condiţiile stabilite prin art. 101 alin. (1)-(6) din Legea 128/1997 privind Statutul personalului didactic, cu modificările şi completările ulterioare, perioada de rezervare a postului didactic se consideră vechime la catedră. Cadrele didactice aflate în această situaţie trebuie să aibă cel puţin 4 ore de predare săptămânal în anul în care li se efectuează inspecţia specială.

(5) În toate cazurile, vechimea la catedră necesară înscrierii se calculează de la data obţinerii definitivatului până la data de 31 august a anului şcolar în care se susţine examenul pentru gradul didactic II.

Art. 45 – (1) Pentru aprobarea înscrierii la examenul de obţinere a gradului didactic II, candidaţii trebuie să obţină calificativul de cel puţin „bine” la aprecierile anuale şi la inspecţiile şcolare, dacă acestea au avut loc, din ultimii 2 ani de activitate premergători înscrierii.

(2) Pentru aprobarea înscrierii la examenul de obţinere a gradului didactic II, cadrul didactic trebuie să se remarce prin prestaţii didactice de calitate, prin conduită deontologică ireproşabilă, prin competenţă didactică de înalt nivel, dovedită prin rezultatele obţinute în procesul de învăţământ.

Art. 46 – (1) Pentru înscrierea şi participarea la probele examenului de acordare a gradului didactic II, candidaţilor trebuie să li se efectueze cel puţin două inspecţii şcolare curente prevăzute la art. 35 alin.(2) lit. a) din Legea 128/1997 privind Statutul personalului didactic, cu modificările şi completările ulterioare, programate după cum urmează:

a) prima dintre cele două inspecţii curente se va programa, la solicitarea cadrelor didactice, înainte de înscrierea pentru susţinerea gradului didactic II.

b) a doua inspecţie curentă se va programa în intervalul de la înscriere până la susţinerea inspecţiei speciale.

(2) Cadrele didactice care îndeplinesc condiţiile legale şi doresc să se înscrie la examenul pentru acordarea gradului didactic II vor solicita efectuarea primei inspecţii curente, printr-o cerere tip, în perioada 1-31 octombrie a anului premergător depunerii dosarului de înscriere. Conducerile unităţilor de învăţământ vor înainta cererile către inspectoratul şcolar judeţean/al municipiului Bucureşti, unde vor fi înregistrate oficial şi supuse validării consiliului de administraţie.

(3) Pentru toate categoriile de personal didactic, inspecţiile curente se efectuează de către inspectori şcolari de specialitate de la inspectoratele şcolare sau cadre didactice din corpul de metodişti al inspectoratului şcolar, repartizaţi cu delegaţie. Cadrele didactice care efectuează inspecţiile curente trebuie să aibă cel puţin gradul didactic I şi aceeaşi specializare cu aceea în care candidatul îşi susţine inspecţia specială sau să poată preda specializarea celui inspectat, potrivit Centralizatorului privind disciplinele de învăţământ, domeniile şi specializările, precum şi probele de concurs, valabil pentru încadrarea personalului didactic din învăţământul preuniversitar.

(4) Inspecţiile curente constau în asistenţa şi evaluarea a patru activităţi didactice la una din specializările de pe diplomă/diplome sau la specializarea/specializările pe care cadrul didactic le poate preda conform Centralizatorul privind disciplinele de învăţământ, domeniile şi specializările, precum şi probele de concurs, valabil pentru încadrarea personalului didactic din învăţământul preuniversitar, aprobat anual prin ordin al ministrului.

(5) Calificativul minim de promovare la inspecţia curentă este bine. Inspecţiile curente promovate sunt valabile patru ani.

(6) Răspunderea pentru planificarea, monitorizarea şi evidenţa efectuării inspecţiilor şcolare curente revine inspectoratelor şcolare, prin inspectorii școlari pentru perfecționare și formare continuă şi prin inspectorii de specialitate.

Art. 47 – (1) Înscrierea pentru acordarea gradului didactic II în învăţământ se face pe bază de cerere, însoţită de dosarul de înscriere, în fiecare an, în perioada 1 octombrie - 31 octombrie, pentru sesiunea din anul şcolar următor, la conducerile unităţilor de învăţământ. Dosarul de înscriere trebuie să conţină următoarele documente:

a) cererea tip de înscriere, adresată conducerii inspectoratului şcolar, în care candidaţii vor nominaliza instituţia de învăţământ centru de perfecţionare la care doresc să susţină examenul;

b) fişa de înscriere, completată, confirmată de conducerea şcolii, conform anexei 3 la prezenta metodologie;

c) copia legalizată a certificatului de naştere;

d) copia certificatului de căsătorie în cazul schimbării numelui de familie; în caz de divorţ sau recăsătorie se depun acte doveditoare suplimentare în acest sens;

e) copia legalizată a diplomei de studii însoţită de foaia matricolă/suplimentul la diplomă;

f) copia după certificatul de acordare a definitivării în învăţământ, certificată pentru conformitate cu originalul de către conducerea şcolii;

g) recomandare scrisă asupra activităţii candidatului, din partea consiliului profesoral al unităţii de învăţământ unde este încadrat;

h) dovada privind calificativele acordate în ultimii doi/trei ani şcolari;

i) dovada privind calificativele acordate la inspecţiile şcolare în ultimii doi/trei ani şcolari;

j) copia procesului verbal al inspecţiei curente efectuate înainte de înscriere, certificată pentru conformitate cu originalul de către conducerea şcolii.

(2) Conducerile unităţilor de învăţământ verifică existenţa şi legalitatea documentelor din dosarele de înscriere, îndeplinirea condiţiilor de înscriere, respectarea pre­vederilor Legii nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic, cu modificările și completările ulterioare şi ale Legii învăţământului nr. 84/1995, republicată, cu modificările și completările ulterioare.

(3) Dosarele cadrelor didactice înscrise la examenul pentru acordarea gradului didactic II, care îndeplinesc condiţiile legale, vor fi înaintate de către conducerile unităţilor de învăţământ inspectoratelor şcolare, unde vor fi înregistrate oficial cu număr şi dată.

(4) Cererile de înscriere vor fi supuse aprobării consiliului de administraţie al inspectoratelor şcolare judeţene/al municipiului Bucureşti de către inspectorul școlar pentru perfecționare și formare continuă.

(5) Înştiinţarea candidaţilor cu privire la aprobarea sau respingerea înscrierii se realizează prin afişare la inspectoratul şcolar şi pe site-urile inspectoratelor şcolare judeţene/al municipiului Bucureşti. În caz de respingere a dosarului, candidatul va fi înştiinţat şi în scris, cu precizarea motivării respingerii dosarului, argumentată de articolul legislativ care prevede reglementări în acest sens, până la data de 01 decembrie a fiecărui an.

Art. 48 – (1) Procedura de finalizare a înscrierii candidaţilor din seria curentă, corespunzătoare anului şcolar în care se desfăşoară probele scrise şi orale, cuprinde următoarele acţiuni şi termene:

a) inspectorul școlar pentru perfecționare și formare continuă trimite în fiecare an, până la data de 12 decembrie, instituţiilor de învăţământ centre de perfecţionare, listele candidaţilor care vor susţine examenul pentru acordarea gradului didactic II în anul şcolar respectiv;

a) directorii unităţilor de învăţământ vor transmite inspectoratelor şcolare, în perioada 7-14 iunie a fiecărui an, procesele verbale de inspecţii curente şi speciale derulate în anul şcolar respectiv, în copie autentificată prin ştampila şi semnătura conducătorului unităţii şcolare în care s-a efectuat inspecţia; fiecare proces verbal va fi însoţit de un document din care să rezulte vechimea la catedră a cadrului didactic.

(2) Pentru finalizarea demersurilor premergătoare obligatorii pentru admiterea candidaţilor la susţinerea probelor scrise şi orale din cadrul examenului pentru acordarea gradului didactic II, inspectoratele şcolare judeţene/al municipiului Bucureşti, prin inspectorul școlar pentru perfecționare și formare continuă, vor transmite instituţiilor de învăţământ centre de perfecţionare, până la data de 1 iulie, următoarele documente:

a) fişele sintetice cu datele candidaţilor admişi spre a participa la susţinerea probelor scrise şi orale, potrivit specializării pentru care a optat fiecare candidat;

b) dosarele candidaţilor, inclusiv procesele verbale ale inspecţiilor curente şi ale inspecţiei speciale;

c) un document cu informaţii privind vechimea la catedră în ani, luni şi zile, pentru candidaţii care au beneficiat de concediu fără plată sau pentru îngrijirea copilului, ori pentru orice alte situaţii care ridică probleme privind vechimea la catedră a candidaţilor.

Art. 49 – (1) Cadrele didactice înscrise la examenul pentru acordarea gradului didactic II care, până la obţinerea acestui grad, nu obţin cel puţin calificativul bine la aprecierile anuale şi la a doua inspecţie şcolară curentă, precum şi cadrele didactice care au fost sancţio­nate nu pot fi propuse pentru acordarea gradului didactic II.

(2) Pentru cadrele didactice aflate în situaţiile menţionate la alin. (1), inspecţia specială şi prin urmare, participarea la examen, se amână cu un an. Inspectoratul şcolar reprogramează a doua inspecţie şcolară curentă pe parcursul anului de amânare.

(3) În cazul sancţiunii, cadrele didactice îşi pot fina­liza obţinerea gradului didactic în anul şcolar următor, numai după ridicarea sancţiunii, cu recomandarea consiliului profesoral al unităţii de învăţământ unde sunt încadrate şi cu acor­dul inspectoratului şcolar.

(4) În cazul în care, pe parcursul anului de amânare, cadrul didactic nu reuşeşte să întrunească condiţiile precizate în acest articol, pierde dreptul de a se mai prezenta la examene. El se poate reînscrie pentru o altă sesiune de examen, atunci când întruneşte condiţiile de înscriere.

(5) Inspectoratele şcolare au obligaţia de a informa operativ, prin documente scrise, instituţiile de învăţământ centre de perfecţionare asupra apariţiei situaţiilor menţionate în prezentul articol.

Art. 50 – Probele examenului pentru acordarea gradului didactic II constau în:

a) inspecţie specială, precedată de cel puţin două inspecţii şcolare curente efectuate şi evaluate potrivit prevederilor de la art. 46 din prezenta Metodologie.

b) probe scrise şi orale la disciplinele prevăzute în prezenta Metodologie.

Art. 51 – (1) Inspecţia specială pentru acordarea gradului didactic II se realizează în unitatea şcolară unde este încadrat candidatul sau, după caz, într-o altă unitate, cu avizul inspectorului de perfecţionare şi al directorului unităţii şcolare respective în perioada 1 octombrie-5 iunie a fiecărui an şcolar.

(2) Inspecţia specială se efectuează la 4 activităţi didactice şi este valabilă numai pentru anul şcolar în care a fost efectuată.

(3) În situaţia în care candidatul este încadrat pe una dintre specializările de pe diplomă/diplome, sau pe una dintre specializările pe care o poate preda conform Centralizatorului privind disciplinele de învăţământ, domeniile şi specializările, precum şi probele de concurs, valabil pentru încadrarea personalului didactic din învăţământul preuniversitar, inspecţia specială se efectuează la specializarea pe care cadrul didactic este încadrat în anul şcolar respectiv.

(4) În situaţia în care candidatul nu este încadrat pe una dintre specializările înscrise pe diplomă/diplome, sau pe una dintre specializările pe care o poate preda conform Centralizatorului privind disciplinele de învăţământ, domeniile şi specializările, precum şi probele de concurs, valabil pentru încadrarea personalului didactic din învăţământul preuniversitar, inspecţia specială se efectuează la două activităţi didactice în specializarea pe care este încadrat în anul şcolar respectiv şi la două activităţi didactice în specializarea la care susţine examenul pentru gradul didactic II.

(5) Pentru toate categoriile de personal didactic, inspecţia specială este efectuată de un inspector de specialitate de la inspectoratele şcolare sau de la Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Inovării sau un cadru didactic metodist repartizat cu delegaţie. Cadrul didactic care efectuează inspecţia specială trebuie să aibă cel puţin gradul didactic I şi aceeaşi specializare cu aceea în care candidatul îşi susţine inspecţia specială sau să poată preda specializarea celui inspectat, potrivit Centralizatorului privind disciplinele de învăţământ, domeniile şi specializările, precum şi probele de concurs, valabil pentru încadrarea personalului didactic din învăţământul preuniversitar.

(6) Inspecţia specială se notează cu o singură notă, de la 10 la 1, acordată de cadrul didactic care efectuează inspecţia, exprimată prin numere întregi sau cu zecimale. Nota minimă de promovare a inspecţiei speciale este 8 (opt). Candidaţii care nu au primit nota minimă se consideră respinşi la examenul de acordare a gradului didactic II şi nu se vor putea prezenta la probele scrise şi orale din cadrul examenului. Nota acordată la inspecţia specială nu poate fi contestată.

(7) La inspecţia specială poate să asiste şi directorul unităţii de învăţământ în care aceasta se desfăşoară. Acesta poate să poate să facă observaţii şi aprecieri privind activităţile didactice asistate, dar nu participă la acordarea notei.

Art. 52 – Probele scrise şi orale din cadrul examenului pentru acordarea gradului didactic II, pe categorii de personal didactic, sunt următoarele:

(1) Pentru profesori din învăţământul de masă şi învăţământul special, antrenori şi cadre didactice medicale cu studii superioare:

a) disciplina de specialitate şi didactica acesteia, scris;

b) disciplina de specialitate şi didactica acesteia, oral

c) pedagogie şi elemente de psihologie a educaţiei, scris.

(2) Pentru învăţători și profesori pentru învăţământul primar din unităţile şcolare cu limba de predare română:

a) limba română şi literatura pentru copii şi metodica predării acestora, scris;

b) matematică şi metodica predării acesteia, scris;

c) pedagogie şcolară şi elemente de psihologie a educaţiei, oral;

(3) Pentru învăţători și profesori pentru învăţământul primar din unităţile şcolare cu limba de predare în una dintre limbile minorităţilor:

a) limba şi literatura română și universală pentru copii şi metodica predării limbii și literaturii române la clasele cu predare în limbile minorităţilor, scris;

b) limba şi literatura maternă și metodica predării acestora, scris;

c) matematică şi metodica predării acesteia, scris;

d) pedagogie şcolară şi elemente de psihologie a educaţiei, oral;

(4) Pentru educatoare și profesori pentru învăţământul preşcolar din unităţile preşcolare cu predare în limba română:

a) limba română şi literatura pentru copii, scris;

b) metodica activităţii instructiv-educative din învăţământul pre­şcolar, scris;

c) pedagogie preşcolară şi elemente de psihologie a educaţiei, oral.

(5) Pentru educatoare și profesori pentru învăţământul preşcolar din unităţile preşcolare cu predare în una dintre limbile minorităţilor:

a) limba şi literatura română și universală pentru copii şi metodica predării activităților de limba română, scris;

b) limba şi literatura maternă și metodica predării acestora, scris;

c) metodica activităţii instructiv-educative din învăţământul preşcolar, scris;

d) pedagogie preşcolară şi elemente de psihologie a educaţiei, oral;

(6) Pentru învăţători - educatori în învăţământul special:

a) terapie educaţională complexă şi integrată, scris;

b) terapie educaţională complexă şi integrată, oral;

c) pedagogie şi elemente de psihologie a educaţiei (potrivit programei valabile pentru învăţătorii-institutorii din învăţământul de masă), scris;

(7) Pentru învăţători, învăţători - itineranţi, institutori în învăţământul special cu predare în limba română:

a) limba română şi literatura pentru copii şi metodica predării acestora, scris;

b) pedagogie şcolară şi elemente de psihologie a educaţiei (potrivit programei valabile pentru învăţătorii şi institutorii din învăţământul de masă) sau psihopedagogie specială, oral

c) matematica şi metodica predării acesteia, scris;

(8) Pentru învăţători, învăţători - itineranţi, institutori în învăţământul special cu predare în una dintre limbile minorităţilor:

a) limba şi literatura română și universală pentru copii şi metodica predării limbii și literaturii române la clasele cu predare în limbile minorităţilor, scris;

b) limba maternă şi literatura pentru copii și metodica predării acesteia, scris;

c) pedagogie şcolară şi elemente de psihologie a educaţiei (potrivit programei valabile pentru învăţătorii şi institutorii din învăţământul de masă) sau psihopedagogie specială, oral;

d) matematica şi metodica predării acesteia, scris.

(9) Pentru educatoare, educatoare-institutor în învăţământul special cu predare în limba română:

a) limba română şi literatura pentru copii, scris;

b) pedagogie preşcolară şi probleme de psihologie a educaţiei (potrivit programei valabile pentru educatoarele din învăţământul de masă) sau psihopedagogie specială, scris;

c) metodica activităţii instructiv-educative în învăţământul preşcolar, oral.

(10) Pentru educatoare, educatoare-institutor în învăţământul special cu predare în una dintre limbile minorităţilor:

a) limba şi literatura română și universală pentru copii şi metodica predării activităților de limba română, scris;

b) limba maternă şi literatura pentru copii, scris;

c) pedagogie preşcolară şi probleme de psihologie a educaţiei (potrivit programei valabile pentru educatoarele din învăţământul de masă) sau psihopedagogie specială, scris;

d) metodica activităţii instructiv-educative în învăţământul preşcolar, oral.

(11) Pentru maiştri-instructori, antrenori şi cadre didactice medicale cu studii medii:

a) disciplina de specialitate şi didactica acesteia, scris;

b) disciplina de specialitate şi didactica acesteia, oral

c) pedagogie şi elemente de psihologie a educaţiei, scris.

Art. 53 – Componenţa comisiei de examinare la probele scrise şi orale din cadrul examenului pentru acordarea gradului didactic II, pe categorii de personal didactic, este următoarea:

(1) Pentru profesori din învăţământul de masă şi învăţământul special, antrenori şi cadre didactice medicale cu studii superioare:

a) preşedinte: profesor universitar, conferenţiar universitar sau lector universitar doc­tor, având specialitatea la care candidaţii susţin examenul. Preşedintele poate fi şi examina­tor la specialitatea sa.

b) membri examinatori: profesori universitari, conferenţiari universitari sau lectori universitari doctori sau doctoranzi având specialitatea la care candidaţii susţin examenul și pedagogie. Vor fi doi examinatori pentru fiecare probă scrisă.

(2) Pentru educatoare, învăţători și profesori pentru învăţământul preşcolar/primar din unităţile de învăţământ cu predare în limba română sau în una din limbile minorităţilor:

a) preşedinte: profesor universitar, conferenţiar universitar sau lector universitar doctor sau profesor din învățământul liceal cu gradul I având specialitatea pedagogie, sau specialitatea limba şi literatura română ori matematică dacă au desfăşurat activităţi de formare iniţială sau de formare continuă a cadrelor didactice din învăţământul preşcolar şi primar. Preşedintele comisiei poate fi şi examinator la speciali­tatea sa.

b) membri examinatori: profesori universitari, conferenţiari universitari sau lectori universitari doctori ori doctoranzi, având specialitatea pedagogie, limba şi literatura română sau matematică. Din comisie pot face parte şi profesori din învăţământul liceal cu specialitatea pedagogie, limba şi literatura română sau matematică, având gradul didactic I. Vor fi doi examinatori pentru fiecare probă scrisă. Aceștia trebuie să aibă specializarea corepunzătoare disciplinei la care se susține examenele.

(3) Pentru învăţători-educatori, învăţători, învăţători-itineranţi, institutori şi educatoare-institutori din învăţământul special:

a) preşedinte: profesor universitar sau conferenţiar universitar, lector universitar doctor, profesor gradul I, având specializarea la care candidații susțin examenele sau pedagogie. Preşedintele poate fi şi examina­tor la specialitatea sa.

b) membri examinatori: profesori universitari, conferenţiari sau lectori doctori sau doctoranzi având specializarea la care candidații susțin examenele și pedagogie. Din comisie pot face parte profesori din învăţământul special, având gradul didactic I, care au predat discipline de specialitate şi metodică, au îndrumat practica pedagogică sau au condus activităţi de perfecţionare pentru învăţători-educatori, învăţători, învăţători-itineranţi, institutori şi educatoare/institutori din învăţământul special. (doi examinatori pentru fiecare probă scrisă).

(4) Pentru maiştri-instructori, antrenori şi cadre didactice medicale cu studii medii:

a) preşedinte: profesor din învăţământul liceal având specializarea la care candidaţii susţin examenul sau specializarea pedagogie, cu gradul didactic I, care a predat în specialitate şi a condus activităţi de perfecţionare a maiştrilor-instructori sau, după caz, a antrenorilor sau cadrelor medicale. Preşedintele poate fi şi examinator la specialitatea sa.

b) membri examinatori: cadre didactice având specializarea la care candidaţii susţin examenul şi de pedagogie, cu gradul didactic I, care au condus activităţi de perfecţionare a maiştrilor-instructori sau, după caz, a antrenorilor sau cadrelor medicale. Vor fi doi examinatori pentru fiecare probă scrisă.

(5) Componenţa comisiilor de examinare se propune de centrele de perfecţionare, cu acordul conducerii acestora, şi se înaintează spre aprobare Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Inovării, direcţia de profil, până la data de 1 iunie a fiecărui an.

Art. 54 – În cadrul examenului pentru acordarea gradului didactic II, procedurile şi condiţiile privind stabilirea subiectelor, organizarea şi desfăşurarea probelor scrise şi orale, verificarea şi evaluarea, depunerea şi soluţionarea contestaţiilor sunt aceleaşi cu cele aplicate la examenul pentru definitivarea în învăţământ, potrivit prevederilor de la art. 35, 36, 37, 38 şi 39 din prezenta Metodologie.

Art. 55 – (1) Pentru promovarea examenului de acordare a gradului didactic II, candidatul trebuie să obţină cel puţin nota 8 la inspecţia specială şi cel puţin nota 7 la fiecare dintre probele scrise şi orale din cadrul examenului. Candidaţii care nu obţin nota minimă la o probă nu se pot prezenta la probele următoare.

(2) Media generală de promovare a examenului de acordare a gradului didactic II se calculează la fel ca media de la examenul de definitivare în învățământ.

(3) Media generală de promovare a examenului de acordare a gradului didactic II este de cel puţin 7 (şapte).

(4) Candidaţii declaraţi respinşi la examenul de acordare a gradului didactic II se pot reînscrie pentru susţinerea examenului după trecerea unui an şcolar, prin depunerea unui nou dosar de înscriere şi cu parcurgerea tuturor etapelor precizate în prezenta Metodologie. Ei se pot prezenta la probele de examen în sesiunea din anul şcolar următor celui în care s-au reînscris.

(5) Candidaţii înscrişi la examenul pentru acordarea gradului didactic II, care nu au putut susţine probele de examen datorită unor motive obiective, susţinute cu documente, şi au fost declaraţi neprezentaţi, se pot reînscrie pentru susţinerea examenului în sesiunea imediat următoare, cu respectarea condiţiilor legale şi cu aprobarea inspectoratului şcolar. În aceste situaţii, inspectoratele şcolare vor informa instituţiile de învăţământ centre de perfecţionare cu privire aprobarea/neaprobarea amânării susţinerii probelor.

Art. 56 – (1) Pentru validarea rezultatelor examenului de acordare a gradului didactic II, instituţiile de învăţământ centre de perfecţionare transmit direcţiei de specialitate din Ministerului Educaţiei, Cercetării şi Inovării, în termen de cincisprezece zile de la încheierea examenului, tabelele nominale cu candida­ţii admişi, întocmite după situaţia extrasă din cataloagele de examen, în două exemplare, atât pe suport de hârtie cât și în format electronic, potrivit modelului de la anexa 11 la prezenta metodologie. Acestea vor fi însoţite de:

a) subiectele de examen la probele scrise şi baremele de evaluare;

b) o informare sintetică privind modul de organizare şi desfăşurare a examenului, precum şi propuneri pentru optimizarea activităţii de perfecţionare prin acordarea gradului didactic II.

(2) Validarea rezultatelor examenului pentru acordarea gradului didactic II se face de către Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Inovării, prin ordin al ministrului, pe baza tabelelor primite de la centrele de perfecţionare, aplicându-se o cheie numerică pentru verificarea exactităţii datelor.

(3) Eliberarea certificatelor tip pentru acordarea gradului didactic II se face de centrele de perfecţionare, după comunicarea primită de la Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Inovării, direcţia de profil, privind validarea prin ordin al ministrului a rezultatelor examenelor susţinute de candidaţi.

(4) Situaţia privind rezul­tatele examenului pentru acordare a gradului didactic II, respectiv admişi, respinşi, neprezentaţi, nevalidaţi, va fi transmisă de către centrele de perfecţionare inspectoratelor şcolare judeţene/al municipiului Bucureşti, în termen de cincisprezece zile de la data comunicării validării. Inspectorul de perfecţionare de la inspectoratul şcolar judeţean/al municipiului Bucureşti va ţine evidenţa actualizată a situaţiei candidaţilor din zona de acţiune a fiecărui inspectorat. Cadrele didactice nevalidate de Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Inovării vor fi înştiinţate în scris de către inspectoratele şcolare judeţene/al municipiului Bucureşti.

(5) Drepturile salariale ale cadrelor didactice care au promovat examenul de acordare a gradului didactic II se acordă după validarea rezultatelor prin ordin al ministrului educaţiei, începând cu data de 1 septembrie a anului şcolar următor celui în care s-a desfăşurat examenul.

Art. 57 – (1) Lectorilor universitari/şefilor de lucrări, care au avut funcţia de bază în învăţământul superior şi o vechime la catedră de cel puţin 6 ani, la încadrarea în învăţământul preuniversitar li se acordă gradul didactic II, pe baza unei inspecţii speciale, conform prevederilor art. 35 alin.(3) din Legea 128/1997 privind statutul personalului didactic, cu modificările și completările ulterioare.

(2) Cadrul didactic care îndeplineşte condiţiile prevăzute de lege solicită, în scris, inspectoratului şcolar judeţean/al municipiului Bucureşti acordarea gradului didactic II pe baza funcţiei didactice de lector universitar/şef de lucrări. Solicitarea scrisă va fi însoţită de documentele care atestă îndeplinirea condiţiilor prevăzute de lege, respectiv:

a) condiţia prevăzută la art. 68 din Legea învăţământului 84/1995, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;

b) condiţia privind vechimea la catedră de cel puţin șase ani în funcţia didactică de lector universitar;

c) condiţia privind încadrarea în învăţământul preuniversitar.

(3) Inspectorul şcolar responsabil cu perfecţionarea verifică dacă sunt îndeplinite condiţiile legale de acordare a gradului didactic II pe baza funcţiei didactice de lector universitar.

(4) În baza documentelor care atestă îndeplinirea condiţiilor prevăzute la alin. (2), inspectoratele şcolare judeţene/al municipiului Bucureşti decid aprobarea acordării gradului didactic II pe baza unei inspecţii speciale.

(5) Inspecţia specială de acordare a gradului didactic II pe baza funcţiei didactice de lector universitar/şef de lucrări se desfăşoară potrivit procedurii de la art. 51 din prezenta Metodologie. Nota minimă de promovare a inspecţiei speciale este 8.

(6) După efectuarea inspecţiei speciale, inspectoratului şcolar judeţean/al municipiului Bucureşti transmite instituţiilor de învăţământ superior centre de perfecţionare dosarul fiecărui candidat, cuprinzând următoarele documente:

a) cerere de înscriere;

b) fişa de înscriere, completată, confirmată de conducerea şcolii;

c) diploma de studii în copie legalizată, însoţită de foaia matricolă/suplimentul la diplomă;

d) copie legalizată după certificatul de naştere;

e) copie legalizată după certificatul de căsătorie în cazul schimbării numelui; în caz de divorţ sau recăsătorie se depun acte doveditoare suplimentare în acest sens.

f) document legalizat din care să rezulte îndeplinirea condiţiilor prevăzute de art.68 din Legea învăţământului 84/1995, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;

g) document din care să rezulte încadrarea candidatului ca lector universitar/şef de lucrări în învăţământul superior cel puţin șase ani;

h) document din care să rezulte încadrarea cu funcţia de bază în învăţământul preuniversitar;

i) document din care să rezulte calificativele obţinute la aprecierile anuale în ultimii patru ani;

j) recomandare scrisă asupra activităţii candidatului, din partea consiliului profesoral al unităţii de învăţământ în care este încadrat;

k) procesul verbal de efectuare a inspecţiei speciale, certificat conform cu originalul de directorul unităţii de învăţământ în care s-a desfăşurat inspecţia;

(7) Instituţiile de învăţământ superior centre de perfecţionare înregistrează dosarele candidaţilor în propriile documente de evidenţă şi transmit Ministerului Educaţiei, Cercetării şi Inovării documentele necesare emiterii ordinului de acordare a gradului didactic II.

(8) Pe baza comunicării primite de la Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Inovării privind ordinul de acordare a gradului didactic II, Instituţiile de învăţământ superior centre de perfecţionare eliberează certificatul corespunzător.

(9) Drepturile salariale se acordă candidaţilor începând cu data emiterii ordinului ministrului privind acordarea acordare a gradului didactic II pe baza funcţiei didactice de lector universitar/şef de lucrări.

Art. 58 – (1) Se recunoaşte gradul didactic II, cadrelor didactice repatriate din Republica Moldova, care au fost încadrate în sistemul naţional de învăţământ din România, cărora li s-au atestat diplomele prin ordin al ministrului, care au obţinut în învăţământul din Republica Moldova certificat de gradul didactic I.

(2) Cadrele didactice încadrate în sistemul de învăţământ preuniversitar din România, care au obţinut în învăţământul din Republica Moldova certificat de gradul didactic I, pot solicita, în scris, inspectoratului şcolar judeţean/al municipiului Bucureşti acordarea gradului didactic II în sistemul de învăţământ din România pe baza gradului didactic I obţinut în sistemul de învăţământ din Republica Moldova.

(3) Inspectorul responsabil cu perfecţionarea verifică dacă sunt îndeplinite condiţiile legale de acordare a gradului didactic II, respectiv:

a) repatrierea;

b) încadrarea cu funcţia de bază în sistemul de învăţământ preuniversitar din România;

c) atestarea diplomei de licenţă;

d) certificarea/atestarea gradului didactic I obţinut în sistemul de învăţământ din Republica Moldova.

(4) În cazul în care condiţiile prezentate la aliniatul precedent sunt îndeplinite, inspectoratul şcolar judeţean/al municipiului Bucureşti transmite Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Inovării solicitarea de emiterea a ordinului de ministru de recunoaşterea a gradului didactic II, însoţită de dosarele candidaţilor. Fiecare dosar va cuprinde:

a) cerere/adresă;

b) copie legalizată de pe certificatul de gradul I obţinut în sistemul de învăţământ din Republica Moldova;

c) copie legalizată de pe atestatul diplomei de licenţă;

d) document din care să rezulte încadrarea în sistemul de învăţământ din România;

e) copie legalizată după certificatul de naştere;

f) copie legalizată după certificatul de căsătorie în cazul schimbării numelui; în caz de divorţ sau recăsătorie se depun acte doveditoare suplimentare în acest sens.

(5) După emiterea ordinului de ministru de acordare a gradului didactic II, Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Inovării înştiinţează, în scris, inspectoratul şcolar/candidatul.

(6) Drepturile salariale se acordă de la data emiterii ordinului de ministru de acordare a definitivării în învăţământ.

Secţiunea 4

Acordarea gradului didactic I

Art. 59 – (1) Pentru înscrierea la examenul de acordare a gradului didactic I, candidaţii trebuie să îndeplinească condiţiile privind vechimea la catedră, potrivit prevederilor legale.

(2) Pentru personalul didactic cu funcţia de bază în învăţământ şi cu normă întreagă, se cere o vechime la catedră de cel puţin 4 ani de la obţinerea gradului didactic II sau de cel puţin 3 ani pentru personalul didactic care a obţinut gradul didactic II cu media 10.

(3) Pentru personalul didactic asociat sau suplinitor care nu a funcţionat pe o normă întreagă, se calculează un coeficient anual de vechime la catedră prin împărţirea numărului de ore prestate de candidat în anul respectiv la numărul anual de ore corespunzător funcţiei didactice cu normă întreagă din care a prestat ore, avându-se în vedere numărul de săptămâni de activitate didactică din structura anului şcolar. Coeficientul se calculează pentru fiecare dintre anii de funcţionare la catedră după obţinerea gradului didactic II. Condiţia de vechime la catedră prevăzută se consideră îndeplinită atunci când suma coeficienţilor anuali astfel calculaţi este de cel puţin 4, respectiv 3, în cazul candidaților care au obținut media 10 la examenul de acordare a gradului didactic II.

(4) Pentru personalul didactic titular care ocupă funcţii cu drept de rezervare a postului didactic în condiţiile stabilite prin art. 101, alin. (1)-(6) din Legea 128/1997 privind Statutul personalului didactic, cu modificările şi completările ulterioare, perioada de rezervare a postului didactic se consideră vechime la catedră. Cadrele didactice aflate în această situaţie trebuie să aibă cel puţin patru ore de predare săptămânal în anul în care li se efectuează inspecţia specială.

(5) În toate cazurile, vechimea la catedră necesară înscrierii se calculează de la data obţinerii gradului didactic II, respectiv data de 1septembrie a anului şcolar următor susţinerii examenului) până la data de 31 august a anului şcolar în care se susţin inspecţia specială şi lucrarea metodico-ştiinţifică.

Art. 60 – (1) Pentru aprobarea înscrierii la examenul de obţinere a gradului didactic I, candidatul trebuie să obţină calificativul de cel puţin „foarte bine” la aprecierile anuale, la inspecţia curentă şi la inspecţiile şcolare, dacă acestea au avut loc, din ultimii 2 ani de activitate premergători înscrierii.

(2) Pentru aprobarea înscrierii la examenul de obţinere a gradului didactic I, candidatul trebuie să se remarce prin prestaţii didactice de calitate, prin competenţă didactică de înalt nivel, dovedită prin rezultatele obţinute în procesul de învăţământ, prin preocupări şi realizări de cercetare şi inovare a procesului de învăţământ, prin iniţiativă şi responsabilitate în dezvoltarea culturii calităţii în organizaţia şcolară, prin conduită etică şi deontologică ireproşabilă. Îndeplinirea acestor condiţii trebuie să rezulte din memoriul de activitate întocmit de candidat şi ataşat la cererea de înscriere.

(3) Pentru aprobarea înscrierii la examenul de obţinere a gradului didactic I, candidatul trebuie să aibă recomandarea consiliului profesoral al unităţii de învăţământ în care este încadrat sau/şi în care şi-a desfăşurat activitatea în ultimii doi ani premergători înscrierii. În cazul în care a desfăşurat activităţi în mai multe unităţi de învăţământ, poate să includă în dosarul de înscriere recomandări de la fiecare unitate.

Art. 61 – (1) Pentru înscrierea şi participarea la probele examenului de acordare a gradului didactic I, candidaţilor trebuie să li se efectueze cel puţin două inspecţii şcolare curente prevăzute la art. 35, alin (2), lit. a) din Legea 128/1997 privind Statutul personalului didactic, cu modificările și completările ulterioare, programate după cum urmează:

a) prima dintre cele două inspecţii curente se va programa, la solicitarea cadrelor didactice, înainte de înscrierea pentru susţinerea gradului didactic I.

b) a doua inspecţie curentă se va programa în intervalul de la înscriere până la susţinerea inspecţiei speciale.

(2) Cadrele didactice care îndeplinesc condiţiile legale şi doresc să se înscrie la examenul pentru acordarea gradului didactic I vor solicita efectuarea primei inspecţii curente, printr-o cerere tip, în perioada 1-31 octombrie a anului premergător depunerii dosarului de înscriere. Conducerile unităţilor de învăţământ vor înainta cererile către inspectoratul şcolar judeţean/al municipiului Bucureşti, unde vor fi înregistrate oficial şi supuse validării consiliului de administraţie.

(3) Inspecţiile curente se efectuează de către inspectori şcolari de specialitate de la inspectoratele şcolare sau cadre didactice din corpul de metodişti al inspectoratului şcolar, repartizaţi cu delegaţie. Cadrele didactice care efectuează inspecţiile curente trebuie să aibă cel puţin gradul didactic I, aceeaşi specializare cu aceea în care candidatul îşi susţine inspecţia specială şi cel puţin acelaşi nivel de studii cu acesta.

(4) Inspecţiile curente constau în asistenţa şi evaluarea a patru activităţi didactice la una din specializările de pe diplomă/diplome sau la specializarea/specializările pe care cadrul didactic le poate preda conform Centralizatorul privind disciplinele de învăţământ, domeniile şi specializările, precum şi probele de concurs, valabil pentru încadrarea personalului didactic din învăţământul preuniversitar, aprobat anual prin ordin al ministrului.

(5) Calificativul minim de promovare la inspecţia curentă este foarte bine. Inspecţiile curente promovate sunt valabile patru ani.

(6) Răspunderea pentru planificarea, monitorizarea şi evidenţa efectuării inspecţiilor şcolare curente revine inspectoratelor şcolare, prin inspectorii școlari pentru perfecționare și formare continuă şi prin inspectorii de specialitate.

Art. 62 – (1) Înscrierea pentru acordarea gradului didactic I se face pe bază de cerere, însoţită de dosarul de înscriere, în fiecare an, în perioada 1 octombrie - 31 octombrie a anului şcolar în care se susţine colocviul de admitere, la conducerile unităţilor de învăţământ. Dosarul de înscriere trebuie să conţină următoarele documente:

a) cererea tip de înscriere, adresată conducerii inspectoratului şcolar, în care candidaţii vor nominaliza instituţia de învăţământ centru de perfecţionare la care doresc să susţină examenul;

b) fişa de înscriere, completată, confirmată de conducerea şcolii, conform anexei 4 la prezenta metodologie;

c) copia legalizată a certificatului de naştere;

d) copia certificatului de căsătorie în cazul schimbării numelui de familie; în caz de divorţ sau recăsătorie se depun acte doveditoare suplimentare în acest sens;

e) copia legalizată a diplomei de studii însoţită de foaia matricolă/suplimentul la diplomă;

f) copia după certificatul de acordare a gradului didactic II, certificată pentru conformitate cu originalul de către conducerea şcolii;

g) document din care să rezulte calificativele acordate la aprecierile anuale din ultimii doi ani şcolari;

h) document din care să rezulte calificativele acordate la inspecţiile şcolare în ultimii doi ani şcolari;

i) copia procesului verbal al inspecţiei curente efectuate înainte de înscriere, certificată pentru conformitate cu originalul de către conducerea şcolii.

j) recomandare scrisă asupra activităţii candidatului, din partea consiliului profesoral al unităţii de învăţământ unde este încadrat;

k) memoriul de activitate profesională, avizat de conducătorul unităţii şcolare în care candidatul este încadrat.

(2) Conducerile unităţilor de învăţământ verifică existenţa şi legalitatea documentelor din dosarele de înscriere, îndeplinirea condiţiilor de înscriere, respectarea pre­vederilor Legii nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic, cu modificările și completările ulterioare şi ale Legii învăţământului nr. 84/1995, republicată, cu modificările și completările ulterioare.

(3) Dosarele cadrelor didactice înscrise la examenul pentru acordarea gradului didactic I, care îndeplinesc condiţiile legale, vor fi înaintate de către conducerile unităţilor de învăţământ inspectoratelor şcolare, unde vor fi înregistrate oficial cu număr şi dată.

(4) Cererile de înscriere vor fi supuse aprobării consiliului de administraţie al inspectoratelor şcolare judeţene/al municipiului Bucureşti de către inspectorul școlar pentru perfecționare și formare continuă.

(5) Înştiinţarea candidaţilor cu privire la aprobarea sau respingerea înscrierii se realizează de către inspectorul școlar pentru perfecționare și formare continuă, prin afişare la inspectoratul şcolar şi pe site-urile inspectoratelor şcolare judeţene/al municipiului Bucureşti. În caz de respingere a dosarului, candidatul va fi înştiinţat şi în scris, cu precizarea motivării respingerii dosarului, argumentată de articolul legislativ care prevede reglementări în acest sens, până la data de 30 noiembrie a fiecărui an.

Art. 63 – (1) Procedura de finalizare a înscrierii candidaţilor din seria curentă, corespunzătoare anului şcolar în care se desfăşoară colocviul de admitere, cuprinde următoarele acţiuni şi termene:

a) inspectorul de perfecţionare şi formare continuă trimite în fiecare an, până la data de 15 ianuarie a anului în care se susţine colocviul de admitere, instituţiilor de învăţământ centre de perfecţionare, listele nominale cu cadrele didactice aprobate pentru a fi înscrise la examenul de acordare a gradului didactic I, însoţite de dosarele candidaţilor;

a) directorii unităţilor de învăţământ vor transmite inspectoratelor şcolare, în perioada 7-14 iunie a fiecărui an, procesele verbale de inspecţii curente derulate în anul şcolar respectiv, în copie autentificată prin ştampila şi semnătura conducătorului unităţii şcolare în care s-a efectuat inspecţia; fiecare proces verbal va fi însoţit de un document din care să rezulte vechimea la catedră a cadrului didactic.

(2) Directorii unităţilor de învăţământ au obligaţia să monitorizeze până la sfârşitul anului şcolar în care se susţin inspecţia specială şi lucrarea metodico-ştiinţifică, respectarea de către cadrele didactice înscrise la examenul de acordare a gradului didactic I a condiţiilor de vechime efectivă la catedră, precum şi a condiţiilor privind obţinerea calificativului foarte bine la aprecierile anuale şi la a doua inspecţie curentă. Inspectoratele şcolare vor fi informate operativ asupra situaţiilor de nerespectare a acestor condiţii.

(3) Inspectoratele şcolare au obligaţia să informeze operativ instituţiile de învăţământ centre de perfecţionare asupra apariţiei unor situaţii de neîndeplinire a condiţiilor menţionate la alin. (2). Ultima informare va fi transmisă în mod obligatoriu până la data de 1 iulie a anului şcolar în care s-au susţinut inspecţiile speciale şi lucrările metodico-ştiinţifice.

Art. 64 – (1) Cadrele didactice înscrise la examenul pentru acordarea gradului didactic I care, până la obţinerea acestui grad, nu obţin cel puţin calificativul foarte bine la aprecierile anuale şi la a doua inspecţie şcolară curentă, precum şi cadrele didactice care au fost sancţionate nu pot fi propuse pentru acordarea gradului didactic I.

(2) Pentru cadrele didactice aflate în situaţiile menţionate la alin. (1), probele şi, după caz, finalizarea examenului pentru acordarea gradului didactic I se amână cu un an. Inspectoratul şcolar reprogramează a doua inspecţie şcolară curentă pe parcursul anului de amânare.

(3) În cazul sancţiunii, cadrele didactice îşi pot fina­liza obţinerea gradului didactic I în anul şcolar următor, numai după ridicarea sancţiunii, cu recomandarea consiliului profesoral al unităţii de învăţământ unde sunt încadrate şi cu acor­dul inspectoratului şcolar.

(4) În cazul în care, pe parcursul anului de amânare, cadrul didactic nu reuşeşte să întrunească condiţiile precizate în acest articol, pierde examenul de acordare a gradului didactic I, inclusiv în situaţia în care a susţinut şi a promovat inspecţia specială şi lucrarea metodico-ştiinţifică. El se poate reînscrie pentru o altă sesiune de examen, atunci când întruneşte condiţiile de înscriere.

(5) Inspectoratele şcolare au obligaţia de a informa operativ, prin documente scrise, instituţiile de învăţământ centre de perfecţionare asupra apariţiei situaţiilor menţionate în prezentul articol.

Art. 65 – Probele examenului pentru acordarea gradului didactic I constau în:

a) colocviu de admitere,;

b) elaborarea unei lucrări metodico-ştiinţifice;

c) inspecţie specială precedată de două inspecții curente;

d) susţinerea lucrării metodico-ştiinţifice

Art. 66 – (1) Colocviul de admitere la gradul didactic I se organizează în fiecare an în perioada 15 ianuarie-15 februarie.

(2) Colocviul de admitere se susţine pe baza unei tematici şi a unei biblio­grafii aprobate anual de fiecare centru de perfecţionare abilitat de Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Inovării, pentru fiecare spe­cialitate în parte. Tematica va fi alcătuită, în mod echilibrat, din două arii tematice, respectiv:

a) teme privind metodologia cercetării pedagogice şi tehnica elaborării unei lucrări metodico-ştiinţifice;

b) teme privind domeniul de specialitate şi didactica acestuia.

(3) Evaluarea la colocviul de admitere la gradul didactic I se face prin calificative, respectiv admis/respins. Rezultatele colocviului de admitere nu pot fi contestate. Candidaţii declaraţi respinşi la colocviul de admitere se pot reînscrie pentru susţinerea examenului după trei ani. Reînscrierea se face prin depunerea unui nou dosar şi parcurgerea etapelor precizate în prezenta Metodologie.

(4) Componenţa comisiilor pentru colocviul de admitere la gradul didactic I, pe funcţii didactice, este următoarea:

a) Pentru profesori din învăţământul de masă şi învăţământul special, antrenori şi cadre medicale cu studii superioare:

- un profesor universitar, conferenţiar universitar sau lector universitar doctor, având specialitatea pedagogie;

- un profesor universitar, conferenţiar universitar sau lector universitar doctor, având specialitatea în care candidaţii susţin examenul, dacă a desfăşurat activităţi de formare iniţială sau de formare continuă a cadrelor didactice în domeniul respectiv de specializare sau a finalizat studii de doctorat ori masterat în ştiinţele educaţiei;

b) Pentru profesorii cu specialitatea pedagogie:

- doi profesori universitari, conferenţiari universitari sau lectori universitari doctori, având specialitatea pedagogie.

c) Pentru educatoare/învăţători și profesori pentru învăţământul preşcolar/primar:

- un profesor universitar, conferenţiar universitar sau lector universitar doctor, având specialitatea pedagogie;

- un profesor universitar, conferenţiar universitar sau lector universitar doctor sau doctorand sau un profesor cu gradul didactic I, având specializarea limba română, matematică, istorie, geografie sau o altă specializare care corespunde disciplinelor din planul de învăţământ al specializării de licenţă Pedagogia învăţământului primar şi preşcolar, dacă a desfăşurat activităţi de formare iniţială sau continuă a personalului didactic din învăţământul primar şi preşcolar.

d) Pentru învăţători-educatori, învăţători; învăţători-itineranţi, institutori şi educatoare-institutor în învăţământul special:

- un profesor universitar, conferenţiar universitar sau lector universitar doctor, având specialitatea pedagogie;

- un profesor universitar, conferenţiar universitar sau lector universitar doctor, având specialitatea psihopedagogie specială sau un profesor cu gradul didactic I, având specializarea pedagogie sau psihopedagogie specială, dacă a predat discipline ştiinţifice sau metodice din domeniul învăţământului special sau a participat ca formator în cadrul programelor de perfecţionare/formare continuă a personalului didactic din învăţământul special.

e) Pentru maiştri-instructori, antrenori şi cadre medicale cu studii medii:

- un cadru didactic universitar având specialitatea în care candidatul susţine examenul, respectiv profesor, conferenţiar, lector doctor sau doctorand sau un inspector de la inspectoratul şcolar sau din Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Inovării, cu gradul didactic I având specialitatea în domeniul de specializare în care candidaţii susţin examenul.

- un cadru didactic metodist cu gradul didactic I în specialitatea candidatului.

(5) Componenţa comisiilor pentru colocviului de admitere la gradul didactic se stabileşte de către instituţiile de învăţământ centre de perfecţionare şi se aprobă de către conducerile acestora.

Art. 67 – (1) Elaborarea lucrării metodico-ştiinţifice este o probă menită să pună în evidenţă capacitatea candidatului de a evalua şi a valorifica experienţa didactică acumulată la catedră, de a investiga, folosind adecvat metodologia cercetării pedagogice, fenomenele educaţionale şi de a identifica astfel factorii, sensurile şi modalităţile de ameliorare/ inovare/ dezvoltare a procesului educaţional. Elaborarea lucrării trebuie să releve preocuparea candidatului de a-şi actualiza sistematic cunoştinţele de specialitate şi psihopedagogice, de a analiza şi a evalua critic diferitele abordări privind didactica specialităţii.

(2) Lucrarea metodico-ştiinţifică se elaborează în perioada cuprinsă între data de 15 februarie a anului şcolar în care se susţine colocviul de admitere şi data de 31 august a anului şcolar următor.

(3) Lucrarea metodico-ştiinţifică se elaborează sub conducerea unui conducător ştiinţific desemnat de instituţia de învăţământ centru de perfecţionare care organizează examenul. Conducătorul ştiinţific poate fi:

a) Pentru profesori din învăţământul de masă şi învăţământul special, antrenori şi cadre medicale cu studii superioare: profesor universitar, conferenţiar universitar sau lector universitar doctor având specialitatea pedagogie, sau având specialitatea în care candidaţii susţin examenul, dacă a desfăşurat activităţi de formare iniţială sau de formare continuă a cadrelor didactice în domeniul respectiv de specializare sau a finalizat studii de doctorat ori masterat în ştiinţele educaţiei.

b) Pentru educatoare/învăţători și profesori pentru învăţământul preşcolar/primar: profesor universitar, conferenţiar universitar sau lector universitar doctor, cadre didactice din învățământul liceal cu gradul I, având specialitatea pedagogie sau având specialitatea corespunzătoare disciplinelor din planul de învăţământ al specializării de licenţă Pedagogia învăţământului primar şi preşcolar, dacă a desfăşurat activităţi de formare iniţială sau de formare continuă a cadrelor didactice din învăţământul primar sau preşcolar.

c) Pentru învăţători-educatori, învăţători, învăţători-itineranţi, institutori şi educatoare /institutori din învăţământul special: profesor universitar, conferenţiar universitar sau lector universitar doctor având specialitatea pedagogie sau psihopedagogie specială, sau un profesor cu gradul didactic I având specializarea pedagogie sau psihopedagogie specială, care a predat în învăţământul special sau a participat ca formator în cadrul programelor de perfecţionare/ formare continuă a personalului didactic din învăţământul special.

d) Pentru maiştri-instructori, antrenori şi didactice medicale cu studii medii: profesor universitar, conferenţiar universitar sau lector universitar doctor ori doctorand având specialitatea în care candidaţii susţin examenul ori o specializare din acelaşi domeniu, sau un cadru didactic din învăţământul secundar, cu studii superioare în domeniul de specializare în care candidaţii susţin examenul şi cu gradul didactic I.

(4) Desemnarea conducătorilor ştiinţi­fici se face de către centrul de perfecţionare, în funcţie de două criterii, respectiv :

a) corespondenţa dintre domeniul tematic al lucrării metodico-ştiinţifice şi domeniul de competenţă al coordonatorului;

a) opţiunea scrisă a candidaţilor, în limita numărului maxim de coordonări aprobate de centrul de perfecţionare pentru fiecare profesor coordonator;

(5) Repartizarea pe conducători ştiinţifici a candidaţilor admişi la colocviul de admitere se efectuează, într-o primă etapă, imediat după desfăşurarea colocviului, prin consultarea candidaţilor, avându-se în vedere criteriile menţionate la alin. (4), precum şi distribuirea raţională a numărului de lucrări pe fiecare profesor conducător. Situaţia definitivă a repartizării candidaţilor pe conducători este stabilită de conducerea centrului de perfecţionare şi este comunicată candidaţilor în termen de cel mult zece zile de la desfăşurarea colocviului de admitere.

(6) Candidatul are obligaţia de a colabora cu profesorul conducător pe toată durata elaborării lucrării, potrivit unui program stabilit de comun acord. În caz contrar, conducătorul are dreptul să nu-şi dea avizul scris pentru depunerea lucrării în termenul stabilit prin prezenta Metodologie.

(7) Conducătorii ştiinţifici au obligaţia de a asigura candidaţilor coordonaţi consilierea metodico-ştiinţifică necesară în procesul elaborării lucrării şi de a oferi acestora reperele pentru monitorizarea şi autoevaluarea gradului în care lucrarea corespunde standardelor de calitate. Conducătorii care nu îşi realizează atribuţiile pot fi sancţionaţi prin anularea aces­tui drept pe o perioadă stabilită de conducerea centrelor de perfecţionare. În cazul centrelor de perfecţionare din învăţământul preuniversitar, sancţiunea se stabileşte cu acordul inspectoratelor şco­lare judeţene/al municipiului Bucureşti.

(8) Răspunderea pentru conţinutul şi calitatea lucrării metodico-ştiinţifice, precum şi pentru respectarea normelor juridice şi deontologice privind creaţia ştiinţifică şi drepturile de autor, revine integral candidatului.

(9) Conducătorului ştiinţific nu i se pot imputa erorile, abordările de slabă calitate, preluările fără citări din literatura de specialitate sau din alte surse.

(10) Nota acordată pe lucrare de către conducătorul ştiinţific reflectă calitatea lucrării şi, respectiv, calitatea prestaţiei metodico-ştiinţifice a candidatului şi nu calitatea conducerii ştiinţifice.

(11) Criteriile principale privind elaborarea şi evaluarea lucrării meto­dico-ştiintifice pentru gradul didactic I sunt prezentate în Anexa 6 la prezenta metodologie.

(12) Depunerea lucrărilor metodico-ştiinţifice se face la instituţiile de învăţă­mânt centre de perfecţionare până la data de 31 august a anului şcolar următor celui în care s-a susţinut colocviul de admitere, în formă scrisă, legată tip carte şi pe suport electronic, respectiv pe CD, format PDF. Ultima pagină a lucrării cuprinde declaraţia de autenticitate, pe propria răspunderea a candidatului, din care să rezulte că:

a) lucrarea a fost elaborată personal şi aparţine în întregime candidatului;

b) nu au fost folosite alte surse decât cele menţionate în bibliografie;

c) nu au fost preluate texte, date sau elemente de grafică din alte lucrări sau din alte surse fără a fi citate şi fără a fi precizată sursa preluării, inclusiv în cazul în care sursa o reprezintă alte lucrări ale candidatului;

d) lucrarea nu a mai fost folosită în alte contexte de examen sau de concurs.

(13) Pentru depunerea lucrării este necesar avizul scris al conducătorului ştiinţific. În cazul în care lucrarea nu este avizată pentru depunere, conducătorul ştiinţific are obligaţia de a preciza motivele respingerii. Candidaţii ale căror lucrări nu au fost avizate pot să depună contestaţie în termen de două zile de la data limită de depunere a lucrărilor. Contestaţiile se rezolvă în termen de trei zile de la data depunerii.

(14) Lucrările metodico-ştiinţifice depuse se înregistrează, cu număr şi dată, la secretariatul instituţiei de învăţământ centru de perfecţionare. Candidatul are obligaţia de depune un exemplar din lucrare şi la biblioteca sau cabinetul metodic din cadrul instituţiei de învăţământ unde urmează să se desfăşoare inspecţia specială şi susţinerea lucrării, pentru a fi consultată de membrii comisiei metodice.

(15) Conducătorii ştiinţifici au obligaţia de a întocmi, pentru fiecare lucrare condusă, referatul de acceptare/neacceptare a lucrării pentru a fi susţinută. Referatele se depun la instituţia de învăţământ centru de perfecţionare până la data de 10 septembrie a anului şcolar în care se susţine lucrarea.

(16) Proba de elaborare a lucrării metodico-ştiinţifice este evaluată printr-o notă de la 10 la 1, exprimată printr-un număr întreg sau cu zecimale. Nota este acordată de conducătorul ştiinţific şi este înscrisă la finalul referatului întocmit de acesta pentru fiecare lucrare condusă. Pentru a fi acceptată la susţinere, lucrarea trebuie să primească cel puţin nota 8 (opt). Candidaţii care nu au primit nota minimă se consideră respinşi la examenul pentru gradul didactic I şi nu pot susţine probele următoare, respectiv inspecţia specială şi susţinerea lucrării.

(17) Rezultatele evaluării lucrărilor metodico-ştiinţifice se aduc la cunoştinţa candidaţilor, prin afişare, cu menţiunea acceptată/neacceptată la susţinere. Candidaţii respinşi la proba de elaborare a lucrării metodico-ştiinţifice pot să depună contestaţie în termen de 48 de ore de la data şi ora afişării rezultatelor. Contestaţiile se rezolvă în termen de trei zile de la data depunerii.

(18) Contestaţiile menţionate la alin. (10) şi (14) se analizează şi se rezolvă de către comisii constituie în mod special în acest scop. O comisie de contestaţie este alcătuită din trei cadre didactice, desemnate dintre cadrele didactice care au calitatea de conducător ştiinţific sau care îndeplinesc condiţiile de conducători ştiinţifici potrivit precizărilor de la alin. (3), în acelaşi domeniu de specializare sau în domenii înrudite cu domeniul lucrării contestate. Rezoluţiile comisiei de contestaţii sunt definitive.

(19) În cazul candidaţilor respinşi la proba de elaborare a lucrării metodico-ştiinţifice, probele de susţinere a inspecţiei speciale şi a lucrării metodico-ştiinţifice se pot amâna, la cerere, cu un an şcolar. Ei vor putea susţine aceste probe în anul şcolar următor, cu condiţia de a obţine avizul pentru depunerea lucrării, respectiv, referatul de acceptare la susţinere a lucrării din partea conducătorului ştiinţific. Candidaţii care, după anul de amânare, nu întrunesc condiţia de avizare/acceptare la susţinere a lucrării metodico-ştiinţifice din partea conducătorului ştiinţific, se consideră respinşi la examenul pentru acordarea gradului didactic I şi se pot reînscrie pentru susţinerea examenului după trei ani şcolari, prin depunerea unui nou dosar de înscriere şi cu parcurgerea tuturor etapelor precizate în prezenta Metodologie.

(20) Candidaţii admişi la colocviul de admitere, care nu au putut elabora şi depune în termen lucrarea metodico-ştiinţifică, datorită unor motive obiective argumentate cu documente, se pot reînscrie pentru susţinerea acestei probe în anul şcolar următor, fără un nou colocviu de admitere, cu aprobarea inspectoratului şcolar. În aceste situaţii, inspectoratele şcolare vor informa instituţiile de învăţământ centre de perfecţionare cu privire aprobarea/ neaprobarea amânării susţinerii acestei probe.

Art. 68 – (1) Inspecţia specială şi susţinerea lucrării metodico-ştiinţifice pentru acordarea gradului didactic I se desfăşoară în unitatea şcolară în care este încadrat candidatul sau, după caz, într-o altă unitate şcolară, cu avizul inspectorului de perfecţionare şi al directorului unităţii şcolare respective, în perioada 1 octombrie-5 iunie a anului şcolar următor celui în care s-a elaborat lucrarea metodico-ştiinţifică.

(2) Inspecţia specială şi susţinerea lucrării metodico-ştiinţifice se desfăşoară în aceeaşi zi, în prezenţa unei comisii de examinare alcătuită din preşedinte şi doi membri, potrivit precizărilor de la art. 69 din prezenta Metodologie. Componenţa comisiilor pentru efectuarea inspecţiei speciale şi pentru susţinerea lucrării metodico-ştiinţifice, pe categorii de personal didactic şi pe specializări, se propune de către conducerea instituţiei de învăţământ centru de perfecţionare care organizează examenul şi se aprobă de către Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Inovării. Pentru aprobare, propunerile de comisii vor fi înaintate Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Inovării până la data de 20 septembrie a anului şcolar în care se efectuează inspecţia specială.

Art. 69 – Componenţa comisiei de examinare pentru inspecţia specială şi susţinerea lucrării metodico-ştiinţifice, pe categorii de personal didactic, este următoarea:

(1) Pentru profesori din învăţământul de masă şi învăţământul special, antrenori şi cadre medicale cu studii superioare:

a) preşedinte: profesor universitar, conferenţiar universitar sau lector universitar doctor, având specialitatea în care candidatul susţine inspecţia specială, sau având specialitatea pedagogie;

b) conducătorul ştiinţific al lucrării metodico-ştiinţifice;

c) un inspector şcolar de specialitate de la inspectoratele şcolare sau din Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Inovării ori un cadru didactic metodist, cu delegaţie, având specialitatea în care candidatul susţine inspecţia specială, precum şi gradul didactic I în învăţământul preuniversitar sau funcţia didactică de cel puţin lector universitar doctor în domeniul respectiv de specializare.

(2) Pentru educatoare/învăţători și profesori pentru învăţământul preşcolar/primar:

a) preşedinte: profesor universitar, conferenţiar universitar sau lector universitar doctor sau profesor din învățământul preuniversitar având gradul didactic I, având specialitatea pedagogie, sau specialitatea limba şi literatura română ori matematică, dacă a desfăşurat activităţi de formare iniţială sau de formare continuă a cadrelor didactice din învăţământul preşcolar şi primar.

b) conducătorul ştiinţific al lucrării metodico-ştiinţifice;

c) un inspector şcolar de specialitate de la inspectoratele şcolare sau din Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Inovării ori un cadru didactic metodist, cu delegaţie, având specialitatea în care candidatul susţine inspecţia specială şi cel puţin acelaşi nivel de studii în domeniul învățământului primar și prescolar cu cel al candidatului, precum şi gradul didactic I în învăţământul preuniversitar sau funcţia didactică de cel puţin lector universitar doctor în domeniul respectiv de specializare.

(3) Pentru învăţători-educatori, învăţători; învăţători-itineranţi, institutori şi educatoarele/institutori în învăţământul special:

a) preşedinte: profesor universitar, conferenţiar universitar sau lector universitar doctor, având specialitatea pedagogie sau psihopedagogie specială, sau profesor cu gradul didactic I, având specializarea pedagogie sau psihopedagogie specială, dacă a predat în învăţământul special sau a participat ca formator în cadrul programelor de perfecţionare/formare continuă a personalului didactic din învăţământul special.

b) conducătorul ştiinţific al lucrării metodico-ştiinţifice;

c) un inspector şcolar de specialitate de la inspectoratele şcolare sau din Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Inovării ori un cadru didactic metodist, cu delegaţie, având specialitatea în care candidatul susţine inspecţia specială şi cel puţin acelaşi nivel de studii în domeniul învăţământului special cu cel al candidatului, precum şi gradul didactic I în învăţământul preuniversitar sau funcţia didactică de cel puţin lector universitar doctor în domeniul ştiinţele educaţiei, respectiv pedagogie, psihopedagogie.

(4) Pentru maiştri-instructori, antrenori şi didactice medicale cu studii medii:

a) preşedinte: profesor universitar, conferenţiar universitar sau lector universitar doctor, având specialitatea în care candidatul susţine inspecţia specială sau având specialitatea pedagogie, sau profesor cu gradul didactic I având specialitatea în care candidatul susţine inspecţia specială, dacă a predat în specialitate cel puţin trei ani şcolari.

b) conducătorul ştiinţific al lucrării metodico-ştiinţifice;

c) un inspector şcolar de specialitate de la inspectoratele şcolare sau din Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Inovării ori un cadru didactic metodist, cu delegaţie, având specialitatea în care candidatul susţine inspecţia specială, precum şi gradul didactic I în învăţământul preuniversitar sau funcţia didactică de cel puţin lector universitar doctor în domeniul respectiv de specializare.

Art. 70 – (1) Inspecţia specială pentru acordarea gradului didactic I se efectuează la patru activităţi didactice şi este valabilă numai pentru anul şcolar în care a fost efectuată.

(2) În situaţia în care candidatul este încadrat pe una dintre specializările de pe diplomă/diplome, sau pe una dintre specializările pe care o poate preda conform Centralizatorului privind disciplinele de învăţământ, domeniile şi specializările, precum şi probele de concurs, valabil pentru încadrarea personalului didactic din învăţământul preuniversitar, inspecţia specială se efectuează la specializarea pe care cadrul didactic este încadrat în anul şcolar respectiv.

(3) În situaţia în care candidatul nu este încadrat pe una dintre specializările înscrise pe diplomă/diplome, sau pe una dintre specializările pe care o poate preda conform Centralizatorului privind disciplinele de învăţământ, domeniile şi specializările, precum şi probele de concurs, valabil pentru încadrarea personalului didactic din învăţământul preuniversitar, inspecţia specială se efectuează la două activităţi didactice în specializarea pe care este încadrat în anul şcolar respectiv şi la două activităţi didactice în specializarea la care susţine examenul pentru gradul didactic I.

(4) Criteriile principale privind evaluarea activităţilor în cadrul inspecţiei speciale pentru obţinerea gradului didactic I sunt prezentate în Anexa 8 la prezenta metodologie.

(5) Nota la inspecţia specială se calculează ca medie aritmetică a notelor acordate de fiecare dintre cei trei membri ai comisiei de examinare, ca număr întreg sau cu zecimale. Nota minimă de promovare a acestei probe este 8 (opt). Candidaţii care nu au primit nota minimă se consideră respinşi la examenul de acordare a gradului didactic I şi nu vor putea susţine lucrarea metodico-ştiinţifică. Nota acordată la inspecţia specială nu poate fi contestată.

(6) La inspecţia specială poate să asiste şi directorul unităţii de învăţământ în care aceasta se desfăşoară. Acesta poate să poate să facă observaţii şi aprecieri privind activităţile didactice asistate, dar nu participă la acordarea notei.

Art. 71 – (1) Susţinerea lucrării metodico-ştiinţifice se organizează după desfăşurarea şi evaluarea inspecţiei speciale, în aceeaşi zi şi în aceeaşi unitate şcolară, în faţa comisiei de examinare insti­tuite în acest scop, având componenţa precizată la art. 69 din prezenta Metodologie.

(2) Susţinerea lucrării metodico-ştiinţifice se desfăşoară în şedinţe publice, organizate în cadrul comisiei metodice din care candidatul face parte. Locul, data şi ora la care se organizează şedinţa publică de susţinere a lucrării metodico-ştiinţifice se anunţă prin afişare la sediul unităţii şcolare, cu cel puţin trei zile înaintea desfăşurării acesteia.

(3) Pe lângă membrii comisiei metodice, la şedinţa publică de susţinere a lucrării pot să participe:

a) directorul unităţii şcolare sau un reprezentant al acestuia;

b) alte cadre didactice din unitatea şcolară în care s-a efectuat inspecţia specială;

c) cadre didactice care fac parte din cercul pedagogic de profil, din zona căreia îi este arondată unitatea şcolară;

d) cadre didactice din unitatea/unităţile şcolare în care candidatul a funcţionat, dacă este cazul;

e) alte cadre didactice sau alte persoane interesate sau invitate de candidat, respectiv reprezentanţi ai părinţilor, ai administraţiei publice locale sau ai altor instituţii ş.a.;

(4) Pentru a putea să participe la şedinţa publică de susţinere a lucrării metodico-ştiinţifice, cadrele didactice şi celelalte persoane menţionate la alin. (2) trebuie să-şi anunţe participarea, la responsabilul comisiei metodice, cu cel puţin o zi înaintea desfăşurării şedinţei publice.

(5) Responsabilul comisiei metodice întocmeşte tabelul nominal cu participanţii la şedinţa publică de susţinere a lucrării metodico-ştiinţifice, pe care îl anexează procesului verbal al şedinţei respective.

(6) Şedinţa publică de susţinere se desfăşoară potrivit următorului program:

a) prezentarea referatului de către conducătorul ştiinţific, care va releva sintetic contribuţiile şi limitele lucrării şi argumentele acordării notei;

b) prezentarea sintetică, de către candidat, a conţinutului lucrării, cu accent pe contribuţiile personale şi pe latura aplicativă a investigaţiilor efectuate, cu referire la aspectele de inovare şi dezvoltare a procesului educaţional;

c) adresarea de întrebări candidatului de către membrii comisiei de examinare;

d) întrebări, observaţii şi aprecieri ale cadrelor didactice prezente la şedinţa publică de susţinere, cu referire la lucrarea metodico-ştiinţifică susţinută;

e) etapa de deliberare, în care comisia de examinare se retrage pentru 10-15 minute, acordă notele şi completează raportul scris privind susţinerea lucrării metodico-ştiinţifice;

e) prezentarea, de către preşedintele comisiei, a aprecierilor sintetice privind susţinerea lucrării metodico-ştiinţifice şi anunţarea notei finale acordate candidatului.

(7) Nota la proba de susţinere a lucrării metodico-ştiinţifice se calculează ca medie aritmetică a notelor, de la 10 la 1, acordate de fiecare dintre cei trei membri ai comisiei, ca număr întreg sau cu zecimale. Nota acordată nu poate fi contestată. Nota minimă de promovare a acestei probe este 8 (opt).

(8) Nota finală pentru lucrarea metodico-ştiinţifică se calculează ca medie aritmetică a notei acordate de conducătorul ştiinţific şi a notei obţinute de candidat la proba de susţinere a lucrării.

Art. 72 – (1) Media generală de promovare a examenului de acordare a gradului didactic I se calculează ca medie aritmetică a următoarelor note:

a) nota obţinută la inspecţia specială;

b) nota finală obţinută pentru lucrarea metodico-ştiinţifică.

(2) Media generală de promovare a examenului de obţinere a gradului didactic I este de cel puţin 8 (opt), cu condiţia ca la fiecare dintre probe candidatul să obţină cel puţin nota minimă, potrivit precizărilor din prezenta Metodologie.

(3) Candidaţii declaraţi respinşi la inspecţia specială sau/şi la susţinerea lucrării metodico-ştiinţifice se pot reînscrie pentru susţinerea examenului după trei ani şcolari, prin depunerea unui nou dosar de înscriere şi cu parcurgerea tuturor etapelor precizate în prezenta Metodologie.

(4) Candidaţii care nu au putut susţine inspecţia specială şi lucrarea metodico-ştiinţifică datorită unor motive obiective argumentate cu documente, şi au fost declaraţi neprezentaţi, se pot reînscrie pentru susţinerea acestor probe în anul şcolar următor, cu respectarea condiţiilor legale şi cu aprobarea inspectoratului şcolar. În aceste situaţii, inspectoratele şcolare vor informa instituţiile de învăţământ centre de perfecţionare cu privire aprobarea/ neaprobarea amânării susţinerii probelor.

Art. 73 – (1) Pentru validarea rezultatelor examenului de acordare a gradului didactic I, instituţiile de învăţământ centre de perfecţionare transmit direcţiei de specialitate din Ministerului Educaţiei, Cercetării şi Inovării, până la data de 1 iulie a anului şcolar în care s-au desfăşurat inspecţia specială şi susţinerea lucrării metodico-ştiinţifice, tabelele nominale cu candida­ţii admişi, în două exemplare, atât pe suport de hârtie cât și în format electronic, potrivit modelului de la anexa 12 la prezenta metodologie. Acestea vor fi însoţite de o informare sintetică privind modul de organizare şi desfăşurare a examenului, precum şi propuneri pentru optimizarea activităţii de perfecţionare prin acordarea gradului didactic I.

(2) Validarea rezultatelor examenului pentru acordarea gradului didactic I se face de către Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Inovării, prin ordin al ministrului, pe baza tabelelor primite de la centrele de perfecţionare, aplicându-se o cheie numerică pentru verificarea exactităţii datelor.

(3) Eliberarea certificatelor tip pentru acordarea gradului didactic I se face de centrele de perfecţionare, după comunicarea primită de la Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Inovării, direcţia de profil, privind validarea prin ordin al ministrului a rezultatelor examenelor susţinute de candidaţi.

(4) Situaţia privind rezul­tatele examenului pentru acordare a gradului didactic I, respectiv admişi, respinşi, neprezentaţi, nevalidaţi, va fi transmisă de către centrele de perfecţionare inspectoratelor şcolare judeţene/al municipiului Bucureşti, în termen de cincisprezece zile de la data comunicarea validării. Inspectorul de perfecţionare de la inspectoratul şcolar judeţean/al municipiului Bucureşti va ţine evidenţa actualizată a situaţiei candidaţilor din zona de acţiune a fiecărui inspectorat. Cadrele didactice nevalidate de Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Inovării vor fi înştiinţate în scris de către inspectoratele şcolare judeţene/al municipiului Bucureşti.

(5) Drepturile salariale ale cadrelor didactice care au promovat examenul de acordare a gradului didactic I acordă după validarea rezultatelor prin ordin al ministrului educaţiei, începând cu data de 1 septembrie a anului şcolar următor celui în care s-au desfăşurat inspecţia specială şi susţinerea lucrării metodico-ştiinţifice.

Art. 74 – (1) Personalului didactic încadrat în învăţământul preuniversitar care a obţinut titlul de doctor în domeniul fundamental sau în specialitatea pe care o predă, i se poate acorda gradul didactic I, pe baza unei inspecţii şcolare speciale, conform prevederilor art. 36, alin. 3 din Legea 128/1997 privind Statutul personalului didactic, cu modificările şi completările ulterioare.

(2) Cadrelor didactice care au obţinut titlul ştiinţific de doctor li se poate acorda gradul didactic I pe baza unei inspecţii şcolare speciale dacă sunt îndeplinite simultan următoarele condiţii:

a) condiţia prevăzută la art. 68 din Legea învăţământului 84/1995, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;

b) condiţia de a fi obţinut doctoratul în domeniul fundamental sau în specialitatea pe care o predă;

(3) Pentru aprobarea înscrierii la examenul de obţinere a gradului didactic I pe baza titlului ştiinţific de doctor şi a unei inspecţii şcolare speciale, candidatul trebuie să obţină calificativul de cel puţin „foarte bine” la aprecierile anuale din ultimii doi ani de activitate premergători înscrierii şi să aibă recomandarea consiliului profesoral al unităţii de învăţământ în care este încadrat sau/şi în care şi-a desfăşurat activitatea în ultimii doi ani premergători înscrierii. În cazul în care a desfăşurat activităţi în mai multe unităţi de învăţământ, candidatul poate să includă în dosarul de înscriere aprecieri anuale şi recomandări de la fiecare unitate.

(4) Candidatul care îndeplineşte condiţiile menţionate la aliniatele (2) şi (3) depune la inspectoratului şcolar judeţean/al municipiului Bucureşti cererea de acordare a gradului didactic I pe baza titlului ştiinţific de doctor, însoţită de dosarul de înscriere cuprinzând următoarele documente:

a) cerere adresată conducerii inspectoratului şcolar;

b) copia legalizată a certificatului de naştere;

c) copia certificatului de căsătorie în cazul schimbării numelui de familie; în caz de divorţ sau recăsătorie se depun acte doveditoare suplimentare în acest sens;

d) copia legalizată a diplomei de studii însoţită de foaia matricolă/suplimentul la diplomă;

e) copia legalizată a diplomei de doctor;

f) document legalizat din care să rezulte că sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 68 din Legea 84/1995, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, respectiv certificatul de absolvire a DPPD sau certificatul de definitivare în învăţământ;

g) document din care să rezulte încadrarea cu funcţia de bază în învăţământul preuniversitar, precum şi structura pe discipline şi număr de ore a postului didactic pe care candidatul este încadrat;

h) document din care să rezulte calificativele acordate la aprecierile anuale din ultimii doi ani şcolari;

i) recomandare scrisă asupra activităţii candidatului, din partea consiliului profesoral al unităţii de învăţământ unde este încadrat;

j) memoriul de activitate profesională, avizat de conducătorul unităţii şcolare în care candidatul este încadrat.

(5) În baza documentelor care atestă îndeplinirea condiţiilor prevăzute la aliniatele (2) şi (3), verificate de inspectorul şcolar responsabil cu perfecţionarea, inspectoratele şcolare judeţene/al municipiului Bucureşti decid aprobarea acordării gradului didactic I pe baza titlului ştiinţific de doctor şi a unei inspecţii şcolare speciale şi transmit dosarele candidaţilor la instituţiile de învăţământ superior centre de perfecţionare.

(6) Instituţiile de învăţământ superior centre de perfecţionare înregistrează dosarele candidaţilor în propriile documente de evidenţă şi transmit, spre aprobare, Ministerului Educaţiei, Cercetării şi Inovării propunerile de comisii pentru efectuarea inspecţiei speciale. Comisiile au următoarea componenţă:

a) preşedinte: profesor universitar, conferenţiar universitar sau lector universitar doctor, având specialitatea în care candidatul susţine inspecţia specială sau având specialitatea pedagogie;

b) membru: un inspector şcolar de specialitate de la inspectoratele şcolare sau din Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Inovării, ori un cadru didactic metodist cu delegaţie, având specialitatea în care candidatul susţine inspecţia specială, precum şi gradul didactic I în învăţământul preuniversitar sau funcţia didactică de cel puţin lector universitar doctor în domeniul respectiv de specializare.

(7) Inspecţia specială de acordare a gradului didactic I pe baza titlului ştiinţific de doctor se efectuează în prezenţa comisiei aprobată de Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Inovării, în unitatea de învăţământ în care candidatul este încadrat sau, după caz, într-o altă unitate, cu avizul inspectorului de perfecţionare şi al directorului unităţii şcolare respective. Inspecţia specială se desfăşoară potrivit prevederilor de la art. 70.

(8) Nota minimă de promovare a inspecţiei speciale este 8 (opt). În cazul în care candidatul nu obţine media minimă de promovare la inspecţia specială, aceasta poate fi reprogramată în anul şcolar următor. Inspecţia şcolară poate fi susţinută de cel mult trei ori în trei ani consecutivi. Dacă, după expirarea acestor termene, candidatul nu promovează inspecţia specială, este considerat respins la examenul pentru acordarea gradului didactic I şi se poate reînscrie după trei ani şcolari de la ultima inspecţie specială nepromovată.

(9) Validarea rezultatelor examenului pentru acordarea gradului didactic I pe baza titlului ştiinţific de doctor se face de către Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Inovării, prin ordin al ministrului, pe baza documentelor primite de la centrele de perfecţionare. Eliberarea certificatelor tip pentru acordarea gradului didactic I se face de centrele de perfecţionare, după comunicarea primită de la Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Inovării, direcţia de profil, privind validarea prin ordin al ministrului a rezultatelor examenelor susţinute de candidaţi.

(10) Drepturile salariale se acordă de la data emiterii ordinului de ministru de acordare a gradului didactic I în învăţământ pe baza titlului ştiinţific de doctor. În cazul cadrelor didactice cu o vechime în învăţământ mai mică de șase ani, salarizarea se face la nivelul corespunzător tranşei de vechime șase-zece ani.

(11) Cadrelor didactice cărora li s-a acordat gradul didactic I pe baza titlului ştiinţific de doctor li se consideră îndeplinită condiţia de a participa o dată la cinci ani la un program de perfecţionare, prevăzută la art. 33 alin. (1) din Legea 128/1997, cu modificările și completările ulterioare.