Elevii români au rezultate slabe fiindcă au profesori nepregătiţi

Probleme / Comisia pentru Educaţie a UE pune degetul pe rană

Rezultatele dezastruoase de la testele PISA şi PIRLS arată calitatea slabă a dascălilor români

Parlamentul European are soluţiile potrivite – perioadă de probă ca la orice serviciu

Rezultatele slabe ale elevilor români la testele internaţionale se datorează calităţii slabe a profesorilor lor. O spune chiar Comisia pentru Cultură şi Educaţie a Paralamentului European. Studiul „Conţinutul şi calitatea formării cadrelor didactice pe teritoriul UE” arată că ţările cu rezultate bune la aceste evaluări au profesori de calitate, iar cele cu rezultate slabe, cum este România, au dascăli mai slab pregătiţi.

În anul 2006, la testul PISA, elevii români s-au clasat pe locul 47 din 57 de ţări participante. La citire/lectură, 53,5% dintre elevi au avut cel mai slab nivel, iar la ştiinţe 78,7% nu au atins nici măcar nivelul de bază al „alfabetizării”. La testul PIRLS, tot din 2006, România s-a situat pe locul 36 din 45 de ţări participante. 16% dintre elevii de clasa a IV-a nu au reuşit să atingă nici măcar cel mai scăzut nivel de performanţă în înţelegerea unui text scris. Explicaţia pentru discrepanţele uriaşe dintre statele membre UE este simplă: premianţii pun accent pe calitate.

„Sistemele educaţionale ce obţin performanţe înalte (...) continuă să se concentreze puternic pe îmbunătăţirea actului de învăţământ, având în vedere impactul direct al acestuia asupra rezultatelor şcolare”, se arată în studiul comisiei. Problema României este că nu atrage profesorii potriviţi în învăţământ, nu îi ajută să devină eficienţi şi nu are sisteme şi structuri pentru a se asigura că fiecare elev va beneficia de o predare de calitate.

Remediul propus – perioadă de probă monitorizată

Comisia pentru Cultură şi Educaţie are şi soluţii pentru toate statele aflate în această situaţie. În primul rând, sistemul trebuie să-i selecteze doar pe acei candidaţi „potriviţi” pentru meseria de profesor. UE afirmă că unele state cu performanţe ridicate aplică tehnici de marketing şi de recrutare împrumutate din lumea afacerilor, pentru a avea cât mai mulţi profesori de calitate şi nu se sfiesc să-i înlăture din sistem pe profesorii cu rezultate slabe. În plus, statele respective acordă un salariu motivant tinerilor dascăli. Următoarea soluţie ar fi ca profesorul să stea într-o perioadă de probă, ca la orice alt serviciu.

În această perioadă de probă, activitatea lui ar trebui să fie monitorizată, iar o persoană ar trebui să-i fie mentor viitorului profesor, să-l asiste la ore şi să-l înveţe cum să predea cât mai eficient. După ce a fost acceptat în sistem, statul este cel care trebuie să dezvolte proceduri clare de asigurare a calităţii predării prin standarde şi evaluări riguroase, sprijin diferenţiat pentru elevi şi profesori şi finanţare „suficientă”. Studiul a fost prezentat în comisia de Educaţie a Parlamentului European, la sfârşitul săptămânii trecute, la iniţiativa europarlamentarului Nicodim Bulzesc. (E.L.)

Lista atasamente

Sursa: Gândul

Lista atasamente