Luni 17 septembrie 2007, 12:03
Pentru aproximativ trei milioane şi jumătate de elevi, clopoţelul a sunat astăzi începutul unui nou an şcolar. Emoţii mai ales pentru cei care păşesc în clasa I, emoţii deopotrivă şi pentru părinţi. Imagini din prima zi de şcoală trimise de telespectatori - VEZI GALERIE FOTO
Noul an şcolar în imagini
Astăzi, Realitatea TV aşteaptă de la dumnevoastră cele mai interesante, frumoase sau inedite imagini şi filmuleţe surprinse la deschiderea noului an şcolar, pe adresa de mail foto@realitatea.net.
Cumpărături pentru începerea şcolii
Pe ultima sută de metri, toată lumea a luat cu asalt raioanele de papetărie din marile centre comerciale pentru ultimele cumpărături. Este o perioadă profitabilă pentru comercianţi. Aceştia spun că vânzările se dublează faţă de o zi obişnuită. Prima zi de şcoală este o afacere la fel de bună şi pentru florărese, care scot bani frumoşi din buchetele cumpărate pentru doamna învăţătoare sau profesoară. Citeşte mai mult
Structura noului an şcolar
Anul şcolar 2007-2008 este structurat pe două semestre şi are o durată de 35 de săptămâni. Citeşte mai mult
Şcoli nepregătite să-şi primească elevii
Peste 40% dintre şcolile şi grădiniţele din România nu au primit autorizaţie sanitară de funcţionare. Citeşte mai mult
Politicienii, la festivităţile noului an şcolar
Liderii principalelor formaţiuni politice participă la festivităţile prilejuite de începerea noul an şcolar. Citeşte mai mult
Ajutor pentru prima zi de şcoală
Jandarmii au ajutat un bobocel cu rechizitele necesare pentru şcoală. Citeşte mai mult
Protest la şcoală
În comuna Şoimuş din Hunedoara, şcoala a început cu proteste. Elevi şi părinţi au cerut să se întoarcă în vechea şcoală care a fost retrocedată vechilor proprietari între timp. Din această cauză, copiii sunt nevoiţi să înveţe într-un cort militar şi în clădirea Stării Civile. Primarul comunei spune că a investit de-a lungul timpului 600.000 de lei în renovarea şcolii, iar acum, proprietarul clădirii îi cere fie 20.000 de lei chirie pe lună, fie 1,7 milioane pentru cumpărarea şcolii, bani de care primăria nu dispune. Nemulţumit că instanţa i-a dat câştig de cauză fostului proprietar, edilul comunei a acţionat statul român la Curtea Europeană a Drepturilor Omului.
Sursa: Realitatea TV
17 sept. 2007
16 sept. 2007
Emilian Isaila: "An de an ne mintim ca scoala romaneasca e performanta si ofera o sansa copiilor".
Exista vreo strategie de salvare a invatamantului romanesc? Nu stiu de ce incepe luni scoala. De ce se vor trezi elevii cu noaptea-n cap si vor traversa orasul ostil sau vor strabate kilometri intregi, cum fac cei din mediul rural? Doar ca sa dea peste santiere, peste profesori care n-au chef de ore, stresati de sarabanda schimbarilor, sa se bata si sa se injure intre ei si sa invete lucruri inutile.
An de an, continuam sa ne mintim ca scoala romaneasca e deosebita, performanta si ofera o sansa copiilor. De fapt, societatea in care traim nu le ofera nicio sansa. In materie de educatie, Romania nu mai are niciun pariu de castigat. A pierdut totul pentru multa vreme de aici inainte. Intreaga lume se misca. Europa si Statele Unite investesc enorm in educatie si in cercetare, realizand ca de acesti doi piloni depinde viitorul civilizatiei, in timp ce aici, in fiecare toamna, discutam despre varuitul scolilor si schimbam regulile de admitere in liceu.
Nu stiu de ce ne mintim. Un tanar care termina facultatea nu stie nimic. O ia de la inceput la locul de munca, unde pleaca din cea mai de jos pozitie, incepand sa urce prin forte proprii. Si daca ramane in tara, si daca pleaca in strainatate, e acelasi lucru, o ia de la inceput. In cazul asta, de ce mai face o facultate? Are mai multe sanse daca isi incepe cariera imediat dupa BAC, decat sa mai piarda vremea prin amfiteatre. Aceasta e performanta la care a ajuns invatamantul romanesc de care suntem atat de „mandri”.
Cei mai buni copii ce provin din plapanda clasa de mijloc isi fac deja studiile in strainatate. Pleaca imediat dupa BAC sau stau un an prin facultate ca sa fie acceptati la o universitate din strainatate. Exista si o noua tendinta, aceea de a face liceul in Austria, Germania, Franta sau chiar SUA. E adevarat ca e mai dificil pentru parinti sa dea drumul in lume unui copil de 14 ani, dar gandindu-se la ce pierde si ce castiga, isi asuma riscurile. Cat platesti intr-un an in Romania pentru meditatii, mai faci un credit si platesti liceul in Austria, unde sunt scoli care costa 5.000 de euro pe an cu internat cu tot.
Actualul ministru al invatamantului, Cristian Adomnitei, n-are nicio treaba. El trebuie sa faca legi noi. Apropo, i le-a cerut cineva? S-a gandit vreun lider politic la o strategie de supravietuire? Un plan prin care sa se salveze macar cate un liceu pe judet, construit pe sistemul mixt, subventie si taxe, care sa atraga cei mai buni elevi si profesori din zona? Un plan prin care sa se salveze cateva universitati din tara in care sa se faca si cercetare si care sa nu mai fie atat de rupte de lume?
Romania a pierdut pariul cu invatamantul in cel mai prost moment posibil, in acela in care exista fonduri, dar nu mai sunt oameni, in momentul in care cu totii ne-am dat seama ca viitorul copiilor nostri depinde exclusiv de educatia pe care o primesc, in momentul in care am realizat ca nu toti sunt egali, dar diferenta dintre oameni nu o mai face averea, ci cat de priceput esti intr-un domeniu sau altul. Banii se fac si se pierd, succesul unui adult consta in capacitatea lui de invatare si de adecvare la nevoile societatii.
Si cum spuneam, de ce incepe luni scoala in Romania?
De acelasi autor, cititi si blogul „Experimentul Budapesta”, la www.evz.ro/isaila
Sursa www.evz.ro
An de an, continuam sa ne mintim ca scoala romaneasca e deosebita, performanta si ofera o sansa copiilor. De fapt, societatea in care traim nu le ofera nicio sansa. In materie de educatie, Romania nu mai are niciun pariu de castigat. A pierdut totul pentru multa vreme de aici inainte. Intreaga lume se misca. Europa si Statele Unite investesc enorm in educatie si in cercetare, realizand ca de acesti doi piloni depinde viitorul civilizatiei, in timp ce aici, in fiecare toamna, discutam despre varuitul scolilor si schimbam regulile de admitere in liceu.
Nu stiu de ce ne mintim. Un tanar care termina facultatea nu stie nimic. O ia de la inceput la locul de munca, unde pleaca din cea mai de jos pozitie, incepand sa urce prin forte proprii. Si daca ramane in tara, si daca pleaca in strainatate, e acelasi lucru, o ia de la inceput. In cazul asta, de ce mai face o facultate? Are mai multe sanse daca isi incepe cariera imediat dupa BAC, decat sa mai piarda vremea prin amfiteatre. Aceasta e performanta la care a ajuns invatamantul romanesc de care suntem atat de „mandri”.
Cei mai buni copii ce provin din plapanda clasa de mijloc isi fac deja studiile in strainatate. Pleaca imediat dupa BAC sau stau un an prin facultate ca sa fie acceptati la o universitate din strainatate. Exista si o noua tendinta, aceea de a face liceul in Austria, Germania, Franta sau chiar SUA. E adevarat ca e mai dificil pentru parinti sa dea drumul in lume unui copil de 14 ani, dar gandindu-se la ce pierde si ce castiga, isi asuma riscurile. Cat platesti intr-un an in Romania pentru meditatii, mai faci un credit si platesti liceul in Austria, unde sunt scoli care costa 5.000 de euro pe an cu internat cu tot.
Actualul ministru al invatamantului, Cristian Adomnitei, n-are nicio treaba. El trebuie sa faca legi noi. Apropo, i le-a cerut cineva? S-a gandit vreun lider politic la o strategie de supravietuire? Un plan prin care sa se salveze macar cate un liceu pe judet, construit pe sistemul mixt, subventie si taxe, care sa atraga cei mai buni elevi si profesori din zona? Un plan prin care sa se salveze cateva universitati din tara in care sa se faca si cercetare si care sa nu mai fie atat de rupte de lume?
Romania a pierdut pariul cu invatamantul in cel mai prost moment posibil, in acela in care exista fonduri, dar nu mai sunt oameni, in momentul in care cu totii ne-am dat seama ca viitorul copiilor nostri depinde exclusiv de educatia pe care o primesc, in momentul in care am realizat ca nu toti sunt egali, dar diferenta dintre oameni nu o mai face averea, ci cat de priceput esti intr-un domeniu sau altul. Banii se fac si se pierd, succesul unui adult consta in capacitatea lui de invatare si de adecvare la nevoile societatii.
Si cum spuneam, de ce incepe luni scoala in Romania?
De acelasi autor, cititi si blogul „Experimentul Budapesta”, la www.evz.ro/isaila
Sursa www.evz.ro
Preşedintele îi dă în cap cu Pactul pentru Educaţie „ministrului corijent“
de Melania MANDAS VERGU | 14 SEPTEMBRIE 2007
Preşedintele îi dă în cap cu Pactul pentru Educaţie „ministrului corijent“
Mai multe imagini...
„Nu sunt proiecte paralele“, a spus, ieri, zâmbind, cum numai el ştie s-o facă, preşedintele Traian Băsescu, despre pachetul legislativ al Educaţiei, pe care-l pregăteşte MEC şi propunerea „Pactului pentru Educaţie“, pentru care preşedintele şi-a întrerupt odihna de după operaţie, ca să-l prezinte presei.
Discursul dlui Traian Băsescu reprezintă limpede un vot de blam dat activităţii din Ministerul Educaţiei şi, în ciuda asigurărilor date de preşedinte cum că nu doreşte să păstorească şi Educaţia, este clar că nu este de acord cu procedura pe care a iniţiat-o MECT în privinţa pachetului legislativ al Educaţiei. Ca demersul prezidenţial să nu fie devoalat complet, preşedintele Traian Băsescu a făcut declaraţiile ca urmare a şedinţei comisiei prezidenţiale pentru Educaţie, convocată ieri, la Cotroceni. Ca un adevărat lup de mare, Traian Băsescu a ştiut să fructifice şedinţa lărgită, probabil ca o contrapondere la vizita de lucru a premierului, efectuată tot ieri dimineaţă, în Bucureşti.
Declarându-l corijent pe Adomniţei – chiar dacă doar la capitolul „construcţii”, specializarea de bază a ministrului – preşedintele a ţinut să precizeze că, pe vremea ministrului Hărdău (PD), banii alocaţi de Guvern au fost cheltuiţi în proporţie de 98%. Şeful statului a criticat atât modul de alocare a fondurilor, cât şi procedura şi „metodologia de angajare a cheltuielilor“. Preşedintele, chiar dacă nu este „avocat al primarilor“, a spus, fără echivoc, că principala vină în necheltuirea fondurilor primite pentru construirea şi reparaţiile capitale ale şcolilor revine, practic, ministerului!
În privinţa pactului pentru Educaţie, preşedintele promite că, până în decembrie, acesta va fi semnat, mai ales că PD şi PSD deja şi-au exprimat, înainte de vacanţa parlamentară, dorinţa de a colabora pe domeniul Educaţiei.
Foarte pregătit s-a dovedit a fi preşedintele pe problemele de fond ale Educaţiei, dovedind că ştie unde sunt hibele sistemului naţional de învăţământ, spunându-ne cât de prost stăm la abandonul şcolar pentru tinerii între 18-24 de ani (care este de 20,8%), catedrele vacante din învăţământ (peste 65.000 de posturi) şi violenţa din şcoli. Desprea cea din urmă am aflat că în anul şcolar trecut au avut loc în şcoli 2.900 de cazuri de violenţă, comise de 3.100 de elevi, în care 75% dintre victime au fost tot elevii.
Aceste tare ale sistemului sunt, în viziunea preşedintelui, „realităţi care trebuiesc corectate urgent şi nu problemele de strategie educaţională, unde ar trebui să dezbatem mai serios direcţiile spre care dorim să mergem“. Preşedintele crede că pregătirea etapizată a schimbării sistemului actual de învăţământ este obligatorie şi crede că, până în 2013, avem timp să elaborăm şi să implementăm noul sistem de Educaţie în România. Şi în privinţa metodelor prin care s-ar putea face aceasta, Traian Băsescu are o viziune proprie, anume, aceea de a elabora mai întâi metodologiile şi de-abia după aceea „să le îmbrăcăm pe acestea într-un text de lege“. Asta înseamnă că preşedintele propune ca toată activitatea MECT din această vară să fie aruncată la coş, iar ministerul să lucreze doar cu experţii Comisiei prezidenţiale.
Şeful statului are calitatea să-şi exprime public punctele de vedere faţă de problemele sistemului, dar, deocamdată, Constituţia spune că Guvernul guvernează. În plus, dl. preşedinte nu ştie că la actualele proiecte de lege au lucrat şi experţi din comisia domniei sale.
Deşi a clamat realizarea „consensului politic pe obiectivele Educaţiei şi pe metodologia de atingere a acestora“, prin discursul său critic, preşedintele, probabil, nu va obţine decât o acutizare a conflictului cu Guvernul.
Cristian Adomniţei:
Pornesc de la premisa că, în acest moment, sistemul trăieşte o dezorientare, neînţelegând ce se întâmplă, dacă există replici reci şi dure între preşedinte şi ministrul Educaţiei. În orice stat de drept, politicile le face ministerul, dar asta nu înseamnă că nu îmbrăţişăm orice propunere
constructivă, inclusiv cea a preşedintelui. Dl. preşedinte ne propune un Pact pentru Educaţie, dar omite să ne spună care sunt principiile acestuia. Nu am participat la şedinţa comisiei tocmai pentru că noi considerăm că este treaba noastră să realizăm politicile educaţionale. Nu cred că este normal să plătesc eu banii pentru experţii care să lucreze pentru preşedinte.
Mă bucur că se implică, iar dacă dl. preşedinte se referă la principiile generale, îi comunic că acestea există deja, s-a convenit cu toţi partenerii asupra lor, când am discutat proiectele de legi. Cât despre cheltuirea fondurilor, îl anunţ pe domnul preşedinte că procedura nu-mi aparţine, ci a fost realizată de fostul ministru PD-ist Mihai Hărdău.
Sursa www.gandul.info
Preşedintele îi dă în cap cu Pactul pentru Educaţie „ministrului corijent“
Mai multe imagini...
„Nu sunt proiecte paralele“, a spus, ieri, zâmbind, cum numai el ştie s-o facă, preşedintele Traian Băsescu, despre pachetul legislativ al Educaţiei, pe care-l pregăteşte MEC şi propunerea „Pactului pentru Educaţie“, pentru care preşedintele şi-a întrerupt odihna de după operaţie, ca să-l prezinte presei.
Discursul dlui Traian Băsescu reprezintă limpede un vot de blam dat activităţii din Ministerul Educaţiei şi, în ciuda asigurărilor date de preşedinte cum că nu doreşte să păstorească şi Educaţia, este clar că nu este de acord cu procedura pe care a iniţiat-o MECT în privinţa pachetului legislativ al Educaţiei. Ca demersul prezidenţial să nu fie devoalat complet, preşedintele Traian Băsescu a făcut declaraţiile ca urmare a şedinţei comisiei prezidenţiale pentru Educaţie, convocată ieri, la Cotroceni. Ca un adevărat lup de mare, Traian Băsescu a ştiut să fructifice şedinţa lărgită, probabil ca o contrapondere la vizita de lucru a premierului, efectuată tot ieri dimineaţă, în Bucureşti.
Declarându-l corijent pe Adomniţei – chiar dacă doar la capitolul „construcţii”, specializarea de bază a ministrului – preşedintele a ţinut să precizeze că, pe vremea ministrului Hărdău (PD), banii alocaţi de Guvern au fost cheltuiţi în proporţie de 98%. Şeful statului a criticat atât modul de alocare a fondurilor, cât şi procedura şi „metodologia de angajare a cheltuielilor“. Preşedintele, chiar dacă nu este „avocat al primarilor“, a spus, fără echivoc, că principala vină în necheltuirea fondurilor primite pentru construirea şi reparaţiile capitale ale şcolilor revine, practic, ministerului!
În privinţa pactului pentru Educaţie, preşedintele promite că, până în decembrie, acesta va fi semnat, mai ales că PD şi PSD deja şi-au exprimat, înainte de vacanţa parlamentară, dorinţa de a colabora pe domeniul Educaţiei.
Foarte pregătit s-a dovedit a fi preşedintele pe problemele de fond ale Educaţiei, dovedind că ştie unde sunt hibele sistemului naţional de învăţământ, spunându-ne cât de prost stăm la abandonul şcolar pentru tinerii între 18-24 de ani (care este de 20,8%), catedrele vacante din învăţământ (peste 65.000 de posturi) şi violenţa din şcoli. Desprea cea din urmă am aflat că în anul şcolar trecut au avut loc în şcoli 2.900 de cazuri de violenţă, comise de 3.100 de elevi, în care 75% dintre victime au fost tot elevii.
Aceste tare ale sistemului sunt, în viziunea preşedintelui, „realităţi care trebuiesc corectate urgent şi nu problemele de strategie educaţională, unde ar trebui să dezbatem mai serios direcţiile spre care dorim să mergem“. Preşedintele crede că pregătirea etapizată a schimbării sistemului actual de învăţământ este obligatorie şi crede că, până în 2013, avem timp să elaborăm şi să implementăm noul sistem de Educaţie în România. Şi în privinţa metodelor prin care s-ar putea face aceasta, Traian Băsescu are o viziune proprie, anume, aceea de a elabora mai întâi metodologiile şi de-abia după aceea „să le îmbrăcăm pe acestea într-un text de lege“. Asta înseamnă că preşedintele propune ca toată activitatea MECT din această vară să fie aruncată la coş, iar ministerul să lucreze doar cu experţii Comisiei prezidenţiale.
Şeful statului are calitatea să-şi exprime public punctele de vedere faţă de problemele sistemului, dar, deocamdată, Constituţia spune că Guvernul guvernează. În plus, dl. preşedinte nu ştie că la actualele proiecte de lege au lucrat şi experţi din comisia domniei sale.
Deşi a clamat realizarea „consensului politic pe obiectivele Educaţiei şi pe metodologia de atingere a acestora“, prin discursul său critic, preşedintele, probabil, nu va obţine decât o acutizare a conflictului cu Guvernul.
Cristian Adomniţei:
Pornesc de la premisa că, în acest moment, sistemul trăieşte o dezorientare, neînţelegând ce se întâmplă, dacă există replici reci şi dure între preşedinte şi ministrul Educaţiei. În orice stat de drept, politicile le face ministerul, dar asta nu înseamnă că nu îmbrăţişăm orice propunere
constructivă, inclusiv cea a preşedintelui. Dl. preşedinte ne propune un Pact pentru Educaţie, dar omite să ne spună care sunt principiile acestuia. Nu am participat la şedinţa comisiei tocmai pentru că noi considerăm că este treaba noastră să realizăm politicile educaţionale. Nu cred că este normal să plătesc eu banii pentru experţii care să lucreze pentru preşedinte.
Mă bucur că se implică, iar dacă dl. preşedinte se referă la principiile generale, îi comunic că acestea există deja, s-a convenit cu toţi partenerii asupra lor, când am discutat proiectele de legi. Cât despre cheltuirea fondurilor, îl anunţ pe domnul preşedinte că procedura nu-mi aparţine, ci a fost realizată de fostul ministru PD-ist Mihai Hărdău.
Sursa www.gandul.info
Abonați-vă la:
Postări (Atom)