Legea conform căreia clasa a IX-a ar trebui să
intre în ciclul gimnazial ar însemna un pas imens în spate pentru calitatea
învăţământului, de aceea ar fi neproductiv dacă aceasta ar trece de aprobarea
Senatului, camera decizională.
Legea lui Funeriu, prin care se susţine
această modificare nu reprezintă nimic altceva decât o premisă electorală cu
care miniştrii contiuna să se joace, de data aceasta punând într-o conjunctură
delicată viitorul tinerilor. Prin această lege se propune trecerea clasei a
IX-a în ciclul gimnazial, pentru o finalizare comodă a celor zece ani de
învăţământ obligatoriu. Un învăţământ obligatoriu fără finalitate însă,
întrucât nu face nimic altceva decât să se supună într-un mod superficial şi
neproductiv obligativităţii dictată de Constituţie. Elevii termină cei zece ani
obligatorii, însă sunt aruncaţi într-o zonă gri, în care lipsa de calificare şi
educaţie le trasează un viitor sumbru.
Există două puncte de vedere pertinente
privitoare la problema învăţământului, iar primul dintre ele se referă la
acceptarea sistemului deja existent, cu cei 10 ani obligatorii. A doua
chestiune se referă la modificarea Constituţiei astfel încât învăţământul
obligatoriu să crească la 12 ani, o alternativă bună pentru specializarea şi
pentru educaţia tinerilor români. Scăderea numărului de ani în învăţământului
obligatoriu rezultă într-un grad de educaţie mult mai redus.
Revenind, clasa a IX-a este foarte importantă
pentru finalul de ciclu obligatoriu, însă în sistemul clasic de clasă de
liceu. Pentru viabilitatea sistemului, la final de ciclu se conturează
trei variante - elevii intră în câmpul muncii, elevii urmează o şcoală de
ucenici, sau în cele din urmă urmează un liceu tehnologic, teoretic sau
vocaţional. Acestea sunt cele trei paliere posibile pentru productivitatea
prevederilor actuale.
Calificarea este esenţială la finalul
ciclului, însă infrastructura şcolară la nivelul de faţă nu permite o calificare
pe parcursul clasei a IX-a . De aceea, finalizarea învăţământului obligatoriu
ar trebui să funcţioneze în baza unei calificări, astfel încât elevii să nu
rămână la un grad de educaţie redus, care să nu permită calificarea.
Clasa a IX-a trebuie să rămână aşadar în zona
de liceu, producandu-se astfel o selecţie a elevilor care aleg să meargă mai
departe la liceu, şcoli profesionale sau şcoli vocaţionale, oferindu-se
oportunitatea unei calificări atât de necesare.
Repartizarea în licee trebuie regândită astfel
încât fiecare elev să ajungă exact la tipul de profil pentru care respectivul
are înclinaţie. Pentru aceasta însă este nevoie de o investiţie considerabilă
în programele şcolare, nu de modificări legislative aşa cum propune Funeriu, un
alt bastion al unei administraţii defectuoase.
Susţin clasa a IX-a în ciclul liceal, cu cât
mai mult ascendent în zona calificării în învăţământul vocaţional şi
profesional, astfel încât să existe cât mai mulţi elevi bine pregătiţi.
În zona liceelor din judeţe se pot face
învestiţii şi în atelierele şcolare, menite să faciliteze calificarea, un drum
mai concret către o profesie sigură, productivă, viabilă, bazată în mod special
pe cunoştinţe şi educaţie.
Viitorul unei naţiuni stă în educaţie şi în
alegeri potrivite pentru drumul pe care îl conturăm tinerilor noştri. De aceea,
excese de zel ministeriale care vin cu modificări inportune împiedică
productivitatea unui sistem funcţional.
Legea Analfabetizarii este o porcarie sinistra, de o imbecilitate rara.
RăspundețiȘtergereSustin -clasa IX trebuie sa fie in liceu ....
RăspundețiȘtergereFoarte gresit! Tinerii de la sate nu vor mai coninua scoala din lipsa de bani, astfel ca vor ramane fara incheierea unui ciclu!
RăspundețiȘtergereClasa a IX-a la liceu este spre bine TUTUROR tinerilor din Romania !
RăspundețiȘtergereClasa a IX-a la liceu unde sa se faca o triere a elevilor care doresc sa urmeze liceul, scoala profesionala sau invatamant vocational. Numai astfel se poate ajunge la calitate in invatamant. Nu sa obligam elevul sa invete ceea ce nu-i place, sau ceea ce nu este in staare sa invete. In Germania, minim 70 % din absolventii de invatamant obligatoriu urmeaza scoala profesionala. La noi in Romania, guvernantii nu sunt in stare sa faca un astfel de calcul: cati muncitori calificati cu studii la nivel de scoala profesionala, cati sunt necesari cu pregatire de nivel mediu (liceu sau postliceala) si cati sunt necesari cu studii de nivel superior. Se pare ca se doreste ca aproape toti sa aiba studii superioare. In acest caz ne intrebam: oare cine va face munca de meserias?! Cei care termina un liceu tehnologic sunt foarte slab pregatiti din punct de vedere al unui lucrator calificat din cauza numarului redus de ore de pregatire practica, mai mult de jumatate din aceste ore se fac in cadrul orelor de laborator tehnologic doar cu creta si cu tabla (la unele scoli aceste ore fiind normate in catedrele de teorie). Domnule Pop, se pare ca toti cei implicati in invatamant doresc (cel putin declarativ) ridicarea calitatii invatamantului, dar in acest exemplu nimeni nu face nimic ca aceste ore de laborator tehnologic sa fie normate in catedrele de pregatire - instruire practica, adica acolo unde este locul acestora. Referitor la scoala profesionala, unde a fost o firava incercare de reinfiintare a acestora, daca nu se reglementeaza legislatia privitor la efectuarea practicii la agentii economici, in sensul de a acorda acestora niste facilitati fiscale, acestia nu au nici un interes de a primi elevi in practica.
RăspundețiȘtergere