În vizită la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie

În urma „vizitei” din proprie iniţiativă de luni, 12 noiembrie, la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi în urma discuţiei purtate cu procurorul de serviciu în timpul programului de audienţe am descoperit că nu există nicio sesizare depusă de ANI împotriva mea, lucru ce îmi întăreşte convingerea că am devenit ţinta jocurilor murdare duse în campania electorală. Încă o dovadă în plus că Agenţia se implică activ în campania electorală şi că faptele de care mă învinuiesc aceştia nu sunt adevărate. 

Toate aceste atacuri la adresa USL, manipularea electorilor prin dezinformări repetate şi vânătoarea membrilor cabinetului Ponta şi a candidaţilor USL la parlamentare sunt acţiuni de nepermis pentru o instituţie a statului ce ar trebui să fie apolitică.





Vă informez pe această cale că, împreună cu ajutorul unui avocat, voi înainta demersurile necesare pentru a restabili atât onoarea mea cât şi cea a guvernului din care vac parte, acţionând în instanţă Agenţia Naţională pentru Integritate.

Mai jos puteţi vedea adresa pe care am înaintat-o Parchetului General pentru a avea un răspuns scris din partea lor.




Bonus: adresa înaintată către ANI pe 10 iunie 2012

 Către

AGENȚIA NAȚIONALĂ DE INTEGRITATE (ANI)

INSPECȚIA DE INTEGRITATE

Doamnei Anamaria ANGHELESCU

Inspector de Integritate

            Prin Decretul nr.376 din 15 mai 2012, publicat în Monitorul Oficial al României nr. 331/16 mai 2012 am fost desemnat ministru interimar al educației, cercetării, tineretului și sportului, ca urmare, am demisionat (suspendat) din toate funcțiile deținute anterior.

            Conform prevederilor art. 46 alin. (2) coroborate cu prevederile art. 53 din Legea nr. 90/2001 privind organizarea şi funcţionarea Guvernului României şi a ministerelor, cu modificările și completările ulterioare, ministrul emite ordine și instrucțiuni, în exercitarea atribuțiilor ce îi revin, printre care și aceea de a organiza, coordona și controla aplicarea legilor, ordonanțelor și hotărârilor Guvernului, a ordinelor și instrucțiunilor.

            De asemenea, atribuțiile specifice ale Ministerului Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului și ministrului educației sunt prevăzute de H.G. nr. 536/2011 privind organizarea și funcționarea Ministerului Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului, cu modificările și completările ulterioare; prin atribuțiile specific se regăsește și aceea de a ”elabora cadrul normativ-metodologic, funcțional, operațional și financiar în care se realizează politicile din domeniile sale de activitate”.

            Mai mult decât atât, conform art. 1 alin. (3) din H.G. nr. 536/2011  ”Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului proiectează, fundamentează şi aplică strategiile naţionale în domeniul educaţiei, cu consultarea asociaţiilor reprezentative ale profesorilor, structurilor asociative reprezentative ale părinţilor, Consiliului Naţional al Rectorilor, structurilor asociative ale universităţilor şi şcolilor de stat, particulare şi confesionale, Consiliului Minorităţilor Naţionale, sindicatelor reprezentative din învăţământ, asociaţiilor reprezentative ale elevilor, asociaţiilor reprezentative ale studenţilor, autorităţilor administraţiei publice, mediului de afaceri şi organizaţiilor neguvernamentale finanţatoare care susţin programe educative/federaţii ale furnizorilor de servicii sociale”.

            Având în vedere sentința definitivă a unei instanțe judecătorești (prima instanță investită cu o astfel de cerere și prima instanță care a soluționat cererea a fost Curtea de Apel Timișoara ), prin care Ordinul comun MECTS, MAI și MFP nr. 4576/11.07.2011, 230/18.10.2011, 2445/15.09.2011 privind validarea fluxurilor financiare pentru cheltuielile de personal a fost suspendat în ceea ce privește anexa nr. 2 și anexa nr. 4 (menționez că la data de 29.06.2012 Inalta Curte de Casație și Justiție, prin decizie irevocabilă (Decizia civila nr. 1689/59/2012), a menținut starea de suspendare a ordinului) și raportat la prevederile legale conform cărora hotărârea judecătorească prin care se dispune suspendarea unui act al autorității publice centrale cu caracter normative este executorie de drept, iar recursul nu este suspensiv de executare, ne aflam în situația de a aplica aceste sentințe, astfel a fost creat cadrul  normativ-metodologic, funcțional, operațional și financiar prin emiterea Ordinului comun nr. 4271/116/755/29 mai 2012, pentru aplicarea Legii –cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, cu modificările și completările ulterioare, a Legii nr. 283/2011 privind aprobarea OUG nr. 80/2010 pentru completarea art. 11 din OUG nr. 37/2008 privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar, a Legii 63/2011 privind încadrarea și salarizarea în anul 2011 a personalului didactic și didactic auxiliar din învățământ.

            Raportat la prevederile legale, ministrul emite ordine care au caracter administrativ și caracter normativ, deoarece îndeplinește atât o funcție administrativă cât și o funcție normativă, care se concretizează în crearea cadrului normativ pentru aplicarea/executarea legii (art. 2 alin. (1) lit. c din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare), chiar și prin exercitarea inițiativei legislative. Or, așa cum am arătat mai sus, Ordinul respectiv este un ordin comun emis de toate autoritățile care au în atribuții desfășurarea activității în domeniul învățământului și are caracter de act normativ, întrucât este dat în aplicarea unor legi și ordonanțe de urgență și astfel, creează cadrul normativ-metodologic, funcțional, operațional și financiar pentru desfășurarea activității, cuprinde reglementări de principiu aplicabile la un număr nedeterminat de personae; deci, produce efecte juridice erga omnes, asa cum rezultă și din faptul că a fost publicat în Monitorul Oficial al României.

            Astfel, au fost respectate și dispozițiile Legii nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată, cu modificările și competările ulterioare, care prevde obligativitatea publicării în Monitorul Oficial pentru ordinele cu caracter normativ, instrucțiunile și alte acte normative emise de organele administrației publice centrale de specialitate. Acestea se emit numai pe baza și în executarea legilor, a hotărârilor  și ordonanțelor de Guvern, iar în preambulul lor trebuie să prevadă în mod expres actul normativ în executarea căruia au fost emise, iar în cuprinsul lor trebuie să se limiteze strict la acest act normativ. Aceste ordine normative sunt supuse controlului de legalitate exercitat de instanțele judecătorești de contencios administrativ (Legea nr. 554/2004).   

            Având în vedere cele de mai sus și raportat la prevederile legale invocate, nu ne aflăm în situația descrisă de art. 72 alin. (1) din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei, cu modificările și completările ulterioare”(1) Persoana care exercită funcţia de membru al Guvernului, secretar de stat, subsecretar de stat sau funcţii asimilate acestora, prefect ori subprefect este obligată să nu emită un act administrativ sau să nu încheie un act juridic ori să nu ia sau să nu participe la luarea unei decizii în exercitarea funcţiei publice de autoritate, care produce un folos material pentru sine, pentru soţul său ori rudele sale de gradul I”, deoarece nu a fost emis un act administrativ care să producă un folos material pentru sine, pentru soț sau pentru rudele de gradul I, ci ne aflăm în situația de excepție descrisă de alin. (2) al aceluiași articol, întrucât a fost emis un act cu caracter normativ pentru executarea unor legi și pentru executarea unei hotărâri judecătorești.