Cu greu am reusit sa urez LA MULTI ANI OMULUI DE LA CATEDRA
Astăzi, 30 iunie este ziua în care îl sărbătorim pe ÎNVĂŢĂTOR. Suntem ceea ce suntem şi pentru că, la un moment dat în viaţa noastră a intervenit învăţătorul, care, asemeni sculptorului, a început să modeleze “lutul” personalităţii copiilor din faţa lui. Purtăm cu noi toată viaţa acestă “amprentă” căci, fără să conştientizăm, repetăm anumite atitudini, gesturi sau replici ale acelui/aceleia care ne-a fost ani la rând model, ghid, părinte.
I s-au atribuit în timp diverse apelative: dascăl, apostol, învăţător, profesor. Profesia sa, care este mai degrabă o misiune, îl aşază alături de Mântuitor şi de sfinţii apostoli prin sacrificiul dăruirii, iar învăţătura sa alături de marii întemeietori ai omenirii.
Este Ziua învăţătorului în fiecare zi în care învăţătorul intră în clasă, în fiecare zi în care un elev învaţă să reuşească. Recunostinţa faţă de această categorie profesională ar trebui să fie mare dacă o raportăm la menirea ei.
Învăţătorul ar trebui să fie un om cu har, un model, cel mai bun dintre noi, pentru ca discipolii să-i soarbă vorbele din gură, să îl admire, să-l creadă în tot ceea ce spune, pentru ca părinţii şi comunitatea să-l respecte. Deşi mulţi dascăli îndeplinesc aceste condiţii, din ce în ce mai puţini tineri urmează aceste modele. Sunt descurajaţi de veniturile mici cu care este “răsplătită” această muncă, comparativ cu cea a agramaţilor plini de tupeu care sunt expuşi zi de zi în media şi care fac din lipsa lor de educaţie un motiv de mândrie.
Am înşiruit cele de mai sus dintr-un sentiment de adâncă recunoştinţă faţă de muncă nobilă a ÎNVĂŢĂTORULUI, dar şi dintr-o răbufnire de revoltă faţă de situaţia prin care acesta este silit să treacă în aceste zile.
Sănătate, OMULE! Să ai parte de bucurii în fiecare clipă a vieţii tale!
Totusi am mai gasit ceva si in ziare si cred ca avem o radiografie completa a acestei zile
Imi amintesc cu plăcere cum înainte cu câteva zile de data de 30 iunie,Ziua învăţătorului, ziaristul Mihai Muresan, cel care răspundea de educaţie în Graiul Maramureşului îmi spunea să scriu despre dascăli. „-Gelu, scrie frumos despre ei, pentru că ştiu cât frig rabdă în sălile de clasă, cât de prost sunt salarizaţi şi câte trebuie să-ndure! Măcar atâta să fac şi eu pentru ei!” Cam astea erau cuvintele spuse de dl. Mureşan. Eu devenind la rândul meu învăţător, l-am ascultat şi am scris în fiecare an despre Măria-Sa, dascălul român.
La câte griji şi nevoi s-au adunat în aceşti ultimi ani era pur şi simplu să uit de această zi. Poate că şi data când se sărbătoreşte Ziua Învăţătorului este nepotrivită, majoritatea fiind în vacanţă iar cei cu dare de mână (sunt şi din aceştia?) în concedii. Am tresărit când un coleg m-a sunat şi felicitat de ziua noastră.
Le doresc tuturor colegilor din învăţământ multă sănătate, putere de muncă, răbdare şi înţelegere cu elevii, cu autorităţile, cu legile care vor fi aprobate de Parlament.
De ce am spus că este cea mai tristă sărbătoare? O ştiţi şi dumneavoastră prea bine. În acest an şcolar am pierdut salariul de merit, gradaţiile s-au împuţinat mult, Legea educaţiei nu ne protejează, ba dimpotrivă ne face mai vulnerabili şi colac peste pupăză guvernul Boc 4 ne-au redus salariile cu 25%. Cu toate acestea noi vom lucra 100% pentru că iubim copiii şi ştim că ei n-au nicio vină, suntem dedicaţi acestei profesii. La mulţi ani! tuturor dascălilor din România!
Sursa www.stirimm.ro
Va spun din tot sufletul ca dezamagirea e fatala, tinand cont de ipocrizia unei clase politice, de faptul ca se minte deschis pe fata si se fura tara si mai pe fata.Toata suflarea Romaniei e paralizata de mirajul BASESCU, ducand prin neluarea unei pozitii tara in infern.Trebuie sa recunoastem ca ne meritam soarta, ca prostia unei natii se plateste si trebuie sa parcurgem cu seninatate drumul spre apocalipsa.Mizeria sociala si economica in care ne aflam nu se mai poate remedia si dezastrul va culmina cu pierderea identitatii nationale.La anul deficitul bugeta va trebui sa ajunga 4,5% iar in 2012 sa fie de 3,4%.Dati-va seama de unde vor mai taia baietii astia din cheltuieli si cum vom reusi sa traim in aceasta penurie economica unde de fapt nimic nu se produce, totul bazandu-se pe speculatii si frauda, minciuna si coruptie.Mai mult, spectrul economiei Europene nu e prolific, ci si acesta predomina de o incetosare spre intunecare, fiind posibile noi intrari in crize sau falimente economice ale unor tari.Cine ne mai sustine in acest caz??? Suntem pierduti in zare, in universul mirific al pierzaniei, ne paste de fapt un faliment de tara, salvarea putand veni doar din vanzarea acesteia pe mai nimic, din aceasta afacere castigand doar cei ce acum ne conduc prin marea grija ce au avut-o cei peste 5 milioane de imbecili care l-au votat pe Basescu. LA MULTI ANI !!!!!!!!!!!!!
RăspundețiȘtergereCu ajutorul juristilor, sa se identifice posibilitatea de a nu se diminua indemnizatia de concediu de odihna, pentru iulie si august, stiind ca majoritatea cadrelor didactice isi iau concediu in aceasta perioada. Etapele prin care sa putem actiona in judecata, in cazul in care aceasta indemnizatie se reduce.
RăspundețiȘtergereIncepand cu 1 septembrie, as propune cateva actiuni de protest, astfel:
-se stie ca, in fiecare scoala sunt multe comisii/catedere metodice, dar si alte comisii. Sa se refuze ca un cadru didactic sa mai fie responsabil de vreo comisie, astfel sa se blocheze baza de date a scolii (multe situatii cerute de ISJ-uri se iau din datele culese prin aceste comisii); Sa se refuze perfectionarea prin comisii metodice - lectii deschise, referate etc. (toate cer cheltuielei materiale);
-refuzul de a participa la Consfaturile inceputului de an si la perfectionarile prin Cercuri pedagogice ! Sa nu se mai tina lectiile sau referatele din cadrul cercului pedagogic!
-diminuarea orei de 50 min de predare - invatare-evaluare cu 25%; se preda si evalueaza atat cat ne permite timpul; astfel, sa se diminueze cu 25 % materia de predat, timpul alocat recapitularilor, timpul alocat evaluarilor - cu 25 % mai putine note in catalog.
-sa se refuze orice alta responsabilitate la nivelul scolii - impartirea cornului si laptelui, a viitoarelor mere; chiar si sedintele cu parintii, consultarile individuale etc.
As dori ca toate cadrele didactice sa vina cu propuneri, munca "administrativa" pe care o facem in plus la scoala sa fie data la o parte !
Politicienii de astazi nu mai pun mare pret pe misiunea apostolica a dascalilor, motiv pentru care au gasit de cuviinta sa schimbe si data sarbatoririi acestora,la 5 iunie.Si noi am omagiat dascalii de ziua oficiala (http://sipr5.blogspot.com/2010/06/5-iunie-ziua-invatatorului.html) si le dorim si cu aceasta ocazie sanatate si putere pentru continuarea muncii pe care o fac cu foarte multa daruire. La multi ani, dragi colegi „ care duceti pe umeri dulcea povara a luminii„!
RăspundețiȘtergereSuntem de rasul guvernantilor, Liviu. Eu nu vad cum o sa mai putem schimbam ceva. Platim toti pentru greselile unora
RăspundețiȘtergereoare de ce nu mai simt ca ,,duc pe umeri dulcea povara a luminii"?oare de ce simt tot mai mult greutatea intunericului?...La multi ani tuturor si multa sanatate spirituala!
RăspundețiȘtergereMi-e rusine ca sunt dascal, nu mai vreau sa fiu, nu-mi doresc nici un an mai mult in acest domeniu de cosmar si de infern, in secunda in care gasesc ceva la particular am si plecat fara sa ma mai uit in urma.N-am ce sarbatori.Ce bucurie sa am in taierile de salariu, ca raman cu 7 milioane in mana, din care imi cresc singura copilul, trebuie sa asigur mancare si intretinere pentru noi doua de una singura din aceastga leafa de rahat?Am pierdut toate drepturile castigate cu greu in toti anii de dupa revolutie.Consider ca nu mai avem sindicat.
RăspundețiȘtergeresi am uitat sa precizez:desigur ca pana plec la particular nu mai fac nimic in scoala din cele zise de un coleg mai sus, gata cu lectii si referate, cu concursuri si ore de pregatire suplimentara, cu hranitul directorului si sectorului prin actiuni finantate din buzunarul meu rupt si necarpit,si asa mai departe pana la reducerea cu 40% a volumului de munca, cat am pierdut si din salariu.Cineva o sa ma acuze ca sacrific copiii....altora, dar pe al meu l=a sacrificat deja statul. Mi se rupe.
RăspundețiȘtergereMaria sa dascalul care nu mai are coloana vertebrala...
RăspundețiȘtergereFara a acuza antevorbitorii mei, mie nu mi-e rusine ca sunt invatator, o mie de basesti si boci(oare vine de la "a boci"?) nu ma vor face sa-mi fie rusine ca iubesc copiii, ca iubesc ceea ce fac. Atata timp cat nu-s obligat sa-mi iubesc colegii cei cu coloana vertebrala flexibila de care aminteati, atat timp cat pot sa-l ignor pe directorul portocaliu si-n fundul buzunarelor si nu se baga nimeni intre mine si copiii mei, inca sunt mandru ca sunt invatator. Atunci cand voi pierde aceasta mandrie voi merge sa vand ziare, cel putin satisfactia finaciara va fi aceeasi.
RăspundețiȘtergereAu fost si vremuri mai bune!Poate va rasari din nou soarele...si la noi!Macar stiu ca-mi ajut copiii!Dar...nu disperati:vreme trece, vreme vine,....!Cum voum influenta noi societatea???????????????
RăspundețiȘtergereDin pacate,majoritatea celor care vad ca suntem dascali:educatoare,învăţători,profesori au asa un zâmbet,alţii un rânjet,altora pur si simplu le este milă de noi!Dar marea majoritate cred ca de fapt câstigăm mai mult decât producem!Iar vina aceasta vine chiar de la presedintele Basescu!Educarea copiilor e cea mai grea profesie!Când nu ai resurse,motivaţie e şi mai greu!Peste câţiva ani criminalitatea va fi extraordinar de mare!În viaţa domnule basescu toate se plătesc!Dupa concursul de titularizare vor veni tot mai nepregătiti!Vai de el învăţământ!Fenebrule,ştii pe ce lume trăiesti???
RăspundețiȘtergere