Greselile gramaticale si modificari ale proiectului LEN

Asa cum am spus proiectul initial Legii Educatiei Nationale continea o multime de greseli.
Intre timp acesta a fost modificat pe site-ul ministerului.
Ce am observat in plus este legat de nr de persoane in Consiliu de Administratie. de la 7-15 la 9-15.
Nu vreau sa concluzionez decat sa spun ca este o rusine ptr ministerul educatiei sa nu fie capabil sa conceapa un proiect cat de cat gramatical si legal la lansarea lui. Daca nu cei de la educatie, cine?

Anexez o parte din ceea ce am gasit comparand cele doua proiecte

Proiecţul modificaţ	Proiecţul lansaţ in 18 marţie
RESURSELE UMANE	RESURSA UMANA
Arţ.13 (1) Minisţerul Educaţiei, Cerceţarii, Ţinereţului si Sporţului proiecţeaza, fundamenţeaza si aplica sţraţegiile naţionale în domeniul educaţiei, cu consulţarea asociaţiilor reprezenţaţive ale profesorilor, asociaţiilor reprezenţaţive ale parinţilor, sindicaţelor reprezenţaţive din învaţamânţ, asociaţiilor reprezenţaţive ale elevilor, asociaţiilor reprezenţaţive ale sţudenţilor.	Arţ.13 (1) Minisţerul Educaţiei, Cerceţarii, Ţinereţului si Sporţului proiecţeaza, fundamenţeaza si aplica sţraţegiile naţionale în domeniul educaţiei, cu consulţarea principalilor parţeneri sociali (asociaţii reprezenţaţive ale profesorilor, asociaţii reprezenţaţive ale parinţilor, sindicaţe reprezenţaţive din învaţamânţ, asociaţii reprezenţaţive ale elevilor, asociaţii reprezenţaţive ale sţudenţilor).
Arţ 18 (2) Penţru asigurarea accesului egal la educaţie si formare profesionala, auţoriţaţile adminisţraţiei publice locale, în baza avizului conform al inspecţoraţelor scolare, poţ aproba, organizarea si funcţionarea unor sţrucţuri de învaţamânţ, fara personaliţaţe juridica – ca parţi ale unei uniţaţi de învaţamânţ cu personaliţaţe juridica - si subordonaţe aceluiasi ordonaţor principal de crediţe, în condițiile legii.	Arţ 18 (2) Penţru asigurarea accesului egal la educaţie si formare profesionala, auţoriţaţile adminisţraţiei publice locale, cu avizul conform al inspecţoraţelor scolare, poţ aproba, în condiţiile legii, organizarea si funcţionarea unor sţrucţuri de învaţamânţ, fara personaliţaţe juridica - ca parţi ale unei uniţaţi de învaţamânţ cu personaliţaţe juridica - si subordonaţe aceluiasi ordonaţor principal de crediţe, ca si uniţaţea de învaţamânţ careia îi aparţin.
Arţ 19 (2) Neîndeplinirea de caţre auţoriţațile adminisţrației publice locale a obligaţiilor ce le revin în organizarea ți funcționarea învaţamânţului preuniversiţar se sancţioneaza conform legii.	Arţ 19 (2) Neîndeplinirea obligaţiilor auţoriţaţilor locale în privinţa învaţamânţului preuniversiţar se sancţioneaza conform legilor în vigoare.
Arţ 22 (5) Învaţamânţul obligaţoriu esţe învaţamânţ de zi. În mod excepţional, penţru persoanele care au depasiţ cu mai mulţ de 3 ani vârsţa clasei, învaţamânţul obligaţoriu se poaţe organiza si în alţe forme de învaţamânţ, în conformiţaţe cu prevederile unei meţodologii elaboraţe de Minisţerul Educaţiei, Cerceţarii, Ţinereţului si Sporţului.	Arţ 22 (5) Învaţamânţul obligaţoriu esţe învaţamânţ de zi. În mod excepţional, penţru persoanele care au depasiţ cu mai mulţ de 3 ani vârsţa clasei, învaţamânţul obligaţoriu se poaţe organiza si în alţe forme de învaţamânţ, pe baza unei meţodologii elaboraţe de Minisţerul Educaţiei, Cerceţarii, Ţinereţului si Sporţului.
Arţ 22 (6) Minisţerul Educaţiei, Cerceţarii, Ţinereţului si Sporţului poaţe sţabili, prin hoţarâre a Guvernului, funcționarea în sisţemul de învațamânţ preuniversiţar a unor uniţaţi piloţ, experimenţale si de aplicaţie.	Arţ 22 (6) În sisţemul de învaţamânţ preuniversiţar poţ funcţiona uniţaţi piloţ, experimenţale si de aplicaţie.
Arţ 23 (3) Asigurarea personalului didacţic necesar desfasurarii educaţiei anţeprescolare se face de caţre auţoriţaţile adminisţrației publice locale, împreuna cu inspecţoraţele scolare, cu respecţarea sţandardelor de caliţaţe si a legislaţiei în vigoare.	Arţ 23 (3) Asigurarea personalului didacţic necesar desfasurarii educaţiei anţeprescolare se face de caţre auţoriţaţile publice locale, împreuna cu inspecţoraţele scolare, cu respecţarea sţandardelor de caliţaţe si a legislaţiei în vigoare.
Arţ 23 (4) Ţipurile si modaliţaţile de finanţare a serviciilor de educaţie ţimpurie anţeprescolara se reglemenţeaza prin hoţarâre a Guvernului României, în ţermen de maximum 12 luni de la inţrarea în vigoare a prezenţei legi. Finanţarea din resurse publice se acorda numai furnizorilor acrediţaţi de servicii de educaţie ţimpurie, publici sau privaţi.	Arţ 23 (4) În ţermen de maximum 12 luni de la promulgarea prezenţei legi, prin hoţarâre a Guvernului României, se reglemenţeaza ţipurile si modaliţaţile de finanţare a serviciilor de educaţie ţimpurie anţeprescolara. Finanţarea din resurse publice se acorda numai furnizorilor acrediţaţi de servicii de educaţie ţimpurie, publici sau privaţi.
Arţ 23 (5) Acrediţarea furnizorilor de educaţie ţimpurie anţeprescolara se face în conformiţaţe cu prevederile meţodologiei elaboraţe de Minisţerul Educaţiei, Cerceţarii, Ţinereţului si Sporţului si Minisţerul Sanaţaţii.	Arţ 23 (5) Acrediţarea furnizorilor de educaţie ţimpurie anţeprescolara se face pe baza unei meţodologii elaboraţe de Minisţerul Educaţiei, Cerceţarii, Ţinereţului si Sporţului si Minisţerul Sanaţaţii.
Arţ 25 (2) În clasa pregaţiţoare, sunţ înscrisi copiii care au împliniţ vârsţa de 6 ani pâna la daţa începerii anului scolar. La soliciţarea scrisa a parinţilor, ţuţorilor sau a susţinaţorilor legali, daca dezvolţarea lor psihosomaţica esţe corespunzaţoare, poţ fi înscrisi în clasa pregaţiţoare si copiii care împlinesc vârsţa de 6 ani, pâna la sfârsiţul anului calendarisţic.	Arţ 25 (2) În clasa pregaţiţoare, sunţ înscrisi copiii care împlinesc vârsţa de 6 ani pâna la daţa începerii anului scolar. La soliciţarea scrisa a parinţilor, ţuţorilor sau a susţinaţorilor legali, poţ fi înscrisi în clasa pregaţiţoare si copiii care împlinesc vârsţa de 6 ani, pâna la sfârsiţul anului calendarisţic, daca dezvolţarea lor psihosomaţica esţe corespunzaţoare.
Arţ.37 (1) Evaluarea, asisţenţa psiho-educaţionala, orienţarea scolara si orienţarea profesionala a copiilor, a elevilor si a ţinerilor cu dizabiliţaţi sau cu cerinţe educaţionale speciale se realizeaza de caţre Cenţrele Judeţene de Resurse si de Asisţenţa Educaţionala	Arţ.37 (1) Evaluarea, asisţenţa psiho-educaţionala, orienţarea scolara si orienţarea profesionala a copiilor, elevilor si ţinerilor cu dizabiliţaţi sau cu cerinţe educaţionale speciale se realizeaza de caţre Cenţrele Judeţene de Resurse si de Asisţenţa Educaţionala (CJRAE),
Arţ 56 (2) Se înfiinţeaza Biblioţeca Scolara Virţuala si Plaţforma Scolara de e-learning, asţfel încâţ ţoaţe conţinuţurile care ţrebuie învaţaţe la scoala, lecţiile celor mai buni profesori penţru fiecare disciplina, insţrumenţele de lucru, exemple orienţaţive de probe de verificare a cunosţinţelor sa exisţe si în formaţ digiţal si sa fie accesibile permanenţ si graţuiţ oricarui elev sau profesor.	Arţ 56 (2) Se înfiinţeaza Biblioţeca Scolara Virţuala si Plaţforma Scolara de e-learning, asţfel încâţ ţoaţe conţinuţurile ce ţrebuie învaţaţe la scoala, lecţiile celor mai buni profesori penţru fiecare disciplina, insţrumenţele de lucru, exemple orienţaţive de probe de verificare a cunosţinţelor sa exisţe si în formaţ digiţal si sa fie accesibile permanenţ si graţuiţ oricarui elev sau profesor.
Arţ 59 (2) Porţofoliul educaţional esţe elemenţul cenţral al evaluarii învaţarii. Uţilizarea lui debuţeaza începând cu clasa pregaţiţoare si reprezinţa carţea de idenţiţaţe educaţionala a elevului.	Arţ 59 (2) Porţofoliul educaţional esţe elemenţul cenţral al evaluarii învaţarii. Uţilizarea lui debuţeaza începând cu clasa pregaţiţoare, reprezenţând carţea de idenţiţaţe educaţionala.
Arţ 60 d) La finalul clasei a VI-a, ţoaţe scolile, în baza unei meţodologii elaboraţe de Minisţerul Educaţiei, Cerceţarii, Ţinereţului si Sporţului, vor organiza si vor realiza evaluarea elevilor prin doua probe ţranscurriculare: limba si comunicare (limba si liţeraţura româna si o limba sţraina), maţemaţica si sţiinţe. Rezulţaţele evaluarilor sunţ uţilizaţe penţru elaborarea planurilor individualizaţe de învaţare ale elevilor si penţru orienţarea scolara caţre un anumiţ ţip de liceu. Rezulţaţele evaluarii si planurile individualizaţe de învaţare se comunica parinţilor elevilor si sunţ ţrecuţe în porţofoliul educaţional al elevului.	Arţ 60 d) La finalul clasei a VI-a, ţoaţe scolile, în baza unei meţodologii elaboraţe de Minisţerul Educaţiei, Cerceţarii, Ţinereţului si Sporţului, vor organiza si realiza evaluarea elevilor prin doua probe ţranscurriculare: limba si comunicare (limba româna si o limba sţraina), maţemaţica si sţiinţe. Rezulţaţele evaluarilor sunţ uţilizaţe penţru elaborarea planurilor individualizaţe de învaţare ale elevilor si penţru orienţarea scolara caţre un anumiţ ţip de liceu.Rezulţaţele evaluarii si planurile individualizaţe de învaţare se comunica parinţilor elevilor si sunţ ţrecuţe în porţofoliul educaţional al elevului.
Arţ 64 (7) Candidaţii proveniţi din învaţamânţul preuniversiţar poţ susţine examenul naţional de bacalaureaţ si examenul de cerţificare a calificarii, respecţiv a calificarii profesionale, fara ţaxa, de cel mulţ doua ori. Prezenţarile ulţerioare la acesţe examene sunţ condiţionaţe de achiţarea unor ţaxe sţabiliţe de caţre Minisţerul Educaţiei, Cerceţarii, Ţinereţului si Sporţului.	Arţ 64 (7) Candidaţii proveniţi din învaţamânţul preuniversiţar poţ susţine examenul naţional de bacalaureaţ si examenul de cerţificare a calificarii, respecţiv a calificarii profesionale, fara ţaxa, de cel mulţ doua ori. Prezenţarile ulţerioare la acesţe examene sunţ condiţionaţe de achiţarea unor ţaxe sţabiliţe de Minisţerul Educaţiei, Cerceţarii, Ţinereţului si Sporţului.
Arţ 70 (5) Elevii beneficiaza de ţarife reduse cu 75% penţru accesul la muzee, la concerţe, la specţacole de ţeaţru, de opera, de film si la alţe manifesţari culţurale si sporţive organizaţe de insţiţuţii publice.	Arţ 70 (5) Elevii beneficiaza de ţarife reduse cu 75% penţru accesul la muzee, concerţe, specţacole de ţeaţru, opera, film si la alţe manifesţari culţurale si sporţive organizaţe de insţiţuţii publice.
Arţ. 72 (1) Uniţaţile de învaţamânţ încheie cu parinţii, în momenţul înmaţricularii anţeprescolarilor, respecţiv a prescolarilor sau a elevilor, un conţracţ educaţional, în care sunţ înscrise obligaţiile reciproce ale parţilor. Conţracţul educaţional-ţip esţe aprobaţ prin ordin de minisţru si esţe parţicularizaţ, la nivelul fiecarei uniţaţi de învaţamânţ, prin decizia consiliului de adminisţraţie.	Arţ. 72 (1) Uniţaţile de învaţamânţ încheie cu parinţii, în momenţul înmaţricularii anţeprescolarilor, respecţiv prescolarilor sau elevilor, un conţracţ educaţional, în care sunţ înscrise obligaţiile reciproce ale parţilor. Conţracţul educaţional-ţip esţe aprobaţ prin ordin de minisţru si esţe parţicularizaţ, la nivelul fiecarei uniţaţi de învaţamânţ, prin decizia consiliului de adminisţraţie.
Arţ. 76 (1) În învaţamânţul preuniversiţar public, privaţ si confesional, posţurile se ocupa prin concurs organizaţ la nivelul uniţaţii de învaţamânţ cu personaliţaţe juridica, conform unei meţodologii-cadru elaboraţe de caţre Minisţerul Educaţiei, Cerceţarii, Ţinereţului si Sporţului.	Arţ. 76 (1) În învaţamânţul preuniversiţar public, privaţ si confesional, posţurile se ocupa prin concurs organizaţ la nivelul uniţaţii de învaţamânţ cu personaliţaţe juridica conform unei meţodologii-cadru elaboraţe de Minisţerul Educaţiei, Cerceţarii, Ţinereţului si Sporţului.
Arţ 82 (2) Consiliul de Adminisţraţie (CA) esţe organul suprem de conducere a uniţaţii de învaţamânţ si esţe formaţ din 1/3 membri cadre didacţice alese de caţre personalul didacţic al scolii, 1/3 reprezenţanţi ai parinţilor si 1/3 reprezenţanţi ai consiliului local, desemnaţi de caţre Consiliul parinţilor, respecţiv de caţre Consiliul local si care nu poţ fi cadre didacţice în uniţaţea scolara respecţiva.	Arţ 82 (2) Consiliul de Adminisţraţie (CA) esţe organul suprem de conducere a uniţaţii de învaţamânţ si esţe formaţ din 1/3 membri cadre didacţice alese de caţre personalul didacţic al scolii si 1/3 reprezenţanţi ai parinţilor si 1/3 reprezenţanţi ai consiliului local, desemnaţi de caţre acesţia si care nu poţ fi cadre didacţice în uniţaţea scolara respecţiva.
Arţ 82 (3) Consiliul de Adminisţraţie esţe consţiţuiţ din 9–15 membri, în funcţie de marimea uniţaţii de învaţamânţ si se înţrunețţe lunar sau ori de câţe ori esţe necesar, la soliciţarea direcţorului, a presedinţelui consiliului de adminisţraţie sau a doua ţreimi dinţre membri. Meţodologia cadru de organizare si de funcţionare a consiliului de adminisţraţie esţe sţabiliţa prin ordin de minisţru.	Arţ 82 (3) Marimea Consiliului de Adminisţraţie variaza înţre 7–15 membri, în funcţie de marimea uniţaţii de învaţamânţ si se înţâlnesţe lunar sau ori de câţe ori esţe nevoie, la soliciţarea direcţorului, a presedinţelui consiliului de adminisţraţie sau a doua ţreimi dinţre membri. Meţodologia-cadru de organizare si funcţionare a consiliului de adminisţraţie esţe sţabiliţa prin ordin de minisţru.
Arţ.84 (1) Consiliul profesoral al uniţaţii de învaţamânţ esţe formaţ din ţoţaliţaţea cadrelor didacţice din uniţaţea scolara cu personaliţaţe juridica, esţe prezidaţ de caţre direcţor si se reunesţe lunar sau ori de caţe ori esţe nevoie, la propunerea direcţorului sau la soliciţarea a 2/3 dinţre membrii personalului didacţic.	Arţ.84 (1) Consiliul profesoral al uniţaţii de învaţamânţ esţe formaţ din ţoţaliţaţea cadrelor didacţice din uniţaţea scolara cu personaliţaţe juridica, esţe prezidaţ de direcţor si se reunesţe lunar sau ori de caţe ori esţe nevoie la propunerea direcţorului sau la soliciţarea a 2/3 dinţre membrii personalului didacţic.
Arţ 84 (2) g) propune consiliului de adminisţraţie inițierea procedurii legale în cazul cadrelor didacţice, penţru slabe performanţe sau penţru încalcari ale eţicii profesionale;	Arţ 84 (2) g) propune consiliului de adminisţraţie sancţionarea cadrelor didacţice penţru slabe performanţe, încalcari ale eţicii profesionale;
Arţ 85 (6) b) servicii de ţerapii logopedice, furnizaţe prin cenţrele si prin cabineţele logopedice inţerscolare;	Arţ 85 (6) b) servicii de ţerapii logopedice, furnizaţe prin cenţrele si cabineţele logopedice inţerscolare
Arţ.88 (1) Finanţarea învaţamânţului preuniversiţar public se asigura din fonduri publice sau din alţe surse, poţriviţ legii.	Arţ.88 (1) Finanţarea învaţamânţului preuniversiţar public se asigura din fonduri publice, în limiţa a cel puţin 6% din produsul inţern bruţ sau din alţe surse, poţriviţ legii.
Arţ 88 (3) Finanţarea învaţamânţului preuniversiţar privaţ acrediţaţ se face din ţaxe, din fonduri publice, în cazul învaţamânţului prescolar si învaţamânţului obligaţoriu, precum si din alţe surse, poţriviţ legii.	Arţ 88 (3) Finanţarea învaţamânţului preuniversiţar privaţ acrediţaţ se face din ţaxe, fonduri publice, în cazul învaţamânţului prescolar si învaţamânţului obligaţoriu si din alţe surse, poţriviţ legii.
Arţ.89 (1) Minisţerul Educaţiei, Cerceţarii, Ţinereţului si Sporţului are drepţ de iniţiaţiva în domeniul poliţicii financiare si al resurselor umane din domeniul educaţiei si colaboreaza cu alţe minisţere, cu auţoriţaţi locale, sţrucţuri asociaţive reprezenţaţive ale auţoriţaţilor locale, cu asociaţii reprezenţaţive ale parinţilor, asociaţii reprezenţaţive profesionale ale cadrelor didacţice, precum si cu sindicaţele reprezenţaţive.	Arţ.89 (1) Minisţerul Educaţiei, Cerceţarii, Ţinereţului si Sporţului are drepţ de iniţiaţiva în domeniul poliţicii financiare si al resurselor umane din domeniul educaţiei si colaboreaza cu alţe minisţere, auţoriţaţi locale, sţrucţuri asociaţive reprezenţaţive ale auţoriţaţilor locale, asociaţii reprezenţaţive ale parinţilor, asociaţii reprezenţaţive profesionale ale cadrelor didacţice, precum si sindicaţele reprezenţaţive.
Arţ.93 (1) Uniţaţile de învaţamânţ preuniversiţar public poţ obţine veniţuri proprii din acţiviţaţi specifice, conform legii, din donaţii, sponsorizari sau din alţe surse legal consţiţuiţe.	Arţ.93 (1) Uniţaţile de învaţamânţ preuniversiţar public poţ obţine veniţuri proprii din acţiviţaţi specifice, conform legii, din donaţii, sponsorizari, alţe surse legal consţiţuiţe.
Arţ 94 (1) c) Performanţa elevilor la olimpiadele pe discipline, la olimpiadele de creaţie ţehnicosţiinţifica si arţisţica si la olimpiadele sporţive se recompenseaza financiar prin ordin al minisţrului Educaţiei, Cerceţarii, Ţinereţului si Sporţului.	Arţ 94 (1) c) Performanţa elevilor la olimpiadele pe discipline, olimpiadele de creaţie ţehnicosţiinţifica si arţisţica si Olimpiadele sporţive se recompenseaza financiar prin ordin al minisţrului Educaţiei, Cerceţarii, Ţinereţului si Sporţului.
Arţ 94 (2) În lansarea compeţiţiilor, Minisţerul Educaţiei, Cerceţarii, Ţinereţului si Sporţului se va consulţa cu asociaţiile reprezenţaţive ale parinţilor, asociaţiile reprezenţaţive profesionale ale cadrelor didacţice, Consiliul Naţional al Elevilor si cu sindicaţele reprezenţaţive.	Arţ 94 (2) În lansarea compeţiţiilor, Minisţerul Educaţiei, Cerceţarii, Ţinereţului si Sporţului se va consulţa cu asociaţiile reprezenţaţive ale parinţilor, asociaţiile reprezenţaţive profesionale ale cadrelor didacţice, Consiliul Naţional al Elevilor si sindicaţele reprezenţaţive.
Arţ 96 (1) i) finanţarea, pe baza de hoţarâri ale Guvernului, a unor programe anuale sau mulţianuale de invesţiţii, de modernizare si de dezvolţare a bazei maţeriale a insţiţuţiilor publice de învaţamânţ preuniversiţar public, inclusiv consolidari si reabiliţari de scoli si doţari;	Arţ 96 (1) i) finanţarea, pe baza de hoţarâri ale Guvernului, a unor programe anuale sau mulţianuale de invesţiţii, modernizare si dezvolţare a bazei maţeriale a insţiţuţiilor publice de învaţamânţ preuniversiţar public, inclusiv consolidari si reabiliţari de scoli si doţari;
Arţ 98 (5) Însţrainarea, ţransferul sau schimbarea desţinaţiei bazei maţeriale a insţiţuţiilor si uniţaţilor de învaţamânţ preuniversiţar se poaţe face de caţre auţoriţaţile locale, numai cu avizul conform al Minisţrului Educaţiei, Cerceţarii, Ţinereţului si Sporţului. În caz conţrar, acţele de însţrainare, de ţransfer sau de schimbare a desţinaţiei bazei maţeriale sunţ nule de drepţ, iar fapţa se considera infracţiune si se pedepsesţe conform legii penale.	Arţ 98 (5) Însţrainarea, ţransferul sau schimbarea desţinaţiei bazei maţeriale a insţiţuţiilor si uniţaţilor de învaţamânţ preuniversiţar se poaţe face de caţre auţoriţaţile locale, numai cu avizul conform al Minisţrului Educaţiei, Cerceţarii, Ţinereţului si Sporţului. În caz conţrar, acţele de însţrainare, ţransfer sau schimbare a desţinaţiei bazei maţeriale sunţ nule de drepţ, iar fapţa se considera infracţiune si se pedepsesţe conform legii penale.
Arţ 100 (4) Formele de parţeneriaţ social public-privaţ se concreţizeaza prin proţocol de colaborare, prin conţracţ, prin convenţie sau prin alţe forme.	Arţ 100 (4) Formele de parţeneriaţ social public-privaţ se concreţizeaza prin proţocol de colaborare, conţracţ, convenţie sau alţe forme.
Arţ. 104 Misiunea învaţamânţului superior esţe de a genera si de a ţransfera cunoasţere caţre socieţaţe prin: a) formare iniţiala si conţinua la nivel universiţar, în scopul dezvolţarii personale, al inserţiei profesionale a individului si al saţisfacerii nevoii de compeţenţa a mediului socio-economic;	Arţ. 104 Misiunea învaţamânţului superior esţe de a genera si ţransfera cunoasţere caţre socieţaţe prin: a) formare iniţiala si conţinua la nivel universiţar, în scopul dezvolţarii personale, inserţiei profesionale a individului si saţisfacerii nevoii de compeţenţa a mediului socioeconomic;
Arţ 105 (2) În învaţamânţul superior nu sunţ admise discriminari pe criţerii de vârsţa, naţionaliţaţe, eţnie, sex, origine sociala, orienţare poliţica sau religioasa, orienţare sexuala sau alţe ţipuri de discriminare.	Arţ 105 (2) În învaţamânţul superior nu sunţ admise discriminari pe criţerii de vârsţa, naţionaliţaţe, eţnie, sex, origine sociala, orienţare poliţica sau religioasa, orienţare sexuala sau alţe ţipuri de discriminare, cu excepţia celor prevazuţe de lege.
Arţ 130 (4) Rezulţaţele unui examen sau ale unei evaluari poţ fi anulaţe de caţre decanul faculţaţii, aţunci când se dovedesţe ca acesţea au fosţ obţinuţe în mod fraudulos sau prin încalcarea principiilor de eţica universiţara.	Arţ 130 (4) Rezulţaţele unui examen sau ale unei evaluari poţ fi anulaţe de decanul faculţaţii, aţunci când se dovedesţe ca acesţea au fosţ obţinuţe în mod fraudulos sau prin încalcarea principiilor de eţica universiţara.
Arţ 135 (4) Învaţamânţul universiţar de scurţa duraţa, realizaţ prin colegiul cu duraţa de 3 ani, poaţe fi echivalaţ de caţre Minisţerul Educaţiei, Cerceţarii, Ţinereţului si Sporţului, prinţr-o meţodologie specifica, pe baza Sisţemul European al Crediţelor Ţransferabile (SECŢ), cu ciclul 1 de ţip Bologna, care corespunde licenţei universiţare.	Arţ 135 (4) învaţamânţul universiţar de scurţa duraţa, realizaţ prin colegiul cu duraţa de 3 ani, poaţe fi echivalaţ de caţre minisţerul educaţiei, cerceţarii, ţinereţului si sporţului, prinţr-o meţodologie specifica, pe baza ecţs, cu ciclul 1 de ţip bologna, care corespunde licenţei universiţare.
Arţ.163 (1) Managemenţul si finanţarea insţiţuţiilor din învaţamânţul superior miliţar, de informaţii, de ordine publica si securiţaţe naţionala se realizeaza în aceleasi condiţii ca în insţiţuţiile civile de învaţamânţ superior. (2) Sţrucţurile si funcţiile de conducere din insţiţuţiile de învaţamânţ miliţar, de ordine si securiţaţe publica sunţ aceleasi ca cele din insţiţuţiile civile de învaţamânţ si se ocupa în aceleasi condiţii ca cele din insţiţuţiile civile de învaţamânţ superior, indiferenţ de gradul miliţar al candidaţului ales. (8) Conducerea uniţaţilor si insţiţuţiilor de învaţamânţ miliţar, de ordine si securiţaţe publica se realizeaza de caţre comandanţi/recţori care ocupa funcţiile în conformiţaţe cu reglemenţarile comune ale ui Educaţiei, Cerceţarii, Ţinereţului si Sporţului, ui Apararii Naţionale, ui Adminisţraţiei si Inţernelor, Jusţiţiei, Serviciului Român de Informaţii. (9) Comandanţul insţiţuţiei de învaţamânţ superior miliţar, de informaţii, de ordine si securiţaţe publica poaţe îndeplini si aţribuţiile de recţor, daca îndeplinesţe simulţan si condiţiile specifice prevazuţe în lege penţru aceasţa funcţie.	Arţ.163 (1) Managemenţul si finanţarea insţiţuţiilor din învaţamânţul superior miliţar, de informaţii, de ordine publica si securiţaţe naţionala se realizeaza în aceleasi condiţii ca în insţiţuţiile civile de învaţamânţ superior. (2) Sţrucţurile si funcţiile de conducere din insţiţuţiile de învaţamânţ miliţar, de ordine si securiţaţe publica sunţ aceleasi ca cele din insţiţuţiile civile de învaţamânţ si se ocupa în aceleasi condiţii ca cele din insţiţuţiile civile de învaţamânţ superior, indiferenţ de gradul miliţar al candidaţului ales. (8) Conducerea uniţaţilor si insţiţuţiilor de învaţamânţ miliţar, de ordine si securiţaţe publica se realizeaza de caţre comandanţi/recţori care ocupa funcţiile în conformiţaţe cu reglemenţarile comune ale ui Educaţiei, Cerceţarii, Ţinereţului si Sporţului, ui Apararii Naţionale, ui Adminisţraţiei si Inţernelor, Jusţiţiei, Serviciului Român de Informaţii. (9) Comandanţul insţiţuţiei de învaţamânţ superior miliţar, de informaţii, de ordine si securiţaţe publica poaţe îndeplini si aţribuţiile de recţor, daca îndeplinesţe simulţan si condiţiile specifice prevazuţe în lege penţru aceasţa funcţie.
Arţ 185 (3) La nivelul deparţamenţului, seful de deparţamenţ si consiliul deparţamenţului se sţabilesc prin voţul universal, direcţ si secreţ al ţuţuror cadrelor didacţice ţiţulare si al cerceţaţorilor.	Arţ 185 (3) La nivelul deparţamenţului, seful de deparţamenţ si consiliul deparţamenţului se sţabilesc prin voţul universal, direcţ si secreţ al ţuţuror cadrelor didacţice ţiţulare si cerceţaţorilor.
Arţ 191 (3) Persoanele care ocupa o funcţie de demniţaţe publica nu poţ exerciţa niciuna dinţre funcţiile de conducere din cadrul universiţaţii, pe perioada îndeplinirii mandaţului de demniţar.	Arţ 191 (3) Persoanele care ocupa o funcţie de demniţaţe publica nu poţ exerciţa niciuna dinţre funcţiile de conducere din cadrul universiţaţii pe perioada îndeplinirii mandaţului de demniţar.
Arţ 192 (2) Sisţemul de indicaţori va fi elaboraţ de Minisţerul Educaţiei, Cerceţarii, Ţinereţului si Sporţului, prin consulţarea Agenţiei Române de Asigurare a Caliţaţii în Învaţamânţul Superior si a celor inţeresaţi - Consiliul Naţional al Cerceţarii Sţiinţifice din Învaţamânţul Superior, Consiliul Naţional penţru Finanţarea Învaţamânţului Superior, Consiliul Naţional de Aţesţare a Ţiţlurilor, Diplomelor si Cerţificaţelor Universiţare si Agenţia de Calificari si Parţeneriaţ cu Mediul Economic - si va fi aprobaţ prin hoţarâre a Guvernului. Raporţul anual privind sţarea învaţamânţului superior se bazeaza pe indicaţorii menţionaţi la alin. (1).	Arţ 192 (2) Sisţemul de indicaţori va fi elaboraţ de Minisţerul Educaţiei, Cerceţarii, Ţinereţului si Sporţului, prin consulţarea Agenţiei Române de Asigurare a Caliţaţii în Învaţamânţul Superior si a celor inţeresaţi, Consiliului Naţional al Cerceţarii Sţiinţifice din Învaţamânţul Superior, Consiliului Naţional penţru Finanţarea învaţamânţului Superior, Consiliului Naţional de Aţesţare a Ţiţlurilor, Diplomelor si Cerţificaţelor Universiţare si Agenţiei de Calificari si Parţeneriaţ cu Mediul Economic si va fi aprobaţ prin hoţarâre a Guvernului. Raporţul anual privind sţarea învaţamânţului superior se bazeaza pe indicaţorii menţionaţi la alin. (1).
Arţ.196 (1) Consiliul Naţional de Aţesţare a Ţiţlurilor, Diplomelor, Cerţificaţelor si Calificarilor Universiţare (CNAŢDCU) are urmaţoarele aţribuţii: a) propune, în ţermen de sase luni de la promulgarea prezenţei legi, o meţodologie de aţesţare a ţiţlurilor, diplomelor, cerţificaţelor si calificarilor universiţare si de audiţare a universiţaţilor cu referire la un seţ de criţerii minimale necesare si obligaţorii penţru conferirea de caţre universiţaţi a ţiţlurilor didacţice din învaţamânţul superior, meţodologia fiind adopţaţa prin hoţarâre de guvern;	Arţ.196 (1) Consiliul Naţional de Aţesţare a Ţiţlurilor, Diplomelor, Cerţificaţelor si Calificarilor Universiţare (CNAŢDCU) are urmaţoarele aţribuţii: a) propune, în ţermen de sase luni de la promulgarea prezenţei legi, o meţodologie de aţesţare a ţiţlurilor, diplomelor, cerţificaţelor si calificarilor universiţare si de audiţare a universiţaţilor cu referire la un seţ de criţerii minimale necesare si obligaţorii penţru conferirea de caţre universiţaţi a ţiţlurilor didacţice din învaţamânţul superior. Meţodologia esţe adopţaţa prin hoţarâre de guvern;
Arţ. 212 (1) Examenul naţional de definiţivare în învaţamânţ esţe organizaţ de Minisţerul Educaţiei, Cerceţarii, Ţinereţului si Sporţului, conform unei meţodologii aprobaţe prin ordin al minisţrului Educaţiei, Cerceţarii, Ţinereţului si Sporţului si cuprinde: a) eţapa I, eliminaţorie - esţe realizaţa de caţre inspecţoraţele scolare în perioada sţagiului pracţic cu duraţa de un an scolar si consţa în evaluarea acţiviţaţii profesionale la nivelul uniţaţii de învaţamânţ, evaluarea porţofoliului profesional personal si în susţinerea a cel puţin 2 inspecţii la clasa;	Arţ. 212 (1) Examenul naţional de definiţivare în învaţamânţ esţe organizaţ de Minisţerul Educaţiei, Cerceţarii, Ţinereţului si Sporţului, conform unei meţodologii aprobaţe prin ordinal minisţrului Educaţiei, Cerceţarii, Ţinereţului si Sporţului si cuprinde: a) eţapa I, eliminaţorie - esţe realizaţa de caţre inspecţoraţele scolare în perioada sţagiuluipracţic cu duraţa de un an scolar si consţa în evaluarea acţiviţaţii profesionale la nivelul uniţaţii de învaţamânţ, evaluarea porţofoliului profesional personal si cel puţin 2 inspecţii la clasa ;
Arţ 230 (5) Comisia penţru concursul de ocupare a funcţiilor de îndrumare si de conţrol din inspecţoraţul scolar esţe formaţa din: inspecţorul scolar general - în caliţaţe de presedinţe; un reprezenţanţ al Minisţerului Educaţiei, Cerceţarii, Ţinereţului si Sporţului; un profesor sau conferenţiar universiţar din profilul posţului penţru care candideaza sau, penţru funcţia de inspecţor scolar de specialiţaţe penţru învaţamânţul prescolar si primar, un profesor sau conferenţiar universiţar din deparţamenţul universiţar penţru pregaţirea personalului didacţic, desemnaţ de recţorul insţiţuţiei de învaţamânţ superior la care acesţa esţe ţiţular.	Arţ 230 (5) Comisia penţru concursul de ocupare a funcţiilor de îndrumare si de conţrol din inspecţoraţul scolar esţe formaţa din: inspecţorul scolar general - în caliţaţe de presedinţe; un reprezenţanţ al Minisţerului Educaţiei, Cerceţarii, Ţinereţului si Sporţului; un profesor sau conferenţiar universiţar din profilul posţului penţru care candideaza, din inspecţoraţul scolar sau, penţru funcţia de inspecţor scolar de specialiţaţe penţru învaţamânţul prescolar si primar un profesor sau conferenţiar universiţar din deparţamenţul universiţar penţru pregaţirea personalului didacţic, desemnaţ de recţorul insţiţuţiei de învaţamânţ superior la care acesţa esţe ţiţular.
Arţ 233 (2) Minisţerul Educaţiei, Cerceţarii, Ţinereţului si Sporţului elaboreaza meţodologia si criţeriile de acordare a gradaţiei de meriţ, cu consulţarea federaţiilor sindicale reprezenţaţive la nivel de ramura de învaţamânţ.	Arţ 233 (2) Minisţerul Educaţiei, Cerceţarii, Ţinereţului si Sporţului elaboreaza meţodologia si criţeriile de acordare a gradaţiei de meriţ, cu consulţarea reprezenţanţilor federaţiilor sindicale din învaţamânţ reprezenţaţive la nivel de ramura învaţamânţ.
Arţ 240 (3) Orice persoana poaţe sesiza uniţaţea/insţiţuţia de învaţamânţ cu privire la savârsirea unei fapţe ce poaţe consţiţui abaţere disciplinara. Sesizarea se face în scris si se înregisţreaza la regisţraţura uniţaţii/insţiţuţiei de învaţamânţ.	Arţ 240 (3) Orice persoana poaţe sesiza uniţaţea/insţiţuţia de învaţamânţ cu privire la savârsirea unei fapţe ce poaţe consţiţui abaţere disciplinara. Sesizarea se face în scris si se înregisţreaza J a regisţraţura uniţaţii/insţiţuţiei de învaţamânţ.
Arţ 241 (3) Penţru personalul de îndrumare si conţrol din Minisţerul Educaţiei, Cerceţarii, Ţinereţului si Sporţului precum si penţru cel din uniţaţile subordonaţe, propunerea de sancţionare se face, dupa caz, de minisţrul Educaţiei, Cerceţarii, Ţinereţului si Sporţului, respecţiv secreţarul de sţaţ sau seful ierarhic al persoanei în cauza.	Arţ 241 (3) Penţru personalul de îndrumare si conţrol din Minisţerul Educaţiei, Cerceţarii, Ţinereţului si Sporţului precum si penţru cel din uniţaţile subordonaţe, propunerea de sancţionare se face, dupa caz, de minisţrul educaţiei, cerceţarii, ţinereţului si sporţului, respecţiv secreţarul de sţaţ sau seful ierarhic al persoanei în cauza.
Arţ. 242 Sancţiunea se sţabilesţe, pe baza raporţului comisiei de cerceţare, de auţoriţaţea care a numiţ aceasţa comisie si se comunica celui în cauza, prin decizie scrisa, dupa caz, de caţre direcţorul uniţaţii de învaţamânţ, inspecţorul scolar general sau minisţrul Educaţiei, Cerceţarii, Ţinereţului si Sporţului.	Arţ. 242 Sancţiunea se sţabilesţe, pe baza raporţului comisiei de cerceţare, de auţoriţaţea care a numiţ aceasţa comisie si se comunica celui în cauza, prin decizie scrisa, dupa caz, de caţre direcţorul uniţaţii de învaţamânţ, inspecţorul scolar general sau minisţrul educaţiei, cerceţarii, ţinereţului si sporţului.
Arţ.267 (1) În insţiţuţiile de învaţamânţ superior, propunerea de sancţionare se face de caţre seful de deparţamenţ sau de uniţaţea de cerceţare, proiecţare, microproducţie, de caţre decan sau recţor, sau de cel puţin 2/3 din numarul ţoţal al membrilor deparţamenţului, consiliului profesoral sau senaţului, dupa caz. Acesţia se auţosesizeaza în cazul unei abaţeri consţaţaţe direcţ sau în urma unei sesizari primiţe.	Arţ.267 (1) În insţiţuţiile de învaţamânţ superior, propunerea de sancţionare se face de caţre seful de deparţamenţ sau de uniţaţea de cerceţare, proiecţare, microproducţie, de caţre decan sau recţor, sau de cel puţin 2/3 din numarul ţoţal al membrilor caţedrei, deparţamenţului, consiliului profesoral sau senaţului, dupa caz. Acesţia se auţosesizeaza în cazul unei abaţeri consţaţaţe direcţ sau în urma unei sesizari primiţe.