Răzvan Florian a descoperit, în premieră mondială, algoritmul reţelelor neurale
Roboţii viitorului vor putea fi învăţaţi, în mod direct, de către oameni, cum să se comporte, în funcţie de dorinţa fiecărui posesor al acestora. Mecanismul prin care roboţii vor învăţa, spre exemplu, cum să facă mâncare sau curăţenie, a fost descoperit de Răzvan Florian, cercetător al Centrului „Coneural” din Cluj-Napoca, secretar al Comisiei Prezidenţiale pentru Educaţie şi lider al asociaţiei AdAstra.
În studiul său („Învăţarea prin recompense în urma modulării plasticităţii sinaptice dependentă de momentul pulsurilor neuronale”), ce reprezintă o premieră mondială, fiind primul articol al unui român, publicat în revista „Neural Computation” a Institutului Tehnologic din Massachusetts (MIT), Florian arată că învăţarea prin recompense şi pedepse, modalitate prin care se dresează, de pildă, un animal, poate sta şi la baza antrenării roboţilor.
Astfel, unui robot „de casă”, conectat la un calculator, îi poate fi transmis prin apăsarea unui buton sau printr-o comandă vocală, dacă a făcut bine sau nu ceva, iar robotul va înţelege acest lucru datorită reţelei neuronale virtuale din calculator.
Mai exact, prin controlarea tăriei legăturilor dintre neuronii (celulele nervoase din creier) reproduşi pe calculator, lucru ce se realizează prin coordonarea intervalului de timp, în care doi neuroni conectaţi pulsează, un robot poate învăţa să facă sau să nu mai facă pe viitor, un anume lucru.
„Prin acest tip de învăţare, roboţii vor putea fi instruiţi de către orice utilizator şi ar putea să îndeplinească o gamă variată de sarcini, spre deosebire de roboţii ce pot avea doar comportamente stereotipe. Am luat modelele de neuroni de la oameni, pe care le-am reprodus pe calculator. Am descoperit mecanismul de învăţare prin deducţie naturală şi am căutat regulile de învăţare care să ducă la creşterea recompenselor. Scopul e ca robotul să primească cât mai multe recompense, astfel încât comportamentul său să fie cât mai apropiat de ceea ce doreşte utilizatorul”, ne-a spus Răzvan Florian.
În luna mai 2007, alţi doi cercetători clujeni ai Centrului de Cercetări Cognitive şi Neuronale (Coneural) din Cluj au descoperit un fenomen critic pentru activitatea creierului, studiul lor putând duce la tratarea epilepsiei.
Un masterand român din SUA va vinde o invenţie revoluţionară de milioane de dolari
Sorin Grama, masterand român la Institutul Tehnologic din Massachusetts (MIT), coordonează planul de afaceri al unui proiect ce ar putea revoluţiona modul de producere a energiei în ţările sărace.
„Promethean Power”, companie ce urmează să fie condusă de către Grama, va vinde, începând de anul viitor, statelor din Africa şi Asia, centrale solare, ce vor asigura imobilelor la care vor fi racordate, pe lângă electricitate, atât energie termică, cât şi refrigerare. Inovaţia se bazează pe câteva panouri din aluminiu, de forma unor parabolici, ce reflectă razele Soarelui spre centrul acestora, unde se află tuburi cilindrice, pline cu lichid.
Supus la câteva sute de grade Celsius, lichidul se transformă în vapori, ce acţionează o turbină electrică, producând energie. Dispozitivul, fabricat din piese vechi de maşini este 100% ecologic, neemiţând nici un fel de gaz poluant.
Fiind de mărimea a trei automobile, microcentrala solară poate alimenta cu energie electrică o şcoală, un spital sau un restaurant. Invenţia îi aparţine lui Matthew Orosz, absolvent al MIT, care, împreună cu alţi 4 tineri, printre care şi Sorin Grama (originar din oraşul Victoria, judeţul Braşov), vor încerca să vândă produsul începând cu anul 2009 mai întâi în India şi apoi în Africa de Sud.
Pentru fabricarea dispozitivului, echipa celor 5 a primit 130.000 de dolari din partea Băncii Mondiale şi 10.000 de dolari din partea MIT.
„L-am întâlnit pe Matthew Orosz, anul trecut, la MIT, când, tocmai întors din Africa, şi-a prezentat invenţia.Mi-a spus că are nevoie de cineva care să conducă planul de afaceri şi cum eu urmam un master în managementul ingineriei, am format o echipă. Noutatea acestui produs constă în faptul că e fabricat în întregime din piese auto, uşor de înlocuit, în caz de defecţiune. Apoi, microcentrala face trei lucruri în acelaşi timp: produce electricitate, căldură şi refrigerare. Capacitatea sa e suficientă pentru a asigura energia unui «Smal Business», cum ar fi de exemplu un restaurant. Produce 600 Wh, deci poate ilumina 60 de becuri de 100 Wh. Vom începe cu India pentru că este o piaţă foarte mare, acolo sunt 10 milioane de persoane, care nu au acces la reţeaua electrică. Dispozitivul va costa în jur de 5.000 de dolari. În primii 4 ani am estimat că vom avea costuri mari, mai ales pentru distribuţie, dar după aceea sperăm să vindem câteva mii de produse astfel încât să avem un profit anual de 5 milioane de dolari”, a declarat Sorin Grama, în exclusivitate pentru Gândul.
Codaşa clasamentului mondial
România are 27.253 de cercetători, jumătate dintre aceştia lucrând în domeniul ştiinţelor tehnice şi inginereşti. Pe regiuni, 50% dintre salariaţii din activitatea de cercetare-dezvoltare se află în zona Bucureşti-Ilfov, 10% în Muntenia, 8% în vestul ţării, 7% în nord-est, 6% în Oltenia, 4% în Dobrogea, 6% în centrul ţării şi 5% în nord-vestul ţării. În anul 2006, cele mai multe proiecte finanţate de la buget au aparţinut institutelor naţionale (45%), universităţilor (24%) şi societăţilor comerciale pe acţiuni (9%), iar cele mai puţine, ONG-urilor şi SRL-urilor(1%).
Prea puţini cercetători
Cu 2,3 cercetători pentru mia de persoane active, România se află pe antepenultimul loc în Europa, stând mai bine doar decât Malta (1,7) şi Cipru (1,4), fiind în urma Bulgariei (2,7), a Ungariei şi a Poloniei (3,6). Conform Consiliului Competitivităţii în Cercetare, în anul 2004, cel mai ridicat indice l-au înregistrat Finlanda (16,2), Suedia (10,7) şi Luxemburg (10,5). Media Uniunii Europene este de 5,5 cercetători la mia de persoane active, în timp ce Statele Unite ale Americii au înregistrat un indice de 9,1 iar Japonia, 10,1.
Prea puţine fonduri
Conform ultimelor statistici ale Uniunii Europene, în anul 2004, România a alocat cel mai mic procentaj din PIB cercetării (0,39%), din toate statele care sunt astăzi membre UE, mai puţin decât Bulgaria 0,50%, Polonia 0,57% şi Ungaria 0,94%. Suedia aloca la acea dată 3,86% din PIB, Germania 2,51%, iar Franţa 2,13%.
Cele mai slabe performanţe
România se află pe ultimul loc în Europa, ca performanţă a cercetării, ocupând locul 74 în lume, în ceea ce priveşte numărul de citări ale articolelor ştiinţifice raportat la populaţie (o performanţă similară având Jamaica, Botswana şi Belarus) şi locul 69 în privinţa publicaţiilor cotate ISI, la un milion de locuitori (la fel ca Antilele Olandeze, Oman şi Africa de Sud).
Doar 61% din contribuţia europeană a fost recuperată
Pentru anul 2007, cercetării româneşti i s-au alocat de la bugetul de stat 1777 de milioane de lei, din care 88% se derulează prin Autoritatea Naţională pentru Cercetare Ştiinţifică (ANCS), iar restul prin Academia Română şi ministerele Agriculturii, Mediului, Sănătăţii şi Economiei.
Suma reprezintă 0,54% din PIB, cu 0,16% mai mult faţă de anul 2006. ANCS a lansat în luna mai 2007 Planul Naţional 2 prin intermediul căruia se desfăşoară 5 programe: resurse umane (cu 600 de proiecte depuse până în prezent), inovare (400), capacităţi (500), idei (1100) şi cooperare (2200).
Deşi, nominal, România ar fi trebuit să contribuie la bugetul european al cercetării cu 95 de milioane de euro, ca urmare a reducerilor de care a beneficiat, suma alocată de ANCS la Programul Cadru 6 a fost de 33 de milioane de euro, bani din care a recuperat 61%. La PC6 au fost 555 de participanţi români în 441 contracte semnate, ce au atras de la bugetul Bruxelles-ului 52 de milioane de euro.
Promisiuni măreţe pentru... 2013
Triplarea numărului actual de cercetători şi de brevete înregistrate de OSIM, dublarea ponderii firmelor inovative şi creşterea numărului de doctori şi doctoranzi cu mai mult de 50%, asta şi-a propus România până în 2013.
Prin Strategia Naţională, se urmăresc creşterea cheltuielilor private cu cercetarea, la 1,5% din PIB, asigurarea unui număr mediu anual de 2000 de burse doctorale şi plasarea României între primele 35 de ţări la nivel mondial, în ceea ce priveşte numărul de articole cotate ISI.
Până în anul 2010 România ar trebui să aloce 1,80% din PIB cercetării, mai mult decât şi-au propus Grecia, Ungaria sau Polonia, obiectivul Lisabona de 3% din PIB alocaţi cercetării urmând a fi atins însă abia în 2020.
Sursa: www.gandul.info, raul.florea@gandul.info
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu