Politici publice social democrate in educatie (I)

Idei fundamentale de actiune:
A. In Romania, stanga social democrata are o optiune clar conturata ideologic si pragmatic in domeniul educatiei.
B. In Romania, este nevoie ca educatie preuniversitara sa ofere, in primul rand:
- educatia de baza pentru toti cetatenii;
- resurse umane pregatite pentru piata muncii
C. Romania trebuie sa fie compatibila cu celelalte tari din Uniunea Europeana in domeniul educatie si formarii profesionale

Repere ale educatiei moderne- finalitati ale scolii
- a invata pentru a invata;
- a invata pentru a fi;
- a invata pentru a face;
- a invata pentru a trai in comunitate.

Obiective generale:
I. Asigurarea de sanse egale- sustinerea programelor sociale. Sprijinirea invatamantului rural;
II. Rationalizarea retelei scolare;
III. Organizarea educatiei timpurii;
IV. Modernizarea curriculumului si evaluarii;
V. Implementarea descentralizarii. Implicarea comunitatilor si realizarea de parteneriate;
VI. Dezvoltarea invatamantului profesional si tehnic si corelarea acestuia cu piata muncii;
VII Asigurarea cu personal didactic calificat; motivarea si formarea acestuia;
VIII. Introducerea noilor tehnologii in educatie si formare preuniversitara;
IX. Asigurarea calitatii in educatie si formarea profesionala preuniversitara;
X. Stimularea invatarii pe tot parcursul vietii;
XI. Incurajarea invatamantului in limbile minoritatilor;
XII Dezvoltarea dimensiunilor europene si internationale a educatiei preuniversitare

Ce aşteptări are un tânăr absolvent de la şcoala româneasca?

Principalul obiectiv al oricărui tânăr absolvent este plasarea acestuia pe piaţa muncii. În acest context, şcoala deţine un rol primordial, putând fi considerată liantul dintre absolvent şi spaţul economic.

Problema actuală majoră a tinerilor care au absolvit o formă de învăţământ şi care doresc integrarea în mediul muncii o constituie aşa-zisa “lipsă de experienţă”, problemă care devine barajul dintre cele două părţi.

Pornind de la această premisă, tinerii şi-au construit o listă de aşteptări de la şcoala românească, printre care se numără: selecţia candidaţilor la admiterea în formele de învăţământ, asigurarea unui cadru educaţional prielnic, la standarde europene, cu echipamente corespunzătoare şi profesori calificaţi, stimularea elevilor şi a studenţilor cu rezultate bune prin oferirea de burse, cazare, transport etc., încurajarea şi dezvoltarea programelor de practică profesională, a internship-urilor, a schimburilor de experienţă interne şi internaţionale, dezvoltarea activităţilor extraşcolare, încurajarea voluntariatului.

Toate acestea pot face mai simplă integrarea în societate, în speţă pe piaţa muncii şi pot conduce la absorbţia, în mediul economic, a unui procent cât mai mare a tinerilor absolvenţi.                         

           De azi si pe ADEVARUL.RO

         

CE ASTEPTAU ROMANII IN URMA NEGOCIERILOR DE LA BRUXELLES

Ce asteptau romanii sa obtinem la negocierile de la Bruxelles: ceva concret, dar nu imposibil.
Ceva similar cu avantajele directe obtinute de alte tari ca urmare a atitudinii ferme a reprezentantilor lor, concretizate in propunerea de buget Van Rompuy 2, in noul capitol «Dispozitii speciale» in care au aparut specificatii noi, favorizand diverse regiuni din unele State Membre:
• Regiunea Kozep - Magyaroszag din Ungaria va primi o alocatie aditionala de €1,2 Mld.;
• Cele mai dezvoltate regiuni din Grecia primesc o alocare aditionala de 1 Mld. Euro din Fonduri Structurale;
• Celor mai dezvoltate regiuni din Portugalia deasemenea beneficiaza de 1 Mld. Euro suplimentar, din care 100 Mil. pentru Madeira;
• Spaniei i se aloca aditional €2.75 Mld. In plus, teritoriile spaniole din nordul Africii - Ceuta and Melilla vor primi si ele un supliment de €50 Mil.;
• Regiunea ultraperiferica franceza Mayotte va primi €200 Mil.;
NB : Insula Mayotte, 374 Km2, 194.000 locuitori (situata in Oc. Indian, N-V de Madagascar).
• Celor mai putin dezvoltate regiuni din Italia vor beneficia suplimentar de €1 Mld.;
• Malta si Cipru vor primi in plus €200 Mil., respectiv €150 Mil.
ROMANIA ?!?!? Tare mi-ar fi placut sa fie si ea inclusa pe lista asta de « exceptii », indiferent daca regiunea respectiva s-ar fi numit Giurgiu, Vaslui, Harghita, Gorj sau Bucuresti.
Cred ca ai nostri au pierdut timpul degeaba acolo – restul deciziilor au fost fie colective, fie ale Grupului «Prietenii coeziunii» si oricum s-ar fi luat cu sau fara noi.
Problema este cand vom gasi si noi pe cineva in stare sa ne reprezinte astfel incat in final si Romania sa apara pe aceste liste suplimentare incluse in capitolul bugetar «Dispozitii speciale»!

Tupeu de demnitar maghiar

Culmea tupeului manifestata de Secretarul de stat în Ministerul ungar de Externe: "Guvernul României să ia în considerare finanţarea Universităţii private maghiare Sapientia"

Secretarul de stat în Ministerul ungar de Externe Nemeth Zsolt consideră că Guvernul României ar trebui să finanţeze, alături de cel al Ungariei, lucrările la o nouă facultate privata a Universităţii Sapientia din Cluj-Napoca, după ce instituţia a primit acreditare din partea autorităţilor române în 2010.

"Această universitate privată cu predare în limba maghiară dinTransilvania, Sapientia, serveşte la îmbunătăţirea situaţiei comunităţii maghiare. Guvernul Ungariei are ca obiectiv intenţia clară
ca sediul Facultăţii de Ştiinţe şi Arte a Universităţii Sapientia să fie finalizat până în toamna anului viitor. Pornind de la ideea că
între România şi Ungaria există un acord bilateral care stipulează faptul că, după acreditarea Universităţii Sapientia, Guvernul României
va lua în considerare finanţarea acesteia, Guvernul Ungariei crede în posibilitatea unei finanţări descrescătoare, iar o sumă crescătoare să vină în completare de la Guvernul Romaniei" a spus diplomatul de la Budapesta.

E imposibil ca domnul secretar de stat sa nu stie ca in Romania statul nu finanteaza invatamantul privat.
In acelasi timp, daca Guvernul de Budapesta are bani de investit in scoli private ii aduc la cunostinta faptul ca in Romania exista zeci de scoli publice de stat (gradinite, sc generale, licee) cu predare in limba maghiara care au nevoie de investitii majore. Poate ca Guvernul ungar ar trebui sa isi concentreze atentia si in aceste locuri. Pana acum Guvernul Romaniei a investit si investeste sume considerabile in invatamantul de stat public.
Privatul are tot dreptul sa isi finanteze si dezvolte afacerea. Statul trebuie sa aiba grija de toti cetatenii acestei tari.

In asteptarea raspunsurilor presedintelui suspendat

Scriam acum cateva zile despre SUPARAREA DOMNULUI BASESCU

Raman cateva intrebarii:
1. Cum a reusit sa fie domnul Basescu prezent timp de 3 luni atat la cursurile Academiei Norvegiene cat si in Parlamentul Romaniei?
2. Care este documentul eliberat de Academie la finalul acestui curs? Cum arata acel document si cum se elibereaza?
3. Cine a finantat aceste burse si care sunt colegii de generatie ai domnului presedinte?

Suplimentar ma intreb:
Care este compania care a intermediat vanzarea flotei romanesti catre Norvegia?

O fi o coincidenta faptul ca intre 1991-1992  a fost ministru la  Ministerul Transporturilor?
Intebari la care astept in continuare raspuns de la presedinte si de la dumneavoastra.

Presedintele suspendat si Legea educatiei nationale

L-am auzit pe presedintele suspendat, atat la depunerea juramantului de catre doamna ministru Andronescu cat si ieri in fata Parlamentului , pomenind de Legea educatiei nationale. Mai precis, domnia sa, spunea ca aceasta "sa nu fie modificata".
Sunt convins ca presedintele suspendat nu are cunostinta de continutul acestei legi. Nu stie ca este una dintre cele mai NEAPLICABILE legi din Romania. O lege facuta pe genuchi in laboratoarele Cotroceniului si angajata prin raspundere de catre guvernul Boc.
Din fericire, in luna mai 2012, guvernul a emis o ordonanta de modificare a acestei legi pentru a o face functionala in anumite puncte vitale functionarii vestitei clase pregatitoare.
Insa mai sunt multe lucruri de modificat in aceasta lege pentru a o face aplicabila.
De acest lucru sunt convins ca se va ocupa Senatul Romaniei unde in acest moment este in dezbatere o lege a educatiei. Legea dezbatuta in urma Pactului National pentru Educatie.
Pana atunci presedintele suspendat sa isi exprime punctul de vedere pe alte domenii. In educatie este nevoie de un nou concept, de o noua abordare, de o noua strategie.
Legea la care face referire domnul Basescu este departe de ceea ce are nevoie societatea romaneasca in acest moment. Este o lege care distruge calitatea invatamantului romanesc.

Supărarea domnului Președinte Traian Băsescu este întâmplătoare?

Faptul că, în foarte scurt timp, după ce am declarat că poate este nevoie de verificarea diplomei sale de master, Președintele României a ieșit cu declarații pe această temă, ca și cum aceasta ar fi prioritatea României în acest moment, dovedește că există unele semne de întrebare.
Citind în CV-ul domniei sale, constatăm că:
• În 1995 a absolvit Cursurile Avansate de Management în Industria Transportului Maritim ale Academiei Norvegiene, ca bursier al acestui stat

• 1992–1996 a fost Deputat în Parlamentul României
 
Înseamnă că în 1995 a fost prezent în două locuri timp de 3 luni( am înțeles că atât a durat acest curs).
Mai înseamnă și că, timp de trei luni, a primit bani atât de la statul norvegian, cât și de la Parlamentul României.
Dar oare a putut să fie prezent, în cele 3 luni, și la Academia Norvegiană, și în Parmentul României?
Recunosc faptul că m-a surprins reacția rapidă  a președintelui. Ramâne să așteptăm răspunsul președintelui și la această întrebare.
Nu-i așa că este interesant și acest articol?
  http://www.evz.ro/detalii/stiri/basescu-si-a-cautat-inlocuitor-in-norvegia-467388.html

Starea de normalitate

Dupa 45 de zile in care munca si stresul au fost intense am ajuns intr-o stare de normalitate.
Incepand de azi pot sa spun ca devin un ministru normal, adica cu un portofoliu.
O normalitate de care are nevoie intreaga societate romaneasca.

Panica doctoranzilor PDL-işti

Cred că doctoranzii PDL-işti, care au participat ieri la "Marea Adunare Populară", unde s-au votat între ei, au o mare problemă. Altfel nu îmi explic de ce au fost atât de interesaţi  de persoana mea. Mă întreb dacă nu cumva şi domnul Blaga are o problemă cu doctoratul domniei sale.
Înainte de a se panica, îi invit să citească Legea Educatiei Naţionale şi să vadă cine se ocupă de verificarea tezelor de doctorat. Daca nu se descurcă, îi ajut cu un link AICI.
Mai precis, Consiliu Naţional de Etică şi nu comisia domnului academician Andruh, care, prin gestul incalificabil de joi, a aruncat o pată neagră asupra propriei comisii şi asupra mediului academic din România. Este impardonabilă aceasta poziţie. Premierul Ponta este îndreptăţit să solicite daune morale şi scuze publice de la preşedintele Andruh, care NU A RESPECTAT LEGEA şi a aruncat cu noroi în tot mediul academic prin DEZINFORMAREA OPINIEI PUBLICE.
Iar doctoranzii PDL-işti să fie convinşi că  LEGEA prevede clar cine verifică dacă tezele lor de doctorat au fost plagiate. Eu sper sa se ocupe cat mai repede. Şi mai sper să se separe cât mai repede politica de şcoală.
P.S. Să nu se înțeleagă că apar sau acuz pe cineva de plagiat. Departe de mine acest gând. Susțin însă că trebuie să se ocupe de acest lucru COMIISIILE COMPETENTE, CONFORM LEGII.
Dacă ești cetățean, profesor sau academician, nu cred că te poți pricepe la toate.

Despre Evaluarea Națională la Limba și literatura română

Am consultat aproximativ 90% dintre inspectorii de limba română din inspectoratele şcolare care au spus că unul dintre subiecte este formulat ambiguu, însă baremul de evaluare nu va fi revizuit pentru că, din punctul de vedere al specialiştilor, este corect. Prin urmare, notarea se va face pe baza acestui barem. Nu putem schimba regulile în timpul jocului, însă estimăm că nu vor fi probleme în privinţa notării. Cu alte cuvinte, admiterea elevilor în clasa a IX-a nu va avea de suferit.

Subiectele şi baremele de evaluare erau deja finalizate la preluarea mandatului, modificarea lor presupunând declanşarea unei proceduri legale a cărei durată e de 6 luni.

În ceea ce privește impactul celor 0,60 puncte alocate acestui subiect în calculul mediei finale de admitere, pot spune că reprezintă 0,15 puncte.

Cred că pentru copiii care au greșit la acest subiect și, ca urmare, vor rata înscrierea la un anumit liceu, ar trebui găsită o soluție. Dar, până atunci, să sperăm că toți elevii vor trece cu bine peste proba de matematică.
Raspunsul Academiei Romane il gasiti AICI

Mult zgomot pentru nimic

În ultimele zile, se discută prea mult despre modificarea componenţei Consiliului Naţional de Etică şi se fac speculaţii legate de cazul Mang. Celor care pun la îndoială necesitatea modificării componenţei consiliului, le reamintesc cele 3 motive care au fost luate în considerare, atunci când s-a făcut această modificare: 1. Ineficienţa manifestată în cele şapte luni de la numire: din 50 de cereri au fost soluţionate doar 14, adică sub 30% din totalul acestora; 2. Indolenţa manifestată faţă de achiziţionarea unui soft necesar pentru buna desfăşurare a activităţii, în condiţiile în care, încă din luna ianuarie, existau banii prevăzuţi în buget; 3. Nu era normal ca un asemenea consiliu să depindă de un ministru.

Dacă tot se discută atât de mult despre presupuse acte de plagiat, consider că ar fi necesară şi verificarea tezelor de doctorat ale foştilor şi actualilor membri ai Consiliului Naţional de Etică, precum şi tezele unora unora care înfierează cu mânie proletară lucruri care nu au fost dovedite. Nu credeţi că ar fi interesant să aflăm cât sunt de autentice lucrările ,,doctorilor'' Marcel Hoară, Daniel Petru Funeriu, Andreea Paul Vass, Monica Iacob Ridzi, Razvan Mustea, Stelian Fuia?

P.S.

Anunţ public faptul că mâine voi cere constituirea Consiliului de etică şi management universitar, la care se referă art. 125, alin. 1 şi alin. 2 din LEN.

P.P.S. Consiliu Naţional de Etică se întruneşte joi, 21 iunie, la ora 12.00. Sper ca până atunci să se mai lămurească şi aceia care încă nu sunt cu picioarele pe pământ.

Situația pensionarilor din învățământ în perioada 2012-2016

În sistemul de învățământ, se vor pensiona, în anul 2012, 4019 profesori. În anul 2013, se vor pensiona 6042 profesori. În anul 2014, se vor pensiona 7082 profesori. În anul 2015, se vor pensiona 8199 profesori. În anul 2016, se vor pensiona 7758 profesori.
În total,în următorii 5 ani, se vor pensiona 33100 profesori, ceea ce reprezintă o pierdere foarte mare pentru sistemul de învățământ.
Este foarte important să știm și ce va intra în sistemul de învățământ în acești ani. De aceea, trebuie să găsim soluții pentru ca profesia de dascăl să devină atractivă. Cum poate să devină atractivă, altfel decât prin reclădirea statutului social al dascălului?
Ce trebuie să facem, urgent, din acest punct de vedere, vă invit pe dumneavoastră să exprimați opinii argumentate.

Despre examenul naţional de bacalaureat şi datul cu presupusul

       De câteva zile, mulţi presupuşi cunoscători ai sistemului de învăţământ preuniversitar vorbesc pe tema examenului de bacalaureat. Ceea ce fac ei seamănă puţin a  datul cu sania sau a datul cu presupusul. Păcat că unii, deşi au făcut parte din guvernele anterioare, nu par să fie în cunoştinţă de cauză. Mă văd nevoit să le spun că, în prezent, examenul naţional de bacalaureat se desfăşoară astfel:

A. proba de evaluare a competenţelor lingvistice de comunicare orală în limba română;

B. proba de evaluare a competenţelor lingvistice de comunicare orală în limba maternă, pentru elevii care au urmat studiile liceale într-o limbă a minorităţilor naţionale.

C. proba de evaluare a competenţelor lingvistice într-o limbă de circulaţie internaţională studiată pe parcursul învăţământului liceal.

D. proba de evaluare a competenţelor digitale.

E. a) Proba scrisă la limba şi literatura română – proba comună pentru elevii de la toate filierele, profilurile şi specializările;
b) Proba scrisă la limba şi literatura maternă – proba comună pentru elevii de la toate filierele, profilurile şi specializările, care au urmat studiile liceale într-o limbă a minorităţilor naţionale;
c) O probă scrisă, diferenţiată în funcţie de filieră, profil şi specializare, după cum urmează:
(i) matematică – pentru profilul real din filiera teoretică, pentru toate profilurile din filiera tehnologică şi pentru profilul militar şi profilul pedagogic - specializarea învăţători-educatoare, din filiera vocaţională;
(ii) istorie – pentru profilul umanist din filiera teoretică şi pentru toate profilurile şi specializările din filiera vocaţională, cu excepţia celor menţionate la punctul c) (i);
d) O probă scrisă la care elevul poate opta, în conformitate cu filiera, profilul şi specializarea urmate, pentru una dintre disciplinele cuprinse în următoarele două grupe:
(i) fizică, chimie, biologie sau informatică – pentru profilul real din filiera teoretică, pentru profilul tehnic şi profilul resurse naturale şi protecţia mediului din filiera tehnologică şi pentru profilul militar din filiera vocaţională;
(ii) geografie, filosofie, logică şi argumentare, economie, psihologie şi, după caz, sociologie - pentru profilul umanist din filiera teoretică, pentru profilul servicii din filiera tehnologică şi pentru toate profilurile şi specializările din filiera vocaţională, cu excepţia celui menţionat la punctul d) (i).

     Legea Educaţiei Naţionale prevede că, din anul şcolar 2015-2016, examenul de bacalaureat va fi organizat astfel:

Art. 77, alin. (4): Examenul naţional de bacalaureat constă în susţinerea următoarelor probe:

- proba A de evaluare a competenţelor lingvistice de comunicare orală în limba română;

- proba B de evaluare a competenţelor lingvistice de comunicare orală în limba maternă, pentru elevii care au urmat studiile liceale într-o limbă a minorităţilor naţionale;

- proba C de evaluare a competenţei lingvistice la două limbi de circulaţie internaţională studiate pe parcursul învăţământului liceal.

- proba D de evaluare a competenţelor digitale.

- proba E scrisă de evaluare a competenţelor formate pe durata învăţământului liceal, după cum urmează:

a) probă scrisă la Limba şi literatura română - probă comună pentru elevii de la toate filierele, profilurile şi specializările;

b) probă scrisă la Limba şi literatura maternă - probă comună pentru elevii de la toate filierele, profilurile şi specializările, care au urmat studiile liceale într-o limbă a minorităţilor naţionale;

c) două probe scrise, diferenţiate după cum urmează:

1. pentru profilul real din filiera teoretică:

(i) matematică;

(ii) probă transdisciplinară din ştiinţe: fizică, chimie, biologie;

2. pentru profilul umanist din filiera teoretică:

(i) o limbă de circulaţie internaţională;

(ii) probă transdisciplinară din geografie, istorie, ştiinţe socioumane;

3. pentru filiera tehnologică:

(i) probă scrisă disciplinară specifică profilului;

(ii) probă transdisciplinară specifică domeniului de pregătire;

4. pentru filiera vocaţională:

(i) probă practică sau scrisă, după caz, specifică profilului ori specializării;

(ii) probă transdisciplinară specifică profilului sau specializării.

     Putem să mai aşteptăm până în anul şcolar 2015-2016, cu riscul de a înregistra, în fiecare an, o rată de promovare foarte scăzută sau putem să luăm o decizie acum. În acest sens, intenţionăm să realizăm consultarea scrisă a elevilor din clasele IX-XI şi a părinţilor acestora cu privire la ce fel de examen de bacalaureat se doreşte în 2013. În paralel, această consultare se va desfăşura şi online pe site-ul ministerului. Astfel, sperăm sa reuşim să stopăm DATUL CU PRESUPUSUL pe probleme de educaţie.

    Cred că semnăturile a peste două milioane de români (părinţi şi elevi) înseamnă mai mult decât presupunerile unor pseudo-experţi în educaţie. Să nu uităm nici faptul că mai există o variantă a Legii Educaţiei Naţionale (Codul Educaţiei, aflat acum în Senat), care, în urma dezbaterii parlamentare, poate stabili  modul de desfăşurare a examenului de bacalaureat pentru anii viitori.

Despre PREGĂTIREA clasei pregătitoare

Aud zilele acestea diverse declaraţii date de foşti miniştri, analişti şi comentatori pe marginea clasei pregătitoare. Mă simt nevoit să fac câteva clarificări absolut necesare. Nu vreau să-i las fără informaţiile care sunt absolut necesare pentru susţinerea unui punct de vedere corect.

1. Până în data de 1 martie era nevoie de Hotărârea de Guvern cu cifra de şcolarizare ( pentru a putea să ştim CÂŢI COPII sunt în clasa pregătitoare şi nu numai). O voi rezolva miercuri, 23 mai.
2. Până în data de 1 aprilie era nevoie de reţeaua şcolară (câte clase, la ce şcoli etc). Inclusiv broşura pentru admitere este în întârziere. O voi rezolva joi, 24 mai, cel mai târziu.
3. Este nevoie ca unităţile şcolare să fie validate de către Consiliile locale. Acest lucru este stabilit în  LEN. Problema este nerezolvată până în acest moment. Sper să rezolv cât se poate de repede.
4. Programa şcolară este singurul lucru aprobat. 
5. Mobilier: ( în întârziere) 26 milioane de lei (bani de la bugetul de stat din luna decembrie a anului 2011) repartizaţi pe 8 regiuni. Fără procedura de achiziţie până în data de 21 mai. Doar un centru, din cele 8, a finalizat procedura. Este imposibil, din acest moment, ca până în data de 10 septembrie sa avem mobilier în şcoli. Singura soluţie a fost repartizarea pe unităţi şcolare a sumelor, iar procedura de achiziţie să fie în obligaţia directorului. Suplimentar, am cerut un aviz de la Ministerul Sănătăţii. Se va rezolva marţi, 22 mai, prin ordin de ministru.
6. Materiale didactice: (foarte mare întârziere)   23 milioane de lei (bani din fonduri europene). Este nevoie de hotărâre de guvern, pe care sper să o aprobăm săptămâna viitoare. Aici trebuie organizată licitaţie natională. Este imposibil ca, până în data de 10 septembrie, materialele să ajungă în şcoli. Anticipat, îmi cer scuze faţă de părinţi.
7. Corpul profesoral: (întârziere)  Nu este pregătit, în acest moment, pentru noua programă. Obligatorie este încadrarea cu personal aflat în sistem, în acest moment,  pentru ca în luna august să fie format în acest sens. Nu ne putem permite să punem un debutant la clasa pregatitoare. Pentru rezolvarea acestei probleme este nevoie de o completare a Legii Educaţiei Nationale. Pregătesc acest act normativ pentru şedinţa de guvern de săptămâna viitoare.
8. Pentru amenajarea locului de joacă din sala de clasă nu este prevăzut NICIUN LEU. Caut resurse la rectificarea bugetară.
9. Manualele şcolare nu sunt prevăzute cu finanţare sau editare nicăieri.

Aşa arată, în acest moment, pregătirea acestei clase. Este uşor să arunci vorbe. Însă este nevoie de fapte. Obligaţia morală a ministerului este să asigure fiecărui copil accesul egal la o educaţie modernă. Se pare că foştii miniştri nu au avut acest scop. Remarc o întârziere a deciziilor din partea acestora. 
Au făcut intenţionat acest lucru? Este doar nepricepere?
Mi se pare că, de fapt, nu îşi doreau să înfiinţeze această clasă.

Decenta uneori este necesara

In aceste zile, una dintre temele de discutii a fost aceea cu privire la plata personalului didactic care face parte din comisiile pentru examenul naţional de bacalaureat.

Am fost surprins neplacut de unele afirmatii facute de fosti ministri ai educatiei care atacau virulent declaratiile premierului Ponta.

Pentru o rememorare a evenimentelor adaug urmatoarele date.

In 2009 ministrul educatiei (E.A.) a emis ordinul care specifica, printre altele:

- Art.1. Personalul didactic care face parte din comisiile de bacalaureat din centrele de examen şi din centrele zonale de evaluare este plătit după cum urmează:
Comisii din centre de examen
- preşedintele comisiei:
· la o comisie de până la 400 de candidaţi (inclusiv) este plătit cu 800 lei;
· la o comisie de peste 400 de candidaţi este plătit cu 800 lei + 2 lei pentru fiecare candidat care trece peste cei 400, dar nu mai mult de un salariu de bază al funcţiei didactice în care este încadrat (grilă);
- vicepreşedinte:
· la o comisie de până la 400 de candidaţi (inclusiv) este plătit cu 500 lei;
· la o comisie de peste 400 de candidaţi este plătit cu 500 lei + 2 lei pentru fiecare candidat care trece peste cei 400, dar nu mai mult de un salariu de bază al funcţiei didactice în care este încadrat (grilă);
- secretarul (cadru didactic cu abilităţi în operare pe calculator/informatician):
· la o comisie de până la 400 de candidaţi (inclusiv) este plătit cu 400 lei;
· la o comisie de peste 400 de candidaţi este plătit cu 400 lei + 2 lei pentru fiecare candidat care trece peste cei 400, dar nu mai mult de un salariu de bază al funcţiei didactice în care este încadrat (grilă);
- membrii comisiilor: 400 lei/persoană;
- profesor examinator (oral/probă practică): 2 lei/candidat;
- cadrele didactice – asistenţi: 25 lei/zi.

Comisii din centre zonale de evaluare
- preşedintele comisiei:
· la o comisie de până la 1000 de candidaţi (inclusiv) este plătit cu 800 lei;
· la o comisie de peste 1000 de candidaţi este plătit cu 800 lei + 1,50 lei pentru fiecare candidat care trece peste cei 1000, dar nu mai mult de un salariu de bază al funcţiei didactice în care este încadrat (grilă);
- vicepreşedinte:
· la o comisie de până la 1000 de candidaţi (inclusiv) este plătit cu 500 lei;
· la o comisie de peste 1000 de candidaţi este plătit cu 500 lei + 1,50 lei pentru fiecare candidat care trece peste cei 1000, dar nu mai mult de un salariu de bază al funcţiei didactice în care este încadrat (grilă);
- secretarul (cadru didactic cu abilităţi în operare pe calculator/informatician): 0,70 lei/candidat;
- membrii comisiilor: 400 lei/persoană;
- profesor evaluator: 4 lei/lucrare corectată. 

In 2010 un alt ministru al educatie (D.F) a emis un alt ordin care prevedea:

Art.2. (1) Personalul didactic care face parte din comisiile de bacalaureat din centrele de examen şi din centrele zonale de evaluare este plătit după cum urmează:
Comisii din centre de examen:

 - preşedintele comisiei: 

 la o comisie de până la 450 de candidaţi (inclusiv) - 400 lei; ·

 la o comisie de peste 450 de candidaţi - 425 lei;·

 - vicepreşedinte, secretar, membru – 275 lei; 

- asistent - 25 lei/zi. 

Comisii din centre zonale de evaluare: 

- preşedintele comisiei: 

 la o comisie de până la 1000 de candidați (inclusiv) - 600 lei;·

 la o comisie de peste 1000 de candidați - 625 lei; · 

- vicepreşedinte – 350 lei 

- secretar (cadru didactic cu abilităţi în operarea pe calculator/informatician): 300 lei; - membru – 275 lei;

 - profesor evaluator: 4 lei/lucrare corectată.  

In 2012 un alt ministru al educatiei (C.B) emite in acelasi ordin ca si cel din 2010:

Art.2. – (1) Personalul didactic care face parte din comisiile de bacalaureat din centrele de examen şi din centrele zonale de evaluare este plătit după cum urmează:
Comisii din centre de examen

 - preşedintele comisiei: 

 la o comisie de până la 450 de candidaţi (inclusiv) - 400 lei;·

 la o comisie de peste 450 de candidaţi - 425 lei; · 

- vicepreşedinte, secretar, membru - 275 lei;

 - asistent - 25 lei/zi. 

Comisii din centre zonale de evaluare

 - preşedintele comisiei: 

 la o comisie de până la 1000 de candidați (inclusiv) - 600 lei;·

 la o comisie de peste 1000 de candidați - 625 lei;· 

 - vicepreşedinte -350 lei 

- secretarul (cadru didactic cu abilităţi în operarea pe calculator/informatician) - 300 lei; 

- membru - 275 lei; 

- profesor evaluator - 4 lei/lucrare corectată. 

Este  suficient  de clar comparand datele cine are dreptate. 

Luni voi anula acest ultim ordin si voi propune un proiect de ordin care sa se apropie de cel din 2009.Poate si ceva mai mult.

Decenta insa sper sa o mentinem.

Toate cele bune

Impertinenta ex-ministrului Funeriu continua

Citesc  pe REALITATEA.NET:   o declaratie a ex-ministrului Funeriu "Îi pot sugera, de exemplu, să nu blocheze învăţământul profesional, aşa cum l-am reclădit, şi să aprobe urgent cifra de şcolarizare. De asemenea, îi solicit să nu scadă standardele pentru ocuparea posturilor de conferenţiar şi profesor universitar, dacă are respect pentru oamenii de calitate".

Ii reamintesc domnului consilier prezidential ca art 61 alin 5 din Legea educatie nationale spune ca acest lucru trebuia sa  fie aprobat prin Hotarare de Guvern pana in 1 martie 2012.
Nu i-am auzit insa glasciorul pe aceasta tema pana acuma.
Putina decenta nu ar strica totusi.
Nu am vazut NIMIC cladit pe invatamantul profesional. Totul e o ruina mentinuta si accentuata, mai ales,  in ultimii doi ani.
In sedinta de guvern de miercuri vom repara si aceasta eroare a fostului guvern.
E trist ca nici macar lucrurile bune din LEN nu au fost aplicate.

E nevoie de dialog social real independent

Am decis să accept funcţia de ministru delegat pentru dialog social pentru că angajaţii din România au

nevoie de cineva care să îi asculte şi să îi ajute în rezolvarea problemelor. În ultimii ani am asistat din postura de salariat şi de reprezentant al angajaţilor din învăţământ la o lipsă de dialog social. Fosta guvernare a luat decizii fără niciun fel de consultare cu sindicatele sau patronatele. Măsurile drastice au avut efecte distrugătoare: o populaţie sărăcită, într-o ţară în care economia este în moarte clinică. 

România are nevoie de un altfel de Guvern, iar pentru asta nu trebuie să facem cu toţii politică. Sunt un tehnocrat şi voi rămâne ca atare, chiar dacă voi ocupa noua funcţie. Voi fi ministrul care va avea întotdeauna uşa deschisă pentru cei care vor să căutăm împreună soluţii pentru a reda angajaţilor demnitatea şi respectul cuvenit. La masa dialogului social voi sta alături de sindicate, patronate şi reprezentanţii societăţii civile. 

Prin urmare, îngaduiţi-mi să ajut la realizarea principalelelor obiective:

1. Revenirea la salariile din iunie 2010
2. Incheierea contractelor de munca la nivelul tuturor ramurilor de activitate
3. Deblocarea posturilor in sistemul bugetar.
4. Corectarea legislatiei dialogului social.
5. Respectarea sentintelor judecatoresti.

Anexat va atasez  cum ar trebui sa functioneze dialogul social in Romania

A.  Dialogul social bipartit

Negocierea colectiva

Negocierea Contractelor Colective de Munca
Reglementare legala : -  Codul Muncii – revizuit (art. 236-237).
                                 -  Legea nr. 62/2011 – legea dialogului social, Titlul VII, art. 127, art. 153.

Legea nr. 130/1996 (republicata)               

 Negocierea  colectiva in sectorul bugetar.
 Reglementare legala : - Legea nr. 62/2011 – legea dialogului social, Titlul VII, art. 137, art. 139.

Negocierea acordurilor colective de munca
Reglementare legala :   - Legea nr. 188/1999 – cu modificarile ulterioare ;
                                   - H.G. nr. 833/2007 – privind normele de organizare si  functionare a comisiilor partitare si incheierea acordurilor colective.

 Comisiile paritare
Reglementare legala : - Legea nr. 188/1999 – (republicata) cu modificarile si completarile ulterioare;                                   - H.G. nr. 833/2007 – privind normele de organizare si functionare a    
                                    comisiilor partitare si incheierea acordurilor colective.

 B.  Dialogul social tripartit

Organismele tripartite de dialog social se subdivid in doua categorii :  organisme consultative si organisme de cogestiune.

Organisme consultative :

Consiliul Economic si Social
Reglementare legala:   -  art. 141 din Constitutia Romaniei, revizuita;
-         Legea nr. 62/2011, Titlul V, art. 82- 119.
Legea nr. 109/1997;
Legea nr. 58/2003.
OUG nr. 41/2006

Consiliul National Tripartit pentru Dialog Social
Reglementare legala:   -  art. 141 din Constitutia Romaniei, revizuita;
-  Legea nr. 62/2011, Titlul IV, art. 75- 81.


Comitetul  Economic si Social European (CESE)
Reglementare legala: -  Tratatul de la Lisabona (2009);
-Tratatul privind Functionarea Uniunii Europene,Art. 300 – 304;
-Regulamentul de Procedura si Norme de Aplicare

Comisiile consultative de dialog social la nivelul administratiei publice centrale si la nivel teritorial (ministere, prefecturi)
Reglementare legala:   -   Legea nr. 62/2011,Titlui VI, art.120-126;
  HG nr. 369/2009

Comisia pentru managerii publici
Reglementare legala: - OUG nr. 56/2004;
-HG nr. 783/2005.

Comisiile Judetene privind Egalitatea de Sanse (COJES)
Reglementare legala: -  OG 84/2004 (modificarea Legii nr. 202/2002)
                                -  HG 1054/2005

 Completele specializate in solutionarea conflictelor de munca si asigurari sociale
Reglementare legala: - Legea nr. 304/2004 – privind organizarea juridica;
-HG nr. 616/2005.

C.   Organisme tripartite de cogestiune

Agentia Nationala pentru Ocuparea Fortei de Munca
Reglementare legala:   
- Legea nr. 145/1998 cu modificarile si completarile ulterioare;
- Statutul ANOFM;
- Legea nr. 76/2002 cu modificarile si completarile ulterioare;
- HG nr. 174/2002 privind normele metodologice.

Comisia Nationala de Promovare a Ocuparii Fortei de Munca
Reglementare legala: - Legea nr. 76/2002, cu modificarile ulterioare;
                               - HG nr. 174/2002 cu modificarile ulterioare.

Casa Naţională de Pensii Publice(CNPP)
Reglementare legala:
    -  Legea nr. 263/2010 – privind sistemul unitar de pensii publice;
    -  Statutul CNPAS.

Legea nr. 19/2000 cu modificarile si completarile ulteriare;
Ordinul 340/2001 privind   Normelor de aplicare a Legii nr. 19/2000

Pensiile administrate privat (pilonul II)
Reglementare legala : - Legea nr. 411/2004

Consiliul tripartit privind conducerea activităţii de asigurare pentru accidente de muncă şi boli profesionale.
Reglementare legale:
 - Legea nr.346/2002 cu modificarile si completarile ulterioare;
 - Legea nr. 19/2000 cu modificarile si completarile  ulterioare;
 - Statutul CNPP aprobat prin HG nr.13/2004.

 Casa Naţională de Asigurări de Sănătate
Reglementare legala:
                          - Legea nr. 95/2006 privind reforma in domeniul sanatatii, cu modificarile si completarile ulterioare;
                          -Statutul CNAS si Statutul cadru al Caselor teritoriale de  asigurari de sanatate;

Consiliul National de Formare Profesionala a Adultilor
Reglementare legala:
-         Legea nr. 132/1999 (republicata), cu modificarile si completarile ulterioare ;
-         OUG nr. 74/2010;
-         HG nr. 885/2010.

Comisiile de autorizare a furnizorilor de formare profesionala a adultilor
Reglementare legala:
-         OG nr. 129/2000 (republicata) cu modificarile ulterioare;
-         HG nr. 522/2003 – Normele metodologice de aplicare a OG 129/2000;
-         HG nr. 882/2004

Vrem un guvern. 1 Mai bun

Fiind 1 mai zi libera, va doresc sa avem toti parte de fericire si bucurii.
Speram sa avem si o propunere de Guvern. 1 Mai bun.

Intrebari pentru noul premier

Pana cand vom avea un ministru al educatiei care are de rezolvat suficiente teme (a se vedea articolul anterior ) premierul Victor Ponta trebuie sa ne spuna:
1. Ce se intampla cu Legea Educatiei Nationale aflata in Senat?
2. Cat timp are la dispozitie viitorul ministru al educatiei pentru a deratiza ministerul (lucru pe care din pacate, fostul ministru nu l-a facut)?

Teme de actualitate in invatamantul preuniversitar

Lecturand site-ul MECTS aflu ca maine are loc o conferinta de presa pe teme de actualitate in invatamantul preuniversitar.
Poate aflam si noi:
1. De cand se reintregesc salariile micsorate in iunie 2010 "pentru 6 luni"
2. Cand se deblocheaza angajarea in sistemul de invatamant.
3. De cand se platesc absolventii de invatamant superior care sunt invatatori sau educatori.
4. De cand personalul didactic auxiiar poate beneficia de gradatii de merit.
5. De cand se va putea face transferul titularilor.
6. Cat continua discriminarea absolventilor SSD.
7. De ce e nevoie de 3 secretari de stat in MECTS cand in fapt Guvernul a declarat ca doar 2 secretari trebuie sa fie.
8. De ce nu avem aprobate toate metodologiile de aplicare a LEN. Cele 8 luni au trecut de multa vreme.
9. De ce nu se plaeste naveta si sentintele judecatoresti in toate unitatile
10. Ce se intampla cu absolventii Spiru Haret
11. Ce facem cu diplomele Gh Lazar

Si intrebarile pot continua.....
Dar sa asteptam cu incredere conferinta de maine. Cine stie ce surprize ne asteapta.