7 mai 2010

AlexandruTocilescu (regizor): "Scrisoare către ţara mea"

Nu-mi iubesc ţara. Trebuie să fie aşa, din moment ce nu-mi vine decît să vorbesc urît despre ea. Să-i spun vorbe grele în fiecare oră, în fiecare dimineaţă, cînd întîrzii cît pot de mult întîlnirea cu oamenii, locurile, serviciile , televiziunea, pîinea, mirosurile, maşinile, culorile, limba ei.
Am obosit de ţara asta. Am obosit de ţara în care cei care conduc mă cred prost şi-mi spun "omul simplu, de pe stradă", omul căruia se simt datori să-i explice cum stau treburile, într-un limbaj gîngav, analfabet, ca acela folosit de adulţii inculţi, pentru a răspunde gîngurelilor unui bebeluş.
Am obosit de ţara în care nimic nu este ceea ce pare: un site colorat cu multe promisiuni al unei grădiniţe private e doar un paravan în spatele căruia se află o clădire care-i adăposteşte pe preşcolari de ploaie cît timp părinţii se află la serviciu (altfel, educatoarel e îşi roagă colegele de breaslă mai norocoase, de la alte grădiniţe, să fure plastilină şi creioane)..
Avocatul care-mi promite că va cîştiga procesul n-are niciodată chitanţier pentru banii pe care-i dau şi nici argumente în instanţă.. Nici şefa firmei de recrutare nu- mi dă chitanţă pe banii primiţi, pe care i-am dat soţului ei, venit la întîlnire în trening, într-o staţie de autobuz. Atunci s-a desfăşurat şi ultima secvenţă de colaborare, fiindcă plata taxei n-a fost urmată de nici o invitaţie la un interviu. Editura la care s-a angajat prietena mea, editură foarte renumită, scoate cărţi de filozofie de pensionar trist, de jucător de table fără noroc şi literatură erotică, pe lîngă care graffiti-urile din WC-urile şi gările publice sînt suave declaraţii de amor.
Iar patronul te felicită dacă ai reuşit să-i promovezi cărţile doar printre cei sau, mai bine zis, cele cu care încă nu s-a culcat. Că aşa, ar fi putut s-o facă şi el... Profesoara de franceză a nepotului meu miroase a vodcă, profesorul de religie nu-l lasă să iasă în timpul orei să facă pipi, iar cea de fizică pleacă în Grecia din două în două săptămîni (plus în vacanţele şcolare). Redacţia la care m-am angajat are două birouri pentru redactori - unul pentru făcut sex - şi un art director care ilustrează un articol despre cartea Golful francezului cu două fotografii: una cu o lagună şi cea de-a doua cu un francez. Anonim. Adică nu ştim dacă e francez, dar are bucle pudrate de secol XVIII şi zîmbeşte tîmp spre obiectiv. Fotografie pe care a schimbat-o, la insistenţele mele, multe, năduşite, cu o imagine portocalie a unei corăbii în apus de soare. Pentru lagună n-am mai avut suflu. Şi nici pentru corabie. Redactorul-şef spune că-i genial, că face şi art şi e şi director, că numai el poate să aplice, în Photoshop, ghiocei pe rochia vedetei şi numai el poate să ilustreze un reportaj despre copiii orfani cu un copil cu ursuleţ în braţe, şi clipul Nokia - cu mîini înlănţuite. Din cauza lui, întreaga redacţie şi-a dat demisia. A rămas doar redactorul-şef. Isteric şi nefericit. Din cauza celor care au pregătit o conspiraţie împotriva lui.

Am obosit de ţara care-mi spune că orice speranţă are rădăcini firave şi că orice opţiune sinceră, onestă se dovedeşte a fi cretină. Am obosit ca din patru în patru ani să aleg prost, împreună cu alte 22 de milioane de locuitori, de oricare parte a baricadei am fi. Am obosit să sper că cel care se numeşte şef de guvern sau preşedinte de ţară sau măcelar sau avocat sau cîntăreţ chiar se pricepe la ceea ce diploma, votul, discursul spun că se pricepe.

Am obosit de ţara care mă transformă în victimă sau complice. În victimă, fiindcă oricît de multe rele s-ar întîmpla în ţara asta, oricît de multă corupţie ne-ar tăia răsuflarea cu duhoarea ei, statul, legile, funcţionărimea, judecătorii, DNA-ul, Guvernul, Parlamentu l par cu toate că există într-un univers diafan, paralel cu al nostru, din care aruncă, din cînd în cînd, o ocheadă către noi, să ne supravegheze. Să ne certe că n-avem răbdare să ajungă şi la noi bunăstarea. Să ne dojenească, cu glas de domnu' Trandafir acrit, pentru iresponsabilitatea cu care le cerem imposibilul, în condiţiile unei moşteniri grele.

Am obosit să fiu victima statului care mă fură la facturi, la impozite sau în justiţie, victima patronilor care mă pot exclude din organigramă din trei ţipete şi două semnături, victima poliţiştilor care mă roagă să nu reclam furtul din buzunare.
Orice protest este inutil. Orice gest de solidaritate, orice iniţiativă care m-ar putea transforma în cetăţean sau concetăţean, în membru al unei comunităţi rezidenţiale sau al unei organizaţii se fîsîie în faţa privirilor nepăsătoare, a replicilor de tipul "c'eşti copil" sau "mă laşi?!" sau a celor care transformă iniţiativa în afacere profitabilă pentru ei şi dezastruoasă pentru beneficiari. Iar renunţarea mă face complice cu cei care acceptă ca lucrurile să meargă prost, din neputinţă, din interes, din indiferenţă.
Sînt complice, prin tăcere, cu toţi impostorii, mincinoşii, neisprăviţii, hoţii, de care depind, într-un fel sau altul, în bătăliile mele mărunte, de zi cu zi.

Am obosit de ţara unui singur televizor, a unui singur program în care se amestecă, de-a valma, senzuale cu securişti nejudecaţi, brăilence cu analişti obosiţi, discuţ ii lălîi despre salarii enorme, furt la factură, poliţişti beţi, judecători mituiţi, miniştri penali cu breaking news-uri împotriva cărora tot românul moţăie: învîrteli, băşcălii, ogici, ciumace, anchete de doi şi un sfert, morţi de trei parale, incesturi de patru stele.

Am obosit să aud sau să citesc comentarii lungi, strivite de ură sau înmuiate de slugărnicie, ale jurnaliştilor obosiţi din presa românească. Am obosit de vorbe grele de prostie, nesimţire, ipocrizie, inepţii, vorbe care nu mai interesează pe nimeni, vorbe caraghioase, care-i transformă pe toţi ciutacii, dumitreştii şi morarii în bufoni disperaţi ai orelor tîrzii de televiziune.

Am obosit să văd societatea civilă, care face curat în universităţi şi alegeri, înghesuită pe liste de alegeri europarlamen tare ale unui partid majoritar. Am obosit să aud că singurul lucru pe care-l avem de opus alegerii fiicei preşedintelui în Parlamentul European este pluralul nefericit "succesuri". Am obosit să văd susţinători sinceri ai preşedintelui, care vor salariu de jurnalist independent. Am obosit să văd jurnalişti independenţ i care devin guvernatori interesaţi.Am obosit să-l aud pe ministrul Culturii ţinînd-o langa cu explicaţiile despre pleaşcă şi iubire de preşedinte.
Am obosit să văd reportaje cu oameni care mănîncă din gunoaie, copii violaţi, preoţi care ţin liturghii erotice, puştile lui Michi Şpagă, termopanele lui Adrian Năstase, oameni care se împerechează cu oi, ţărani care tasează pămîntul cu obuze încă detonabile, pensionari care se străduiesc să prindă două porţii de sarmale de 1Decembrie, ţigănci care-şi arată popoul poliţiştilor, şoferi beţi, criminali filmaţi în circa de poliţie, înmormîntări în direct, sicrie fotografiate cu mobilul, ştiri animate despre ficatul de 20 de kilograme al unui cîntăreţ, oameni urcaţi pe cruci ca să vadă mai bine groapa, cozile isterice de Sfînta Paraschiva şi de Izvorul Tămăduirii, proteste pe marginea balconului sau a macaralei şi comentariile profesioniştilor care încep cu: "Ce efect poate să aibă violul asupra unei fetiţe de 12 ani?". Mă obosesc profesioniştii televiziunilor, chiar şi fără comentarii. Fiindcă sînt aceiaşi. Şi apar des. Foarte des. În ţara asta nu mai există un psiholog cumsecade, un profesor eminent, un cîntăreţ talentat, un analist respectabil, un preot cu har, un poet înzestrat: toţi devin vedete şi, în clipa imediat următoare, descoperă că au văzut idei. Despre orice altceva decît meseria pe care altfel ar fi putut s-o practice onest şi din care să aibă un venit regulat.

Mă obosesc emisiunile care-mi promit că vor dezbate soluţiile anti-criză şi în care invitaţi şi moderatori ajung să vorbească despre beregate, prostănaci, caraghioşi, şobolani rozalii, lupta dintre fata preşedintelui şi intelectuali, despre insinuările cutărui senator,despre sforăitul din Parlament al nu ştiu cărui deputat, despre nepoate de senatoare care sînt de fapt amante de miniştri. Am oboist să văd feţe lungi de jurnalişti care anunţă, cu acelaşi ton grav, de început de apocalipsă, şi că se măresc facturile, şi că s-a dus dracului rapiţa în Alexandria ,şi că Mutu are tendonul rupt. Sau că nu-l mai are deloc. Am obosit să aud de mitică-de-la-ligă, naşu-sandu, meme-stoica, galactici, jucători titraţi, distracţ ie-pe- cinste.

Am obosit să ştiu că din atîtea cazuri de malpraxis în medicină, un singur doctor a fost condamnat pentru viol. Mă oboseşte Mihaela Rădulescu, şi cei care o combat, şi cei care o apără.Mă oboseşte oricine comentează un film, o carte, un spectacol, mai departe de rude, prieteni sau părinţi, fără să poată arăta vreun act, o diplomă, care să-i confere acest drept.Am obosit să mă tot întreb cine este cel sau cea care apare pe prima pagină a tuturor ziarelor, fără să reuşesc să-mi amintesc vreo ispravă, bună, rea, dar în orice caz extraordinară, care să merite măcar efortul scanării fotografiei lor.
Am obosit să văd că patroni de firme de salubrizare îşi dau cu părerea despre expoziţii de artă, că pe Wikipedia Mircea Badea este actor român, că Monica Tatoiu are răspuns pentru orice - de la încălzirea globală, la cum nu trebuie să renunţi la speranţa de a avea orgasm. Am obosit ca, la douăzeci de ani de la Revoluţie, să-i înjur tot pe Iliescu, Năstase, Văcăroiu, Şerban Mihăilescu, Viorel Hrebenciuc, Talpeş, Mitrea, Vadim Tudor, Voiculescu, Adrian Păunescu etc. Am obosit, de fapt, să nu am încredere în nimic şi nimeni.
Am obosit să scriu acest protest. Nu va folosi la nimic. M-am gîndit, la un moment dat, să le cer oamenilor obosiţi ca şi mine să iasă în stradă. Dar am în faţa ochilor imaginile filmate la diferite proteste: pancarte şi lozinci analfabete, revendicări haotice şi isterice, feţe tîmpe în fundal care transmit salutări familiei, sindicalişti mîngîiaţi pe frunte de opoziţie, trecători plictisiţi şi amintiri duioase despre concediile la mare din vremea fraţilor Petreuş şi a Daciilor în rate.

Am obosit de ţara în care nu se întîmplă nimic. De ţara care m-a făcut să privesc cu lehamite drepturi la care am tînjit ani mulţi şi grei în comunism. Mie, omului simplu de pe stradă, mi-e lehamite de dreptul meu de a vota. De dreptul de a fi informat. De dreptul de a protesta. De dreptul şi obligaţia de a-mi apăra ţara. De dreptul de a mă asocia liber în partide politice, în sindicate, în patronate şi în alte forme de asociere. De dreptul de a avea acces la tratamente corecte în spitale.
De dreptul de a fi egal cu ceilalţi români în faţa justiţiei.

De aceea spun că nu-mi iubesc ţara .Mi-a mai rămas,totuşi, un singur drept: acela de a circula liber în străinătate. De a emigra. Poate c-a venit timpul să-l folosesc.Ştiu bine că nici acolo nu umblă cîinii cu covrigi în coadă. Sper doar ca acolo, într-o limbă străină şi pe străzi curate, să am timp să mi se facă dor de ţara mea. "

Acest articol reprezintă într-o formă concisă şi condensată exact lucrurile pe care le gândim toţi cei dezamăgiţi, declară invitatul Alexandru Tocilescu, care a mai adăugat că media românescă e vinovată pentru genocid cultural.






__._,_.___


Yahoo! Groups
Switch to: Text-Only, Daily Digest . Unsubscribe . Terms of Use
.
Web Bug from http://geo.yahoo.com/serv?s=97359714/grpId=17436199/grpspId=1705077624/msgId=1256/stime=1268918400/nc1=4507179/nc2=3848583/nc3=5733755
__,_._,___

13 comentarii:

  1. Ce poti sa mai spui?Am ramas fara cuvinte.O radiografie pertinenta a societatii romanesti contemporane.Sunt de catva timp in alta tara, alta limba, cu strazi curate, cu o media fara brailence, fara morti si violuri ca prima stire, unde primeaza doar informarea in cel mai elevat mod a telespectatorului.Curat de sus si pana jos.Citind acest articol, ma gandesc foarte serios daca sa-mi mai fie dor de tara in care m-am nascut.Sau daca sa ma intorc sau nu.Si ca mine cred ca sunt multi, foarte multi.

    RăspundețiȘtergere
  2. E foarte adevarat ca la noi CORUPTIA GENERALIZATA,ENDEMICA este raul cel mai mare.Nici saracia,nici problemele marunte de fiecare zi nu fac atata rau Romaniei cat face CORUPTIA.Dar noi suntem cei care o incarajam zi de zi.Noi,cei multi si umili,noi suntem adevaratii vinovati pentru existenta ei!.Si cu toate astea eu ,unul, nu pot fi intrutotul de acord cu pozitia lui Tocilescu(si,in general,a unor elite).Unora ca ei,LUMEA INTREAGA le pare un tarc in care geniul lor nu incape! Saracie si coruptie e peste tot in Europa si in lume.Asta-i lumea,ce sa faci,si ca lumea suntem noi!

    RăspundețiȘtergere
  3. MULTUMESC, ORICE ALT COMENTARIU AR FI DE PRISOS.

    RăspundețiȘtergere
  4. CORECT SI TRIST! E DREPT CA 'noi suntem ca lu e mea si ca lumea e ca noi", dar nici nu cred ca MAI E DE SUPORTAT! Ceva trebuie facut ca...NE DUCEM DE RAPA !!! Se pare insa ca vorba buna NU MAI MERGE, ca e nevoie si de par! Cine va spune ca asta anarhie n-are decat! Astia altfel NU PLEACA SA LASE PE UNII (NU STIU CARE!!!) CARE STIU ...SA FACA CEVA SA IESIM DIN C... IN CARE ...EI SI NUMAI EI NE-AU BAGAT.

    RăspundețiȘtergere
  5. Sustin ceea ce spune Magda: NU MAI E DE SUPORTAT!!! NE DUCEM DE RAPA!! SA FACEM CEVA, DRAGI COLEGI DIN INVATAMANT!!!

    RăspundețiȘtergere
  6. daca am reusit sa-l dam jos pe ceausescu, iar actualul regim e mult mai rau si il rabdam, inseamna ca revolutia nu a fost facuta de romani. vai de capul nostru ca mai si facem haz de necaz si apoi ne mandrim cu spiritualitatea tipic romaneasca.asa ne trebuie neam de lingai ce suntem.

    RăspundețiȘtergere
  7. Fumata...
    Iar Tocilescu, ca orice intelectual roman care se respecta (las, arivist, lingau), s-a dezis de ea.
    Nu mai e nici o sansa ptr Romania, din cauza ca e locuita.

    RăspundețiȘtergere
  8. cum sa traiesc cu 850 ron net ?/dupa 14 ani vechime? De abia ma descurcam cu 11oo!!!!!E genocid!TREBUIE INGHETAT ANUL SCOLAR!

    RăspundețiȘtergere
  9. GREVA GENERALA CAT MAI REPEDE!!!!!!!!!

    RăspundețiȘtergere
  10. D-le Pop, astazi la RTv v-am vazut alaturi de un om pe care sper sa-l identificati de aici:

    http://constantin-brincus.blogspot.com/2010/05/trantorii-de-la-stat.html

    Ce i-ati fi spus daca stiati de aceste afirmatii???

    RăspundețiȘtergere
  11. ABIA AKU VA DATI SEAMA CA ASUPRA ROMANIEI S-A ABATUT APOCALIPSA ????? NU I-ATI VAZUT CE FATA SI CE PRIVIRE DIABOLICA ARE ACEST PERSONAJ BASESCU??? NU V-ATI DAT SEAMA CA SUN AFONI IN ALE A CONDUCE O NATIUNE??? NU ATI INTUIT DIN FAPTE CA EI DORESC DOAR PREAMARIRE SI AVANTAJE PROPRII SI DE GRUP?????NU ATI DESLUSIT SUBTILUL UMAN INFECT A ACESTEI CLASE POLITICE????
    CAM TARZIU.NU VREAU SA FIU PRAPASTIOS SI NICI PESIMIST SAU SA DESCURAJEZ O NATIE INTREAGA, DAR ESTE DOAR INCEPUTUL SFARSITULUI PENTRU ROMANIA, TARA ACEASTA MERGE SPRE O DISTRUGERE IMINENTA, IREVERSIBILA SI INTR-UN RITM RAPID.CONTEXTUL EUROPEAN NU NE AJUTA, CEL INTERN E INCOMPETENT SI AVAR, OAMENII SUNT PROSTI IN PROPORTIE DE 85% ALEGAND DOAR CU MICII SI BEREA IN MANA, CREIERUL ACESTORA STAND IN CAPUL CEL MIC DIN PANTALONI.TARA ACEASTA VA FI CONCESIONATA, INCHIRIATA, EXPLOATATA CA O COLONIE, VA FI DIZOLVATA.IDENTITATEA NOASTRA CA ROMANI VA FI UN VIS FRUMOS, VOR FI PASAJE LITERARE DIN CARTI DIN VREMURILE DE DEMULT.
    NE MERITAM SOARTA, VOM SUFERI GROAZNIC, DEOARECE ORICE CORP GRAV BOLNAV ORI ZACE MULT NEMAIREVENIND LA STAREA INITIALA DE SANATATE NICIODATA RAMANAND INFIRM PE VIATA PARALIZAT, ORI MOARE! ASTA E SOARTA NOASTRA IN DICTATURA BASESCIANA. SA TRAITI BINE !!!!!!

    RăspundețiȘtergere
  12. De ce va revoltati? Nu ati vazut nimic pana acum? Dar unde ati trait , stimati concetateni? Cand ati auzit "Nu ne vindem tara!", unde erati? Cand ati auzit jalete si convulsii nostalgice dupa comunism, unde erati? V-a mai ramas doar dreptul de a emigra? Intr-o tara curata? Dar pe-avoastra de ce nu o curatati? La "altii" e curat din cer? Pai , mie mi se pare ca asta vreti...sa cada din cer. Cine a cascat gura la manelistii lui Teo Trandafir, ca sa faca "saracuta" audienta de mii de euro pe luna? Si-acu', uite-o-n parlament! De ce n-ati iesit in strada sa spuneti ca EBA e analfabeta si n-are ce cauta la Bruxelles?
    De ce nu protestati pentru mii de conationali "bolnavi" de cata pensie de "boala"iau de la varsta de 30 de ani, de cate ajutoare sociale se dau tuturor tiganilor puturosi care nu stiu ce e aia sonerie la ceas? NE MERITAM SOARTA! Proasta o fi tara care va primi romani! O natie bolnava la cap, asta e poporul roman. Si facem toti parte din el!!!

    RăspundețiȘtergere
  13. domnule ma mir ca nu va este rusine...
    vedeti si va minunati de acest umblator abilitat...

    Marius Nicoara, senator PNL, a fost surprins urmarind filme porno pe laptop in timpul sedintei de plen, cand se discuta legea pensiilor.Senatorul amator de senzatii tari la locul de munca a fost surprins de cameramanul Realitatii Tv in timp ce urmarea, pe laptop, un filmulet pentru adulti.

    In imaginile surprinse de camera de televiziune, senatorul se intoarce spre ziaristi, zambeste si isi inclina monitorul, crezand ca in acest fel nu se poate vedea ce anume urmareste.

    Incidentul s-a petrecut in timpul unei sedinte delicate la Senat, pe marginea controversatei legi a pensiilor, in cursul careia senatorii PSD au parasit sala, iar legea a fost adoptata tacit in forma propusa de Guvern.



    VEDETI SI CUM ESTE FURATA ROMANIA ZI DE ZI
    www.porcisme.ro

    RăspundețiȘtergere

Postări populare