9 dec. 2010

Obiective de guvernare 2009-2012 GUVERNUL ROMANIEI Capitolul 5 - Educaţie

Desi nu le respecta simt nevoia de a le reaminti (DOCUMENT PE SITE-UL GUVERNULUI AICI).

Macar stim la ce sa ne asteptam de la ei




1.              Dezvoltarea capitalului uman
2.              Creşterea competitivităţii prin formare iniţială şi continuă
3.              Alocarea a 6% din PIB pentru finanţarea educaţiei
4.              Guvernarea va aplica strategia "Educaţie şi Cercetare pentru Societatea Cunoaşterii" elaborată în baza Pactului Naţional şi asumată de preşedinţia României şi sindicatele din educaţie.

Direcţii de acţiune principale
1.  Realizarea unui sistem educaţional stabil, echitabil, eficient şi relevant
·        Reforma procesului de evaluare sub forma evaluării după fiecare ciclu curricular, pentru stabilirea planurilor individualizate de învăţare.
·        Înfiinţarea, prin Serviciul Naţional de Evaluare şi Examinare, a „băncii naţionale de itemi de evaluare", pe niveluri de învăţământ şi discipline/module de pregătire. În acest mod se va realiza un sistem naţional unitar de standarde în evaluarea performanţelor la clasă şi va fi o mai mare transparenţă în notarea elevilor la nivel naţional.
·        Elaborarea de politici specifice pentru reducerea drastică a abandonului şcolar din învăţământul obligatoriu.
·        Prin racordarea sistemului naţional unitar de evaluare la standardele internaţionale se va stimula integrarea ţării în spaţiul european de învăţământ.
·        Elaborarea unei strategii coerente şi unitare privind sistemul şi instituţiile de învăţământ prin care se pot atinge în cel mai scurt timp posibil cele opt obiective fixate în PACTUL NAŢIONAL PENTRU EDUCAŢIE.
·        Alocarea de fonduri pentru investiţii în infrastructura şcolară cu următoarele priorităţi:
–        Finalizarea investiţiilor începute şi neterminate din cauze lipsei de fonduri;
–        Realizarea de centre şcolare zonale cu internat şi cantină în mediul rural;
–        Construirea de noi săli de sport, bazine de înot, baze sportive.

2.   Transformarea educaţiei timpurii în bun public
·        Autorităţile vor elabora un nou curriculum pentru educaţia timpurie. Noul curriculum va fi centrat pe dezvoltarea competenţelor cognitive, emoţionale şi sociale ale copiilor şi pe remedierea precoce a deficitelor de dezvoltare. Curriculumul trebuie să vizeze inclusiv activităţile educaţionale ce trebuie întreprinse în creşe, precum şi modul de compatibilizare a educaţiei timpurii cu clasa pregătitoare şi învăţământul primar.
·        O atenţie deosebită se va acorda formării iniţiale şi continue a personalului implicat în educaţia timpurie. În prezent nu există nici o formă de pregătire a personalului care să realizeze intervenţie sau terapie educaţională la nivel de creşe. Cadrele didactice din grădiniţă trebuie pregătite în acord cu noua legislaţie şi noul curriculum.
·        Este necesară înfiinţarea unor echipe multidisciplinare de intervenţie timpurie. Aceste echipe vor fi constituite din medici, psihologi, asistenţi sociali. Echipele vor trebui să evalueze şi să asiste încă din maternitate copiii cu risc şi apoi să realizeze monitorizarea şi asistenţa corespunzătoare a acestora. La nivelul celor mai bune grădiniţe se constituie Centre de resurse pentru părinţi care să ofere consiliere şi asistenţă părinţilor care au copii cu nevoi speciale. Este de asemenea necesară extinderea activităţilor educaţionale şi de asistenţă la domiciliul copiilor cu deficienţe.
·        Coordonarea serviciilor oferite de minister cu cele oferite de Ministerul Sănătăţii şi Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale, pentru optimizarea serviciilor de educaţie timpurie. Se impune stabilirea Ministerului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului ca minister responsabil cu coordonarea proceselor implicate în educaţia timpurie, în vederea eficientizării intervenţiilor şi a utilizării bugetului alocat.
·        Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului va elabora un sistem unitar de criterii şi indicatori, precum şi proceduri riguroase de colectare a datelor privind funcţionarea instituţiilor şi calitatea personalului implicat în educaţia timpurie.
·        Un obiectiv ce trebuie atins până în 2014 este cuprinderea în educaţia timpurie a peste 80% dintre copiii între 2-5 ani.
·        Elaborarea proiectului de buget luând în considerare faptul că educaţia timpurie este finanţată de stat. Se va relansa proiectul de construire a 750 de grădiniţe noi pentru cuprinderea integrală a copiilor de 3-6 ani.

3.    Descentralizarea învăţământului preuniversitar şi creşterea autonomiei şcolilor
·          Descentralizare financiară, pentru a cărei realizare se vor elabora standarde de cost specifice. Finanţarea de care va dispune unitatea de învăţământ începând cu anul şcolar 2010 - 2011 va avea patru componente:
–        Finanţarea de bază, care este formată din costul standard/elev (preşcolar) + coeficienţi de corecţie (pentru grupuri minoritare, dezavantajate, copii cu nevoi educaţionale speciale). Ea va acoperi integral toate cheltuielile de personal, manuale, dotări generale şi întreţinere curentă. Finanţarea de bază se atribuie, prin administraţiile financiare judeţene - direct unităţilor de învăţământ, din bugetul de stat.
–        Finanţarea complementară cuprinde cheltuielile de investiţii, reparaţii capitale şi dezvoltarea reţelei şcolare. Finanţarea complementară este asigurată din bugetul de stat şi bugetele consiliilor locale. Consiliul local decide distribuirea finanţării complementare către şcoli, pe baza proiectelor de dezvoltare instituţională a acestora, precum şi în funcţie de nevoile de dezvoltare a reţelei şcolare.
–        Finanţarea suplimentară, formată din fonduri de la consiliile judeţene (fonduri de echilibrare, alte fonduri) şi consiliile locale, care stabilesc atât cuantumul, cât şi destinaţia acestora.
–        Autofinanţarea, fonduri obţinute direct de unitatea de învăţământ în condiţiile stabilite de lege, care sunt gestionate conform propriilor decizii.
·         Descentralizarea administrativă şi a resursei umane

–        Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului va elabora metodologii specifice privind angajarea, motivarea, dezvoltarea carierei, formarea continuă şi concedierea personalului, astfel încât aceste decizii să se ia la nivelul unităţii de învăţământ.
–        Directorii vor fi angajaţi pe bază de concurs, în baza unei metodologii specifice, de către Consiliul de administraţie al şcolii. Consiliul de administraţie va fi format din 1/3 membri cadre didactice din şcoală, 1/3 reprezentanţi ai părinţilor şi 1/3 - reprezentanţi ai consiliului local. Directorul va încheia cu consiliul de administraţie un contract de management.

4.     Introducerea unui curriculum şcolar bazat pe competenţe
·        Centrarea curriculumului pe 8 competenţe-cheie, agreate şi utilizate în Uniunea Europeană. Aceste competenţe-cheie trebuie dobândite în şcoală, ele trebuie să fie clar determinate pentru fiecare nivel de studiu şi compatibile cu cerinţele noii economii a cunoaşterii. În Legea educaţiei naţionale, Curriculumul Naţional este fundamentat pe cele 8 domenii de competenţe-cheie care determină profilul de formare al elevului din perspectiva învăţării pe parcursul întregii vieţi:
–        comunicare în limba română şi, după caz, în limba maternă;
–        comunicare în limbi străine;
–        competenţe în matematică şi competenţe fundamentale în ştiinţe şi tehnologii;
–        competenţe digitale;
–        „a învăţa să înveţi";
–        competenţe sociale şi civice;
–        iniţiativă şi antreprenoriat;
–        sensibilitate şi expresie culturală.
·      Flexibilizarea curriculumului, pe două dimensiuni:
–        prin creşterea proporţiei orelor în curriculumul la dispoziţia şcolii (CDŞ). Ponderea CDŞ în ansamblul curriculumului va fi de 20%. În acest fel şcolile vor putea să se centreze pe elev şi pe nevoile comunităţii, dar şi să se diferenţieze în funcţie de oferta de cursuri către beneficiari.
–        prin creşterea gradelor de libertate a profesorului în implementarea curriculumului în interiorul fiecărei discipline. Curriculumul naţional va acoperi doar 75% din orele de predare, lăsând la dispoziţia cadrului didactic 25% din timpul alocat disciplinei respective. În funcţie de caracteristicile elevilor şi de strategia şcolii din care face parte, profesorul va decide dacă procentul de 25% din timpul alocat disciplinei va fi folosit pentru învăţare remedială în cazul copiilor cu probleme, pentru consolidarea cunoştinţelor sau pentru stimularea celor capabili de performanţe superioare. Pentru prima dată, flexibilizarea curriculară va permite profesorului să realizeze planuri individuale de învăţarepentru fiecare elev. Flexibilizarea curriculumului va produce individualizarea învăţării.

5.    Asigurarea calităţii şi stimularea excelenţei în învăţământul superior de stat şi privat.
            Programele de masterat şi doctorat reprezintă principalele puncte slabe ale învăţământului superior românesc. Pentru a remedia această situaţie, Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului şi universităţile trebuie să întreprindă, de urgenţă, următoarele acţiuni:
·         Acreditarea, de către ARACIS, a tuturor universităţilor care pot desfăşura studii de masterat şi doctorat. Acreditarea se va face pe domenii de studii, nu pe fiecare masterat/doctorat în parte, permiţând astfel universităţilor să-şi dezvolte flexibil propriile programe de masterat şi doctorat. Universităţile neacreditate de către ARACIS pentru studii de masterat şi doctorat nu vor avea diplomele recunoscute de către instituţiile statului, cu consecinţele salariale şi profesionale de rigoare.
·         Finanţarea preferenţială a studiilor de masterat în limbi de circulaţie internaţională şi a doctoratelor în cotutelă cu universităţi de prestigiu din străinătate.
·         Diferenţierea şi ierarhizarea universităţilor. Pentru concretizarea acestor opţiuni, instituţiile de învăţământ superior acreditate vor fi evaluate de către ARACIS şi CSIS, pe baza unor criterii riguroase şi a unor indicatori de performanţă măsurabili, pentru a fi diferenţiate şi ierarhizate:
–        de cercetare intensivă (cu ciclurile de studii: licenţă + master + doctorat + studii postdoctorale, cu accent pe programe de studii graduale şi postgraduale).
–        de educaţie şi cercetare (licenţă + masterat).
–        de educaţie (licenţă).
·         Evaluarea şi ierarhizarea programelor de studii. Programele de studii sunt mai uşor de comparat şi ierarhizat decât instituţiile. Ministerul va elabora o metodologie specifică, aprobată prin hotărâre de guvern, prin care programele de studiu din cadrul aceluiaşi domeniu de studiu vor fi comparate şi ierarhizate la nivel naţional. Rezultatele ierarhizărilor vor fi făcute publice. Programele de studiu din fruntea ierarhiei vor avea prioritate în finanţare prin alocarea granturilor de studiu. Programele de calitate slabă din universităţile publice nu vor mai primi bani publici pentru şcolarizarea studenţilor.
·         Înfiinţarea unui sistem de indicatori statistici prin care să se monitorizeze permanent starea învăţământului superior.

6.       Stimularea educaţiei permanente şi obţinerea unor calificări noi, a extinderii specializării şi perfecţionării
·         Guvernul României deschide un cont printr-un depozit echivalent a 500 EUR la care părintele poate contribui anual, în limita a 2% din venitul impozabil. Contul poate fi folosit doar la finalizarea învăţământului obligatoriu, în scopuri strict educaţionale. Părinţii/tutorii copilului sau alte persoane fizice interesate pot depune în acest cont noi sume, în limita a 500 EUR /an, care devin deductibile din impozitul pe venit. Contul va putea fi utilizat de copil abia după vârsta de 16 ani, în scopuri strict educaţionale, precis determinate prin legislaţie. Existenţa unui asemenea cont, ca şi sporirea lui prin deduceri fiscale pot contribui substanţial la dezvoltarea unei culturi a învăţării în societatea noastră. O prevedere similară există în Strategia „Educaţie şi Cercetare pentru Societatea Cunoaşterii Măsura 6. Stimularea puternică a educaţiei permanente. Acţiunea 6.3. - Crearea unui cont bancar personal de educaţie permanentă pentru fiecare nou-născut din România".

7.    Generalizarea programului „Şcoala de după şcoală"
·         Programul lansat de Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului va oferi finanţarea şi metodologiile prin care unităţile de învăţământ vor putea să-şi extindă activităţile cu elevii după orele de curs, asigurând, timp de 8 ore, condiţii de învăţare, recreere, sport, supraveghere şi protecţia propriilor elevi. În parteneriat cu Asociaţiile părinţilor, şcolile pot oferi, după orele de curs, activităţi de învăţare remedială pentru cei cu deficienţe de învăţare sau de accelerare a învăţării pentru copiii supradotaţi.

8.     Structura sistemului naţional de învăţământ
·         Sistemul naţional de învăţământ este constituit din ansamblul unităţilor de stat, particulare şi confesionale.
·         Finanţarea de bază a unităţilor din sistemul naţional la nivelul învăţământului obligatoriu se asigură de la bugetul de stat.

Direcţii de acţiune suplimentare
1.   Digitalizarea conţinuturilor curriculare şi crearea unei Biblioteci Virtuale, prin care toţi elevii vor avea acces la toate resursele de învăţare în format digital.
·         Toate conţinuturile ce trebuie învăţate la şcoală, toate instrumentele de lucru, exemplele orientative de probe de verificare a cunoştinţelor vor fi convertite şi în format digital şi accesibile permanent oricărui elev sau profesor, pe o platformă de învăţare tip LMS (Learning Management System), on-line. Lecţiile celor mai buni profesori vor fi procesate digital şi stocate pe platforma de e-leaming. Prin Internet, orice elev va avea astfel acces la lecţiile celui mai bun profesor.
·         Se vor crea „laboratoare virtuale" pentru a compensa şi/sau întregi dotarea laboratoarelor şcolare. Pentru fiecare disciplină, se va crea o bază de resurse digitale, astfel încât fiecare profesor sau elev să poată avea acces rapid şi gratuit la informaţiile şi instrumentele necesare pentru o învăţare cât mai eficientă.
·         Producţia de conţinuturi digitale pentru învăţare (e-contents) va deveni un criteriu de performanţă profesională al profesorilor. Curriculumul digital şi Biblioteca Şcolară Virtuală vor fi îmbogăţite permanent, respectând cerinţele de calitate şi standardele internaţionale.
2.   Constituirea consorţiilor şcolare
·         Consorţiile şcolare sunt înţelegeri contractuale între unităţile şcolare dintr-o arie geografică. Formarea consorţiilor şcolare se face cu scopul de a optimiza utilizarea infrastructurii pentru educaţie, a resurselor materiale şi a forţei de muncă. Consorţiile vor permite libera circulaţie a personalului în cadrul lor, pe verticală (ex. gimnazii-licee) sau pe orizontală (ex. liceu-liceu), astfel încât restructurarea ciclurilor curriculare să nu producă sincope în normele didactice şi să permită accesul neîngrădit la resursele de învăţare.
·         Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului va elabora metodologia privind constituirea consorţiilor şcolare.
3.   Definitivarea în conformitate cu Cadrul European al Calificărilor a Cadrului şi a Registrului Naţional al Calificărilor.
·          Pentru fiecare program de studiu pe care îl desfăşoară, universităţile trebuie să definească riguros calificarea la care duce acesta, în termeni de competenţe şi rezultate ale învăţării. Curriculumul se va stabili astfel încât să maximizeze atingerea calificării, iar ponderea disciplinelor în dobândirea calificării finale se va reflecta în unităţile de credit alocate (ECTS). La nivel naţional, cadrul calificărilor se va stabili prin colaborarea dintre universităţi, asociaţiile profesionale şi angajatori. Calitatea unui program de studiu va fi evaluată în funcţie de măsura în care curriculumul duce la formarea calificării dorite.
4.   În domeniul învăţământului şi educaţiei pentru minorităţile naţionale se vor avea în vedere:
·          accesul egal la educaţie în toate ciclurile de învăţământ în instituţii de sine stătătoare sau multiculturale.
·          asigurarea cu manuale şcolare în limba maternă.
·          asigurarea condiţiilor de însuşire a limbii române şi limbii materne. Disciplina limba şi literatura română se predă pe tot parcursul învăţământului preuniversitar după programe şcolare şi manuale specifice.
·          în învăţământul preuniversitar cu predare în limbile minorităţilor naţionale disciplinele se studiază în limba maternă, cu excepţia disciplinei limba şi literatura română.
·          promovarea interculturalităţii.
In structura ISE va funcţiona o secţie pentru cercetarea şi dezvoltarea învăţământului în limbile minorităţilor, cu rolul de a realiza o baza de documentare si baza de date educationala în domeniul curricular, a programelor de formare pentru cadrele didactice şi înlesnirea învaţămantului profesional şi tehnic.
5.    Eliminarea violenţelor din şcoală şi din jurul acesteia.
6.  Dezvoltarea de campusuri şcolare integrate pentru educaţia de bază, complementară şi continuă.

3 comentarii:

  1. E bun ! "Mai trebuie s-aldata..." In 2012 ... "La un caz iar ... pac ! la " !

    RăspundețiȘtergere

Postări populare