România se află, pentru a doua oară, pe lista cazurilor speciale monitorizate de Organizaţia Internaţională a Muncii (OIM), în urma unei plângeri făcute de Federaţia Sindicatelor Libere din Învăţământ (FSLI) privind salarizarea cadrelor didactice.În urma raportului trimis de FSLI, anul trecut, la Comisiei de Norme a OIM, în care se reclamă nerezolvarea problemelor privind plata cu regularitate a salariilor cadrelor didactice şi finanţarea sistemului de educaţie, OIM va discuta, şi anul acesta, situaţia României, în cadrul Adunării Generale din luna iunie. FSLI a reclamat,printre altele, că în bugetul de stat pe 2007 nu au fost prevăzute decât 5,2 procente din PIB pentru sistemul de educaţie publică, deşi, conform legii, acesta trebuie să fie de 6 la sută. De asemenea, sindicatele au menţionat mai multe sporuri salariale şi alocaţii pe care Guvernul refuză să le plătească cadrelor didactice şi personalului auxiliar, ceea ce a dus la procese câştigate de profesori. Mai mult decât atât, Guvernul nu acordă salariul minim calculat pentru intervalul 2007-2010.
Sindicatele au mai menţionat în raportul către OIM că Guvernul nu a elaborat încă un proiect de lege cu privire la remunerarea angajaţilor din sectorul public şi la diferenţele salariale dintre cadrele didactice şi celelalte categorii de funcţionari bugetari, aşa cum se angajase într-o convenţie semnată cu OIM în 2005.
În urma plângerii formulate de sindicate şi a răspunsului Guvernului României, cerut de OIM, Comisia de Norme a solicitat Executivului să prezinte măsurile luate pentru punerea în aplicare a hotărârilor judecătoreşti prin care se cere recalcularea sau plata retroactivă a anumitor sporuri şi indemnizaţii pentru cadrele didactice.
În răspunsul guvernului privind raportul trimis de sindicate la OIM se consideră nefondate cea mai mare parte a reclamaţiilor, cum ar fi aceea referitoare la salariul minim lunar, care, potrivit Executivului, nu ar avea obiect în cazul angajaţilor din sectorul bugetar.
28 mai 2008
Rezultatele elevilor claselor a VII-a şi a VIII-a la teza cu subiect unic la limba şi literatura română - semestrul II
Rezultatele elevilor claselor a VII-a şi a VIII-a la teza cu subiect unic la limba şi literatura română - semestrul II
71,28% din elevii de clasa a VII-a care au susţinut, în data de 13 mai, teza cu subiect unic la limba şi literatura română, au obţinut note între 5 şi 10 (în cifre absolute 148.200 elevi). Procente ridicate (peste 80%) s-au contabilizat în judeţele Mehedinţi - 84,69%, Olt - 82,79% şi Gorj - 80,33%. Un procentaj redus la nivelul acestor note a fost înregistrat în judeţul Harghita (55,09%). Astfel, la nivel naţional, din totalul de 217.144 candidaţi înscrişi au participat 207.906 (95,74%). Rate de participare ridicate au fost consemnate în judeţele Mureş (97,75%), Neamţ (97,70%), Sălaj (97,53%) şi Suceava (97,52%). 59.698 elevi au obţinut note sub 5 (28,71%). Numărul notelor de 10 a fost de 4.269 (2,05%) - cele mai multe în municipiul Bucureşti - 351. Opt elevi au fost eliminaţi pentru tentativă de fraudă. Cea mai slabă prezenţă la clasa a VII-a a fost în judeţul Dolj (92,50%).
La nivelul clasei a VIII-a, teza cu subiect unic a fost susţinută de 205.998 elevi, adică 96,65% din cei 213.120 elevi înscrişi. O rată de participare de peste 98% s-a înregistrat în judeţele Gorj (98,93%), Harghita (98,76%) şi Caraş-Severin (98,72%). Cea mai slabă prezenţă a fost în Bucureşti - 95,23%. 69,10% dintre cei prezenţi, respectiv 142.346 elevi, au obţinut note între 5 şi 10. Procente de peste 75% pe acest interval s-au înregistrat în judeţele Mehedinţi (78,77%), Gorj (77,95%), Caraş-Severin (77,07%), Suceava (77,17%) şi Olt (75,77%), iar sub 55% în judeţul Harghita (51,58%). 6.861 elevi au obţinut note de 10 / 3,33% (cele mai multe în municipiul Bucureşti - 589). 63.649 elevi au primit note sub 5 (30,89%), iar trei elevi au fost eliminaţi.
Activităţile de organizare şi desfăşurare a tezelor cu subiect unic la limba şi literatura română în semestrul al doilea s-au desfăşurat corespunzător cerinţelor iniţiale. Transmiterea subiectelor s-a realizat în intervalul orar 1000-1040, conform parametrilor tehnici proiectaţi, 875 centre de comunicare, adică 99,43%, reuşind conectarea în sistem şi descărcarea variantelor de subiect. Drept urmare, toţi elevii prezenţi au început lucrarea scrisă la ora 12.00. Subiectele au fost elaborate respectându-se programele şcolare pentru tezele cu subiect unic pentru clasele a VII-a şi a VIII-a din semestrul al II-lea. Gradul de dificultate a subiectelor a fost mediu şi a oferit posibilitatea fiecărui elev să rezolve sarcinile de lucru, în funcţie de cunoştinţele deţinute şi de competenţele dobândite. Evaluarea tezelor cu subiect unic s-a desfăşurat, în centre de evaluare, unde nu s-au semnalat probleme deosebite.
BIROUL DE PRESĂ
Sursa:http://www.edu.ro/index.php/pressrel/10042
71,28% din elevii de clasa a VII-a care au susţinut, în data de 13 mai, teza cu subiect unic la limba şi literatura română, au obţinut note între 5 şi 10 (în cifre absolute 148.200 elevi). Procente ridicate (peste 80%) s-au contabilizat în judeţele Mehedinţi - 84,69%, Olt - 82,79% şi Gorj - 80,33%. Un procentaj redus la nivelul acestor note a fost înregistrat în judeţul Harghita (55,09%). Astfel, la nivel naţional, din totalul de 217.144 candidaţi înscrişi au participat 207.906 (95,74%). Rate de participare ridicate au fost consemnate în judeţele Mureş (97,75%), Neamţ (97,70%), Sălaj (97,53%) şi Suceava (97,52%). 59.698 elevi au obţinut note sub 5 (28,71%). Numărul notelor de 10 a fost de 4.269 (2,05%) - cele mai multe în municipiul Bucureşti - 351. Opt elevi au fost eliminaţi pentru tentativă de fraudă. Cea mai slabă prezenţă la clasa a VII-a a fost în judeţul Dolj (92,50%).
La nivelul clasei a VIII-a, teza cu subiect unic a fost susţinută de 205.998 elevi, adică 96,65% din cei 213.120 elevi înscrişi. O rată de participare de peste 98% s-a înregistrat în judeţele Gorj (98,93%), Harghita (98,76%) şi Caraş-Severin (98,72%). Cea mai slabă prezenţă a fost în Bucureşti - 95,23%. 69,10% dintre cei prezenţi, respectiv 142.346 elevi, au obţinut note între 5 şi 10. Procente de peste 75% pe acest interval s-au înregistrat în judeţele Mehedinţi (78,77%), Gorj (77,95%), Caraş-Severin (77,07%), Suceava (77,17%) şi Olt (75,77%), iar sub 55% în judeţul Harghita (51,58%). 6.861 elevi au obţinut note de 10 / 3,33% (cele mai multe în municipiul Bucureşti - 589). 63.649 elevi au primit note sub 5 (30,89%), iar trei elevi au fost eliminaţi.
Activităţile de organizare şi desfăşurare a tezelor cu subiect unic la limba şi literatura română în semestrul al doilea s-au desfăşurat corespunzător cerinţelor iniţiale. Transmiterea subiectelor s-a realizat în intervalul orar 1000-1040, conform parametrilor tehnici proiectaţi, 875 centre de comunicare, adică 99,43%, reuşind conectarea în sistem şi descărcarea variantelor de subiect. Drept urmare, toţi elevii prezenţi au început lucrarea scrisă la ora 12.00. Subiectele au fost elaborate respectându-se programele şcolare pentru tezele cu subiect unic pentru clasele a VII-a şi a VIII-a din semestrul al II-lea. Gradul de dificultate a subiectelor a fost mediu şi a oferit posibilitatea fiecărui elev să rezolve sarcinile de lucru, în funcţie de cunoştinţele deţinute şi de competenţele dobândite. Evaluarea tezelor cu subiect unic s-a desfăşurat, în centre de evaluare, unde nu s-au semnalat probleme deosebite.
BIROUL DE PRESĂ
Sursa:http://www.edu.ro/index.php/pressrel/10042
Seismograf/ În apărarea limbii române
În cei cîţiva ani în care se pregătea aderarea României la Uniunea Europeană am auzit voci politice, suficient de sonore, care pledau pentru păstrarea identităţii. Apoi expresiile au devenit clişee care s-au transmis de la un politician la altul, golindu-se de conţinut. Ceea ce stă în spatele cuvîntului tradiţie nu este un merit al vreunui om politic. Fenomenul funcţionează fără să depindă de sensibilitatea politicianului. Mai degrabă partea economică se face auzită.
Identitatea supremă a unui popor este limba care o vorbeşte. La noi, limba română. Apărarea ei este o chestiune de securitate naţională. În plină campanie electorală limba şi literatura română primesc din partea Ministerului Educaţiei lovituri care se vor resimţi peste vreme. În cauză sînt subiectele la oral pentru proba de Limbă şi literatură română la Bacalaureatul care va începe nu peste mult timp. Elevilor li se impun subiecte care nu au tangenţă cu limba română. Scheele de la Uniunea Europeană i-a înlocuit pe Caragiale şi Nichita Stănescu. Apoi Raportul Tismăneanu şi texte de legislaţie europeană. Mi se pare o ploconire în faţa directivelor europene, fără nici un discernămînt. Oricît ni s-ar părea de ciudat, cheia rezolvării acestei sensibile chestiuni stă la îndemîna oamenilor politici. Pe care nu i-am auzit în fierbere electorală că vor apăra limba română. Adică identitatea poporului din care fac parte. Jurnaliştii, oamenii de cultură scriu. Ei scriu, ei aud. Este ştiut că în ultimele două decenii elevii României învaţă limba lor maternă - după programa şcolară - după principii mişcătoare. Clasicii literaturii române sînt lăsaţi în uitare. Este strigător la cer cu cîtă uşurinţă renunţăm la valorile noastre. Închei cu o ştire de ultimă oră, furnizată presei de pictorul Sorin Dumitrescu: Nichita Stănescu apare în Dicţionarul Literaturii Engleze drept fondatorul poeziei britanice moderne. Despre această părere vom reveni. Dar limba şi literatura română trebuie apărate acasă.
Gheorghe PÂRJA
Sursa:http://www.graiul.ro/?p=7002
Identitatea supremă a unui popor este limba care o vorbeşte. La noi, limba română. Apărarea ei este o chestiune de securitate naţională. În plină campanie electorală limba şi literatura română primesc din partea Ministerului Educaţiei lovituri care se vor resimţi peste vreme. În cauză sînt subiectele la oral pentru proba de Limbă şi literatură română la Bacalaureatul care va începe nu peste mult timp. Elevilor li se impun subiecte care nu au tangenţă cu limba română. Scheele de la Uniunea Europeană i-a înlocuit pe Caragiale şi Nichita Stănescu. Apoi Raportul Tismăneanu şi texte de legislaţie europeană. Mi se pare o ploconire în faţa directivelor europene, fără nici un discernămînt. Oricît ni s-ar părea de ciudat, cheia rezolvării acestei sensibile chestiuni stă la îndemîna oamenilor politici. Pe care nu i-am auzit în fierbere electorală că vor apăra limba română. Adică identitatea poporului din care fac parte. Jurnaliştii, oamenii de cultură scriu. Ei scriu, ei aud. Este ştiut că în ultimele două decenii elevii României învaţă limba lor maternă - după programa şcolară - după principii mişcătoare. Clasicii literaturii române sînt lăsaţi în uitare. Este strigător la cer cu cîtă uşurinţă renunţăm la valorile noastre. Închei cu o ştire de ultimă oră, furnizată presei de pictorul Sorin Dumitrescu: Nichita Stănescu apare în Dicţionarul Literaturii Engleze drept fondatorul poeziei britanice moderne. Despre această părere vom reveni. Dar limba şi literatura română trebuie apărate acasă.
Gheorghe PÂRJA
Sursa:http://www.graiul.ro/?p=7002
Abonați-vă la:
Postări (Atom)