Sindicalistii maramureseni au luat ca exemplu colegii lor din Dolj
Profesorii din capitala cu studii superioare, din cadrul Federatiei Educatiei Nationale, vor primi un salariu minim de 880 lei. Asa a decis Curtea de Apel Bucuresti, care a judecat procesul intentat de sindicatul Guvernului si M inisterelor Muncii si Educatiei. Sindicalistii au cerut in instanta respectarea Contractului Colectiv de Munca unic la nivel national. La fel ca si colegii lor, care au castigat in urma cu o luna un proces similar in Dolj, sindicalistii vor primi diferenta de bani pentru perioada 1 ianuarie - 31 octombrie 2007 pana la acoperirea sumei de 880 lei. Sindicatul Liber din Invatamant Maramures nu se lasa mai prejos fata de colegii lor si vor intenta si ei procese similare.
* Vor fi depuse in instanta 200 dosare
Potrivit lui Liviu Pop, presedintele SLI Maramures, in aceste zile, in unitatile scolare au fost trimise tabele in care sa fie inclusi profesorii care au salariul minim de 880 lei. In aceasta situatie sunt 900 de cadre didactice maramuresene, din care 800 sunt membri de sindicat. Pentru acestia, Sindicatul Liber din Invatamant va actiona in instanta Inspectoratul Scolar Judetean Maramures, pentru a primi diferenta de bani aferenta perioadei 1 ianuarie - 31 octombrie 2007. "Dupa primirea tabelelor din institutiile de invatamant vom actiona in instanta pentru recuperarea banilor. Vor fi depuse 200 de dosare. Incercam in asa fel incat in prima saptamana sa depunem in jur de 10-15 dosare, iar pana la sfarsitul acestei luni, sa fie toate dosarele in instanta". In ceea ce priveste Contractul Colectiv de Munca, la nivel national se prevede un salariu minim de 660 lei, pentru cei cu studii medii, si 880 lei, pentru angajatii cu studii superioare. "Aplicarea acestuia ar aduce cresteri de salarii chiar si pentru cei cu venituri mai mari datorita aplicarii coeficientilor de ierarhizare", a mai declarat sindicalistul Pop.
Anca Dindiligan
Sursa: http://www.informatia-zilei.ro/BM/actual.htm
6 nov. 2007
Patru gradinite din Baia Mare s-au inchis pentru continuarea lucrarilor de reabilitare
Aproximativ 800 de prescolari au ramas in grija bunicilor sau bonelor Situatie dificila pentru parintii care si-au inscris copiii la gradinitele cu program prelungit nr. 27, 28, 25 si 33 din Baia Mare. De ieri, aceste institutii de invatamant si-au inchis portile, deoarece Primaria a alocat peste 1 miliard lei pentru continuarea lucrarilor de consolidare si amenajare a institutiilor, iar in cazul Gradinitei 33 pentru incalzirea centrala. Aproximativ 800 de prescolari cu varste cuprinse intre 4 si 7 ani vor fi obligati sa ramana in grija bunicilor sau bonelor pana la finalizarea lucrarilor. Si cum este firesc, discutiile in randul parintilor au si inceput. "Nu mi se pare corect ca gradinita sa se inchida in timpul anului scolar. Au avut la dispozitie o vara intreaga, s-a putut lucra in tot acest timp, dar s-a ajuns aici din cauza comoditatii. Eu ce o sa fac acum cu cei doi copii ai mei? Cine ii va ingriji, pentru ca nu am posibilitatea de a angaja o bona?", ne-a declarat Gabriela C., mama a doi copii.
* Narcisa Pop, director Gradinita 27: "Din 3 decembrie, vom putea relua procesul de invatamant"
Ieri, la Gradinita cu Program Prelungit 27 s-au eliberat toate spatiile in care se vor executa lucrari, urmand ca, in cursul zilei de azi, muncitorii sa se puna pe treaba. Directoarea unitatii, Narcisa Pop, ne-a declarat: "Intr-adevar, de azi, in unitatea noastra se vor efectua lucrari de reabilitare a blocului alimentar, a magaziilor de alimente si a spalatoriei. Aceste lucrari constau in refacerea instalatiilor electrice, instalatia de apa, geamuri, usi termopan. De asemenea, toate aceste spatii vor fi zugravite. Speram ca lucrarile sa fie finalizate pana la sfarsitul aceste luni. Credem ca din 3 decembrie vom putea relua procesul de invatamant in conditii mult mai optime. Noi stiam de aceste lucrari, iar in 3 octombrie, la sedinta cu parintii, i-am anuntat, asa ca nu exista probleme si nici discutii. In plus, saptamana trecuta noi nu am inchis gradinita pentru vacanta, ci am lucrat normal".
* O luna: atat timp este nevoie pentru finalizarea lucrarilor
Pavel Filip, purtator de cuvant al Inspectoratului Scolar Judetean Maramures, spune ca aceste lucrari constau in schimbarea blocurilor alimentare, amenajarea grupurilor sanitare cu gresie si faianta, inlocuirea geamurilor vechi cu termopan, incalzire centrala etc. Pentru finalizarea lucrarilor, "mesterii" au nevoie de aproximativ o luna. "Din pacate, toate aceste unitati de invatamant sunt cu program prelungit. Pentru a se imbogati conditiile necesare procesului instructiv-educativ, parintii trebuie sa faca un efort. Noi stim ca este o situatie neplacuta, dar pentru ca acesti copii sa aiba confort este nevoie si de putin sacrificiu. Insa parintii care efectiv nu au ce sa faca cu copii lor ii pot duce la Gradinitele 29, 36, 8, «Ion Creanga» si «Mihai Eminescu», care se ofera sa-i ajute", a spus Pavel Filip.
Anca Dindiligan
Sursa: http://www.informatia-zilei.ro/BM/eveniment.htm
* Narcisa Pop, director Gradinita 27: "Din 3 decembrie, vom putea relua procesul de invatamant"
Ieri, la Gradinita cu Program Prelungit 27 s-au eliberat toate spatiile in care se vor executa lucrari, urmand ca, in cursul zilei de azi, muncitorii sa se puna pe treaba. Directoarea unitatii, Narcisa Pop, ne-a declarat: "Intr-adevar, de azi, in unitatea noastra se vor efectua lucrari de reabilitare a blocului alimentar, a magaziilor de alimente si a spalatoriei. Aceste lucrari constau in refacerea instalatiilor electrice, instalatia de apa, geamuri, usi termopan. De asemenea, toate aceste spatii vor fi zugravite. Speram ca lucrarile sa fie finalizate pana la sfarsitul aceste luni. Credem ca din 3 decembrie vom putea relua procesul de invatamant in conditii mult mai optime. Noi stiam de aceste lucrari, iar in 3 octombrie, la sedinta cu parintii, i-am anuntat, asa ca nu exista probleme si nici discutii. In plus, saptamana trecuta noi nu am inchis gradinita pentru vacanta, ci am lucrat normal".
* O luna: atat timp este nevoie pentru finalizarea lucrarilor
Pavel Filip, purtator de cuvant al Inspectoratului Scolar Judetean Maramures, spune ca aceste lucrari constau in schimbarea blocurilor alimentare, amenajarea grupurilor sanitare cu gresie si faianta, inlocuirea geamurilor vechi cu termopan, incalzire centrala etc. Pentru finalizarea lucrarilor, "mesterii" au nevoie de aproximativ o luna. "Din pacate, toate aceste unitati de invatamant sunt cu program prelungit. Pentru a se imbogati conditiile necesare procesului instructiv-educativ, parintii trebuie sa faca un efort. Noi stim ca este o situatie neplacuta, dar pentru ca acesti copii sa aiba confort este nevoie si de putin sacrificiu. Insa parintii care efectiv nu au ce sa faca cu copii lor ii pot duce la Gradinitele 29, 36, 8, «Ion Creanga» si «Mihai Eminescu», care se ofera sa-i ajute", a spus Pavel Filip.
Anca Dindiligan
Sursa: http://www.informatia-zilei.ro/BM/eveniment.htm
5 nov. 2007
Calitate ARACIP a dat termen 10 octombrie
Directorii şcolilor spun că rapoartele de autoevaluare sunt hârţogărie inutilă
de Elena LARION | 06 NOIEMBRIE 2007
Cu toate că documentele sunt publice, directorii refuză să le prezinte
Unii au atâtea rapoarte de făcut, încât nici nu mai ştiu care este cel de autoevaluare
Directorii şcolilor spun că rapoartele de autoevaluare sunt hârţogărie inutilă
Directorii şcolilor de stat sunt mai reticenţi în a prezenta calitatea atinsă de şcoala pe care o conduc, decât cei din unităţile particulare. Acestora le este, în anumite cazuri, aproape imposibil să prezinte rapoartele de evaluare internă.
Poate şi pentru că acestea trebuie să prezinte, cât se poate de real, stadiul atins în privinţa dotărilor, a resursei umane, sau care sunt planurile de dezvoltare. Pâna pe 10 octombrie, toate şcolile trebuiau să-şi întocmească rapoartele de evaluare internă, cerinţă stabilită prin lege şi urmărită de Agenţia Română de Asigurare a Calităţii în Învăţământul Preunivesitar.
Aşa că am luat la întâmplare, o şcoală, un liceu de stat şi o grădiniţă particulară pentru a vedea, în primul rând, dacă şcolile şi-au făcut treaba şi au finalizat rapoartele şi, în al doilea rând, cât de reale sunt datele din raportul comisiei interne a respectivelor unităţi de învăţământ.
La Şcoala Generală Nr. 17, „Pia Brătianu”, din sectorul 1, al Capitalei, ne-am izbit de un refuz categoric, în momentul în care am cerut să consultăm raportul, deşi este dată public, şi poate fi consultat de părinţi, elevi sau presă.
„Dar de ce vreţi să-l vedeţi? Uitaţi-vă pe internet, că aveţi acolo un model standard. Ce, este public?! Trebuie să cer acordul consiliului de administraţie. Săptămâna viitoare îl pun pe site, promit! Acum nu pot să vi-l dau!”, a fost poziţia adoptată de directoarea şcolii. Nu înţelegem de ce este atât de dificil să ni se arate un act public, bineînţeles, dacă acesta există.
Unii directori nu ştiu care este raportul de autoevaluare
La Grupul Şcolar Industrial „Doamna Stanca”, din sectorul 6, directorul Emil Alboiu, a fost mult mai binevoitor. Printre zecile de dosare aşezate în stivă pe biroul dumnealui, mai întâi ne-a privit întrebător, neînţelegând ce anume îi cerem.
Că dosare, rapoarte şi evaluări, tot a făcut, dar nu ştie sigur la care ne referim. Aşa că ne-a dat trei lucrări, să ne-o alegem noi pe aceea pe care o considerăm a fi raportul cerut de lege: raport de inspecţie, raport de autoevaluare, raport anual privind starea învăţământului. Noi căutam raportul de autoevaluare ce ar fi fost complet doar dacă le-ar fi înglobat şi pe celelalte două.
„Ne cer nişte chestii alambicate, când e o treabă aşa de simplă în asigurarea calităţii: să vezi cum învaţă copii, dacă au cărţi. Şase profesori au muncit la acest raport. Este prea multă hârţogărie de făcut. Nu mai avem timp să ne ocupăm de adevăratele probleme, pentru că stăm să tot facem rapoarte!”, ne-a spus domnul director, răsfoind raportul care reflecta realitatea din şcoală: bază materială depăşită moral, nu au consilier şcolar, performanţele elevilor nu sunt strălucite, dar au planuri de dezvoltare. Nu degeaba, au cerut să fie evaluaţi pentru obţinerea acreditării unei noi specializări.
La particulare, documentele sunt puse la punct
La grădiniţa particulară Diamond Kids & After School, directoarea Ionela Şerban nu ştia cum să ne pună toate actele la dispoziţie, pentru a ne arăta că, deşi s-au deschis de doar două săptămâni, au toate actele în regulă.
„Avem totul aici, investiţiile, dotările, personalul, proiectele de viitor. Am păstrat până şi ultima chitanţă cu banii cheltuiţi pentru deschiderea grădiniţei”, ne-a spus directoarea. Mai mult, aceasta ne-a condus prin toată clădirea, să ne convingem că datele din raport sunt cât se poate de reale: dotările sunt noi, fondul de carte este asigurat, au educatoare, infirmieră, medic şi asistentă şi intenţionează să cumpere maşini pentru transportul copiilor.
Diferenţele între învăţământul de stat şi cel particular sunt evidente. Poate că rapoartele sunt mai greu de realizat, dar directorii sunt obligaţi să le facă, pentru a proba anual stadiul atins în privinţa calităţii educaţiei.
„Dar de ce vreţi să-l vedeţi? Uitaţi-vă pe internet, că aveţi acolo un model standard. Ce, este public?” directoare (Şcoala Nr. 17)
elena.larion@gandul.info
Sursa http://www.gandul.info/scoala/directorii-scolilor-spun-rapoartele-autoevaluare-hartogarie-inut.html?3934;1026227
de Elena LARION | 06 NOIEMBRIE 2007
Cu toate că documentele sunt publice, directorii refuză să le prezinte
Unii au atâtea rapoarte de făcut, încât nici nu mai ştiu care este cel de autoevaluare
Directorii şcolilor spun că rapoartele de autoevaluare sunt hârţogărie inutilă
Directorii şcolilor de stat sunt mai reticenţi în a prezenta calitatea atinsă de şcoala pe care o conduc, decât cei din unităţile particulare. Acestora le este, în anumite cazuri, aproape imposibil să prezinte rapoartele de evaluare internă.
Poate şi pentru că acestea trebuie să prezinte, cât se poate de real, stadiul atins în privinţa dotărilor, a resursei umane, sau care sunt planurile de dezvoltare. Pâna pe 10 octombrie, toate şcolile trebuiau să-şi întocmească rapoartele de evaluare internă, cerinţă stabilită prin lege şi urmărită de Agenţia Română de Asigurare a Calităţii în Învăţământul Preunivesitar.
Aşa că am luat la întâmplare, o şcoală, un liceu de stat şi o grădiniţă particulară pentru a vedea, în primul rând, dacă şcolile şi-au făcut treaba şi au finalizat rapoartele şi, în al doilea rând, cât de reale sunt datele din raportul comisiei interne a respectivelor unităţi de învăţământ.
La Şcoala Generală Nr. 17, „Pia Brătianu”, din sectorul 1, al Capitalei, ne-am izbit de un refuz categoric, în momentul în care am cerut să consultăm raportul, deşi este dată public, şi poate fi consultat de părinţi, elevi sau presă.
„Dar de ce vreţi să-l vedeţi? Uitaţi-vă pe internet, că aveţi acolo un model standard. Ce, este public?! Trebuie să cer acordul consiliului de administraţie. Săptămâna viitoare îl pun pe site, promit! Acum nu pot să vi-l dau!”, a fost poziţia adoptată de directoarea şcolii. Nu înţelegem de ce este atât de dificil să ni se arate un act public, bineînţeles, dacă acesta există.
Unii directori nu ştiu care este raportul de autoevaluare
La Grupul Şcolar Industrial „Doamna Stanca”, din sectorul 6, directorul Emil Alboiu, a fost mult mai binevoitor. Printre zecile de dosare aşezate în stivă pe biroul dumnealui, mai întâi ne-a privit întrebător, neînţelegând ce anume îi cerem.
Că dosare, rapoarte şi evaluări, tot a făcut, dar nu ştie sigur la care ne referim. Aşa că ne-a dat trei lucrări, să ne-o alegem noi pe aceea pe care o considerăm a fi raportul cerut de lege: raport de inspecţie, raport de autoevaluare, raport anual privind starea învăţământului. Noi căutam raportul de autoevaluare ce ar fi fost complet doar dacă le-ar fi înglobat şi pe celelalte două.
„Ne cer nişte chestii alambicate, când e o treabă aşa de simplă în asigurarea calităţii: să vezi cum învaţă copii, dacă au cărţi. Şase profesori au muncit la acest raport. Este prea multă hârţogărie de făcut. Nu mai avem timp să ne ocupăm de adevăratele probleme, pentru că stăm să tot facem rapoarte!”, ne-a spus domnul director, răsfoind raportul care reflecta realitatea din şcoală: bază materială depăşită moral, nu au consilier şcolar, performanţele elevilor nu sunt strălucite, dar au planuri de dezvoltare. Nu degeaba, au cerut să fie evaluaţi pentru obţinerea acreditării unei noi specializări.
La particulare, documentele sunt puse la punct
La grădiniţa particulară Diamond Kids & After School, directoarea Ionela Şerban nu ştia cum să ne pună toate actele la dispoziţie, pentru a ne arăta că, deşi s-au deschis de doar două săptămâni, au toate actele în regulă.
„Avem totul aici, investiţiile, dotările, personalul, proiectele de viitor. Am păstrat până şi ultima chitanţă cu banii cheltuiţi pentru deschiderea grădiniţei”, ne-a spus directoarea. Mai mult, aceasta ne-a condus prin toată clădirea, să ne convingem că datele din raport sunt cât se poate de reale: dotările sunt noi, fondul de carte este asigurat, au educatoare, infirmieră, medic şi asistentă şi intenţionează să cumpere maşini pentru transportul copiilor.
Diferenţele între învăţământul de stat şi cel particular sunt evidente. Poate că rapoartele sunt mai greu de realizat, dar directorii sunt obligaţi să le facă, pentru a proba anual stadiul atins în privinţa calităţii educaţiei.
„Dar de ce vreţi să-l vedeţi? Uitaţi-vă pe internet, că aveţi acolo un model standard. Ce, este public?” directoare (Şcoala Nr. 17)
elena.larion@gandul.info
Sursa http://www.gandul.info/scoala/directorii-scolilor-spun-rapoartele-autoevaluare-hartogarie-inut.html?3934;1026227
Abonați-vă la:
Postări (Atom)