Comasare și restrângere

 Buna ziua. in situația comasării a doua clase dintr-o școală cine intră în restrângere de activitate? persoana venită prin pretransfer in primăvara sau persoana angajată pe perioada de viabilitate a postului dar care nu a mai dat concurs pt a fi titularul sistemului? Vă întreb pt că am văzut din postări că sunteți una dintre cele mai informate persoane.

Situația pe care o descrii ține direct de procedura de restrângere de activitate din Legea educației și din Metodologia mobilității personalului didactic, iar ordinea este clar stabilită în documentele oficiale, nu la latitudinea directorului (deși în practică apar interpretări).

🔍 În cazul comasării a două clase → dacă din comasare rezultă un număr mai mic de ore decât norma completă și e nevoie să se reducă posturi, se aplică criteriile de departajare din metodologie, în ordinea lor.

Ordinea de prioritate – cine rămâne și cine intră în restrângere

(Extras din metodologia mobilității, valabilă și în 2025, cu modificări minore):

1. Titularii cu viabilitate a postului ≥ 4 ani au prioritate.
2. Titularii veniți prin pretransfer au aceleași drepturi ca titularii inițiali, nu sunt dați afară doar pentru că au venit recent.
3. Personalul angajat pe perioadă determinată (viabilitate sub 4 ani), adică ocupă un post care nu este titularizabil, intră primul în restrângere dacă norma se diminuează.
4. Dacă sunt doi titulari pe același post și trebuie redus unul, atunci se aplică criteriile de performanță (punctajul de la mobilitate: gradul didactic, vechime, calificative, rezultate la examene, distincții etc.).

Aplicat la cazul tău

• Persoana angajată pe perioada de viabilitate (netitularizată) este prima vizată de restrângere.
• Persoana venită prin pretransfer (dar titular în sistem) rămâne pe post, dacă norma este viabilă și există ore.

⚠️ Singura excepție: dacă persoana titulară venită prin pretransfer are punctaj mai mic decât un alt titular aflat în restrângere pe același post din aceeași școală și viabilitatea e peste 4 ani pentru amândoi – atunci intră în joc criteriile de departajare.

Viața profesorului român: între mit și realitate

 Viața profesorului român: între mit și realitate

(Și nu, nu e despre vacanțe!)

În fiecare dimineață, cu mult înainte ca prima oră să înceapă, mii de profesori din România intră în școli nu pentru cele 18 ore prevăzute în fișa postului, ci pentru o meserie care nu se termină niciodată.

🔹 Planificări.

🔹 Fișe.

🔹 Adaptări pentru elevii cu CES.

🔹 Lucrări corectate noaptea.

🔹 Comisii.

🔹 Ședințe.

🔹 Birocrație fără sfârșit.

🔹 Consiliere pentru elevii aflați în suferință.

🔹 Discuții cu părinți exasperați.

🔹 O continuă presiune că „nu e destul”.

 Să fii profesor în România înseamnă să muncești între 48 și 52 de ore pe săptămână – adică mai mult decât media europeană.

💸 Pentru sub 1.200 de euro lunar. Compară cu Germania (4.500 €) sau Finlanda (3.700 €).

Dar ni se spune mereu: „Aveți vacanțe!”

Realitatea?

Majoritatea profesorilor au, în cel mai bun caz, două-trei săptămâni reale de pauză. Restul e „ocupat”: cursuri obligatorii, examene naționale, corigențe, evaluări, titularizări, lucrări de grad. Și da, ore de meditații – pentru că salariul nu ajunge nici pentru coșul minim de consum.

Aproape o treime dintre profesorii sub 35 de ani părăsesc sistemul în primii ani. Din cauza burnoutului, a haosului birocratic, a lipsurilor din școli și a lipsei de respect.

În rural? Se predă fără materiale, fără consilieri școlari, fără biblioteci funcționale. Dar se cere performanță, testări, rezultate. Cu ce? Cu cine?

Cel mai dureros?

Disprețul mut. Prejudecata că „n-ai fost bun de altceva, te-ai făcut profesor”.

În realitate, profesorii sunt cei care, în fiecare toamnă, umplu bănci goale cu încredere, curaj și cunoaștere. Chiar dacă sistemul îi golește pe dinăuntru.

Nu e vorba de milă. Nu cerem compasiune.

Cerem recunoaștere, respect sincer și o schimbare reală.

E timpul să renunțăm la mituri!

Viitorul României NU e construit pe vacanțele profesorilor, ci pe rezistența lor.

Rezistența de a merge mai departe, când statul le-a întors spatele.

Rezistența de a mai spune unui copil: „Poți mai mult. Și eu cred în tine.”

Atât cât mai pot.

14.11.2020 Întrebări- răspunsuri

 1. Buna ziua!

Sunt profesoara in judetul Constanta.Astazi am fost infirmati de catre  
conducerea scolii ca pe perioada cat vom functiona in sistem online nu vom  
primi indemnizatia de hrana si sporul neuropsihic.D-na director a precizat  
ca au primit pe grupul cu directorii aceasta dispozite..Cum vedeti  
dv.aceasta aberanta decizie?.Este legala?

Cu stimă, S.A.

Răspuns:

Nu există o bază legală pentru neplata indemnziației de hrană și a sporului neuropsihic, dat fiind că ele nu se achită din bunăvoința angajatorului, ci sunt reglementate de Legea- cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările și completările ulterioare:

1.   Indemnizația de hrană este prevăzută la art. 18 alin. (2) : Indemnizaţiile de hrană prevăzute la alin. (1) se acordă proporţional cu timpul efectiv lucrat în luna anterioară, cu încadrarea în prevederile art. 25 alin. (1).

2.   Sporul neuropsihic este prevăzut la art. 16 pct. B cap. I Anexa nr. 1 din: Pentru personalul didactic de predare din învăţământ, precum şi pentru personalul didactic de conducere prevăzut la pct. 1 nr. crt. 1, 2, 4-6 şi pentru personalul de conducere, de îndrumare şi control prevăzut la pct. 2 din anexa nr. I cap. I lit. A se acordă un spor de suprasolicitare neuropsihică de 10% din salariul de bază.

Prin urmare, niciunul din cele două (indemnizație, spor) nu este condiționat sau influențat de locul de desfășurare a activității didactice sau de modalitatea de predare, respectiv față în față cu elevul sau prin intermediul tehnologiei.

2. Buna ziua, dl Senator!

Vă rog să mă ajutați în clarificarea unei probleme legată de concediul de  
odihnă plătit în cazul cumulului de funcții.
Sunt încadrată ca laborant de 30 ani, ca funcție de bază. Din anul 2006,  
particip la concursul de Titularizare și ocup 1/2 norma didactică, profesor  
calificat, grad didactic II.
Întrebarea mea este: Mă încadrez sau nu la art.3, alin. 1 care a fost  
abrogat?

Art. 3 alin. 1 prevedea că: „salariaţii care îndeplinesc prin cumul, pe  
lângă funcţia de bază, cu o normă întreagă, o altă funcţie, au dreptul la  
concediul de odihnă plătit numai de la unitatea în care au funcţia de bază.  
Unitatea în care salariaţii cumulează le va acorda, la cerere, un concediu  
fără plată pentru zilele de concediu de odihnă primite de la cealaltă  
unitate”.

În măsura în care aveți disponibilitate, aștept un sfat de la dvs.

Mulțumesc mult! B.V.

Răspuns:

Conform art. 29 alin. (1) din Contractul colectiv de muncă unic la nivel de sector de activitate învăţământ preuniversitar, înregistrat la M.M.J.S.-D.D.S. sub nr. 435 din data de 17.04.2019, beneficiați, în calitate de personal didactic auxiliar (laborant) cu 30 de ani de vechime, de 28 de zile de concediu de odihnă.

De asemenea, beneficiați și de un concediu suplimentar, conform prevederilor alin. (5) al art. 29 din Contractul colectiv de muncă: Personalul didactic auxiliar şi nedidactic beneficiază de un concediu de odihnă suplimentar între 5 şi 10 zile lucrătoare. Durata exactă a concediului suplimentar se stabileşte în comisia paritară de la nivelul unităţii/instituţiei prevăzute în Anexa nr. 3. 

În cazul în care acest articol nu a fost aplicat, depuneți o solicitare la comisia paritară constituită la nivelul unității dumneavoastră de învățământ. 

 

Pentru activitatea didactică beneficiați deconcediu de odihnă proporţional cu timpul efectiv lucrat, potrivit art. 2 alin. (5) din Normele metodologice privind efectuarea concediului de odihnă al personalului didactic din învăţământ aprobate prin OMECTS nr. 5559/2011: Personalul didactic încadrat pe fracţiuni de normă beneficiază de concediu de odihnă proporţional cu timpul efectiv lucrat, calculat conform prevederilor alin. (2) şi (3).

 

Cele două tipuri de concedii se cumulează, deoarece alin. (1) al art. 3 din H.G. nr. 250/1992 privind concediul de odihnă şi alte concedii ale salariatilor din administratia publică, din regiile autonome cu specific deosebit şi din unitatile bugetare, republicată, cu modificările ulterioare, a fost aborgat prin Legea nr. 31/31.03.2020.

Anterior abrogării, art. 3 alin. (1) din H.G. nr. 250/1992, republicată, cu modificările ulterioare, avea următorul conținut: 

”Salariaţii care indeplinesc prin cumul, pe linga functia de baza, cu o norma întreaga, o alta functie, au dreptul la concediul de odihnă platit numai de la unitatea în care au functia de baza. Unitatea în care salariaţii cumuleaza le va acorda, la cerere, un concediu fără plata pentru zilele de concediu de odihnă primite de la cealalta unitate”.

Mulțumesc SOLE