Situația învăţămîntului din România a fost readusă pe tapetul actualităţii prin rezultatele examenului de bacalaureat de anul acesta. Se caută vinovaţi, se speculează capital electoral, se aruncă cu noroi şi vorbe goale, uneori tocmai de cei care trebuiau sau trebuie să gasească soluţii.
Nu mă regăsesc printre cei care clamează acum situația dezastruoasă a învățământului românesc. Învăţământul este ca restul societății și problemele vor trebui obligatoriu corelate. Cu o subfinanțare de 2,7% din PIB învățământul și educația nu au cum să meargă foarte bine. Pe lângă această subfinanţare avem şi o extrem de proastă organizare și o excesivă politizare a sistemului de învățământ. Avem de doi ani încoace o schimbare masivă a directorilor de școli, strict pe criterii politice.
La acestea se adaugă: demotivarea cadrelor didactice, dar și a elevilor; numeroase școli au fost închise, după ce au fost reduse salariile celor din învățământ; ieșirea din sistem a unei întregi generații de dascăli nu a fost suplinită de o generație nouă pregătită la standarde actuale, ci cârpită prin fel de fel de subterfugii. Demotivarea corpului profesional a fost însoţită de o harababura indusă de așa-zisa reformă, unde și-au băgat mai mult coada politicienii, decît să-și vâre capul în apă rece experții și oamenii cu experiență în învățământ.
Penibilitatea prin care ministerul transformă eșecul unui examen într-un succes administrativ-organizatoric este maximă. Bazaconiile debitate de ministru sunt pe măsura celor întâmplate. A spune că nişte obiecte, în speţă camerele de luat vederi, pot înlocui resursa umană este o aberaţie pe care numai o persoană care nu a fost macar un minut în şcoală o poate face.
Din punctul meu de vedere, printre cauzele care au declanşat rezultatele de la examenul de bacalaureat din 2011 sunt: modificarea regulilor în timpul jocului (vina aparţinând ministerului), pregatirea deficitară a elevilor (vina aparţinând ministrului, profesorilor, familiei şi elevului) şi lipsa supravegherii unitare (vina aparţinând ministerului şi inspectoratului şcolar). Ministrul Educatiei a făcut două intervenţii majore în desfăşurarea bacalaureatului, faţă de anul trecut, când acelaşi ministru a organizat examenul de bacalaureat. Aceste intervenţii sunt: modificarea calendarului, cu competenţe care s-au dat înaintea probelor, nu în timpul anului şcolar, şi supravegherea video, care a produs efecte asupra multor elevi. Nu toate unităţile şcolare au avut în sălile de clasă camere de luat vederi şi astfel s-a creat o discriminare. Asta nu înseamnă că supravegherea video a influenţat rezultatele examenului de bacalaureat.
Pregătirea elevilor depinde de: programele şcolare care trebuie reformate, aerisite de balast şi repetiţii inutile, de profesorii formaţi şi bine plătiţi pentru a preda noile programe şi de baza materială necesară aplicării acestor programe. Pentru asta e nevoie de 6% din PIB nu de jumătate cât este alocat acum.
Până nu le vom avea pe toate vom căuta mereu vinovaţii...adică clasa politică din ultimii 20 de ani, corpul profesoral, elevii și părinții, în această ordine și în procente greu de fixat.
In cele din urma , un singur vinovat : PROFESORUL !
RăspundețiȘtergereSe politizeaza excesiv de mult si se improasca cu noroi din toate partile si in toate partile. Se transforma in dezastru national un eveniment relativ normal. (Se abate atentia de la alte probleme deosebit de grave.) Cele mai panicate sunt totusi universitatile de toate coloraturile care vor trebui sa se reorganizeze. Cum este posibil ca universitatile sa aiba mai multe locuri la admitere decat numarul absolventilor de liceu? Si toti (aproape toti!) tinerii vor sa studieze dreptul, psihologia si stiintele comunicarii. In mod firesc, fiecare din actorii actului educational ar fi trebuit sa traga niste concluzii si, daca sunt de buna credinta, sa ia masuri si sa actioneze pentru corectarea situatiei. Ministerul sa reorganizeze invatamantul postgimnazial in consens cu nevoile de pregatire a fortei de munca. Tinerii sa fie orientati potrivit aptitudinilor, inclinatiilor si nu computerizat. Probele de bacalaureat (de absolvire) sa fie in consens cu competentele asimilate. Parintii sa devina mai constienti ca poarta raspunderea majora pentru formarea propriilor copii. Copii (tinerii) sa fie motivati, sa fie constienti ca dupa terminarea gimnaziului incep sa-si construiasca viitorul; sa dea si pe la scoala; sa asculte ce spune popa (ce-i invata profesorii). Personalul didactic sa fie mai responsabil (mai exigent si mai consecvent). Etc. Personal, cred ca actuala situatie nu este nici pe departe tragica. Personal, am trait o experienta si mai dura. In 1968, pentru prima data in comunism, presedintele comisiei de bacalaureat a fost numit un profesor universitar. Comisia a fost formata cu profesori din afara judetului. Emotivitatea era la maximum. La Tecuci au fost 200 de aspiranti la diploma de bacalaureat. Am luat bacalaureatul numai 2 (doi) candidati. 1%! Desigur, atunci nu a fost nimeni de rea credinta. Vara a fost ... un sfetnic bun. In toamna au luat bacalaureatul 90%. La scurt timp dupa, invatamantul liceal s-a diversificat. S-au infiintat liceele tehnologice si liceele vocationale. Admiterea in invatamantul superior se facea prin examene foarte dure. La multe specialitati erau cate 10-25 de candidati pe loc. Examenele erau dure si unde erau 1,5-2 candidati pe loc. Elevii si studentii ii respectau pana la veneratie pe profesori. Nimeni nu cauta vina pentru un esec in alta parte desi acest lucru era posibil si atunci. Nu credeti ca trebuie sa reconsideram istoria pentru ca ne ofera invataminte?
RăspundețiȘtergerePunctul dvs. de vedere, regret sa va spun, mi se pare gresit. Nu cred ca vina apartine doar celor enumerati de dvs., ci in proportie de macar 50% apartine societatii. O societate in care democratia ne-a invatat ca avem drepturi dar nu pomeneste nimic despre obligatii. Suntem in situatia in care nu o generatie intreaga, dar jumatate din ea, alaturi de parintii si prietenii lor, sunt indignati si reclama ca nu li s-a permis sa copieze! Am asistat la o scena in care o mama, foarte indignata, ameninta ca da in judecata supraveghetoarea care l-a prin pe fiu-sau copiind, ca si-a permis sa-l prinda! Foarte convinsa ca acea supraveghetoare e vinovata de esecul fiului ei!
RăspundețiȘtergereNu cred ca e de vina nici macar subfinantarea, nici salariile proaste ale profesorilor! In ciuda acestora, majoritatea muncesc la clasa si in afara clasei, fac ore suplimentare, fac tot ce pot sa-i ajute pe elevi sa invete. Problema e ca pe elevi nu-i intereseaza sa invete! Nici pe ei, nici pe parintii lor. Ei au planificat de mult ca vor lua bacalaureatul copiind. Eu predau la gimnaziu, dar am intalnit fosti elevi care in mod ostentativ afirmau ca nu se pregatesc pentru examen, ca „doar nu-s prosti sa invete”, ca ei au prieteni care n-au invatat nimic, au copiat si au luat bacul si acum sunt la facultate. Va asigur ca parintii erau de acord si-i sustineau. Nu conta cum, doar sa ia examenul!
In ce priveste faptul ca supravegherea video a afectat elevii emotional, asta numai cineva din afara ar putea sa o creada! Am participat la examen, am vazut relaxarea si nepasarea elevilor. Nu am vazut emotii, nu am vazut preocupare, nerabdare, interes. Totul extrem de formal pentru ei, o nepasare totala. Erau preocupati daca au voie cu tigari la ei, de ce sa intre inainte de 8.30 daca subiectele se dau la 9, cand pot sa iasa din examen... Atitudine fireasca pentru cineva care nu s-a pregatit deloc, la ce sa ai emotii? n-ai nimic de pierdut. Nici n-au bagat in seama camerele, nici nu le-a pasat de ele, au fost relaxati, au incercat sa vorbeasca intre ei, sa se intoarca la banca, unii chiar sa copieze de pe foi sau caricelele acelea speciale.
Pe principiul ca trebuie sa ne asumam responsabilitatea si vina se cere demisia directorilor liceelor unde rezultatele au fost 0. Si cu asta ce am facut? Daca vine alt director ce o sa faca? Poate el sa determine elevii sa invete? Parintii sa isi asume rolul de parinti si sa nu mai dea vina – si ei – pe profesori pentru rezultatele slabe ale copiilor? Nu poate. Poate doar sa ii lase sa copieze, sesiunea viitoare, ca sa nu pateasca si el ca predecesorul lui. De fapt, cam asa am ajuns aici!
Problema e ca totul e foarte facil pentru acesti copii, nu trebuie sa munceasca pentru nimic, primesc totul. Nu exista examen de admitere in liceu, orice absolvent de clasa a VIII-a merge la liceu, avand el si media 2. Merge la liceu, nu la o scoala profesionala! De ce? ca sa absolve liceul, sa copieze la bac si sa mearga la facultate, unde intra din nou fara examen! Astfel facultatile sunt pline de studenti submediocri, ca sa nu spun semianalfabeti. Pentru ca de, si universitarii trebuie sa traiasca! Si tot e prea greu pentru ei! Tot se gaseste cineva care sa spuna ca programa e prea incarcata, materia prea grea, orele prea multe. Trebuie sa-i lasam sa copieze, bietii de ei, altfel le ruinam viitorul!
Ca profesor, simt ca asta e prima raza de lumina dupa ani de cadere in invatamantul romanesc. Sper ca ceea ce s-a intamplat la acest examen sa se repete la toate cele care vor urma, este singurul mod in care elevii nostri si parintii lor isi vor putea schimba atitudinea fata de scoala si invatatura. Singurul motiv care i-ar putea determina sa invete este ca sa fie ferm convinsi si constienti ALTFEL NU SE POATE! Sper doar sa nu se revina, Doamne-fereste, la vechile practici, si sa ramana cu adevarat aceasta generatie una de sacrificiu.
Gabi T parintii elevii si profesorii reprezinta jumatate din societate...si toata societate a trecut prin scoala ca elevi
RăspundețiȘtergereA vorbii despre bac-ul 2011... e ca si cum ti-ai da proba de limba romana si trebuie sa descrii personajele unui text dramatic... In cazul de fata SITUATIA a fost dramatica. Si nu de fapt si de drept, ci pentru ca asa o vede clasa politica. Intr-adevar, bacalaureatul 2011 a fost un esec."Vinovatii" sunt, si ma bucur ca domnul Pop a fost obiectiv in a-i enumera pe toti fara precadere: ministerul, profesorii, familia, copiii.Orice tentativa de a invinovatii doar pe unii sau pe altii e eronata si arata pana unde poate sa ajunga iresponsabilitatea si, as zice,nesimtirea. Daca scoala produce 55% rebut e clar ca trebuie revizuit modul de a face scoala, si revizuirea trebuie facuta global, nu la nivelul clasei, institutiei, orasului... etc. Daca s-a instituit regula camerelor de supraveghere la bacalaureat, sa se aplice peste tot, dar PESTE TOT... daca nu se aplica, nu mai avem un bac "corect si obiectiv" cum afirma domnul ministru, ci un bac nedrept!! Si chiar asta am avut. Nu contest insa eficienta metodei acesteia, a camerelor de supraveghere. Intr-un sistem de invatamant organizat,cu toate cele puse la punct, logic, coerent,reformat si eficient metoda ar functiona perfect, dar: de unde se incepe oare reforma? O luam de la coada la cap? Cam asta e stategia de reforma pe care o propune domnul Funeriu... reformam mai intai modul de evaluare al elevilor; ca si cum toate cele pana acolo ar fii la cote maxime.
RăspundețiȘtergereCand manualele vor fii reformate, eficiente, aerisite, cand vom avea profesorii aceia formati si platiti,si baza materiala adecvata, vom putea sa evaluam la standardele dorite ACUM de domnul ministru, si vom avea cu siguranta si rezultatele dorite. Pana atunci, vom derula filmul bacului 2011 again and again pentru ca... totul porneste de la organizare.Iar sistemul romanesc de invatamant duce lipsa acuta de asa ceva.