2 aug. 2009
2.08.2009 Grupul de lucru Codul Educatiei ora 9.00 document in actulizare
Incepem cu capitolul Viata scolii
1 aug. 2009
Grupului de Lucru pentru dezbaterea Codului Educatiei. 1 august partea II-0ra 15.00 material in actualizare
CAPITOLUL V – Resursele învăţământului preuniversitar
Art. 41 Resurse informaţionale
(1) Competenţele partajate în domeniul resurselor informaţionale sunt următoarele:
a) Dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii pentru informare şi comunicare electronică;
b) Asigurarea condiţiilor şi resurselor pentru activitatea de documentare şi informare, prin biblioteci şcolare şi centre de documentare şi informare.
(2) Dezvoltarea infrastructurii pentru informare şi comunicare electronică se poate realiza prin programe şi proiecte naţionale de dezvoltare strategică a sistemului naţional de învăţământ, precum şi prin programe şi proiecte locale.
(3) Dezvoltarea infrastructurii pentru informare şi comunicare electronică prin programe şi proiecte locale se realizează astfel:
a) Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Inovării elaborează standardele naţionale privind raportul elevi/calculator, licenţe obligatorii, condiţiile de conectare la Internet şi altele asemenea;
b) Unitatea de învăţământ stabileşte necesarul pentru dezvoltarea/modernizarea infrastructurii pentru informare şi comunicare electronică, atât în privinţa echipamentelor, cât şi a programelor, în condiţiile legii;
c) Consiliul Local aprobă solicitările unităţilor de învăţământ pentru a asigura accesul elevilor la o reţea de calculatoare la Internet şi la conţinuturile digitale de învăţare;
d) Unităţile de învăţământ realizează dezvoltarea şi gestiunea integrală a echipamentelor şi programelor, în condiţiile legii;
e) Inspectoratul şcolar asigură monitorizarea şi evaluarea respectării standardelor naţionale privind raportul elevi/ calculator, licenţe obligatorii, conexiune la Internet şi a oricăror altor standarde similare stabilite prin acte normative. Inspectoratul şcolar poate propune consiliilor locale dezvoltarea/modernizarea cu prioritate a infrastructurii pentru informare şi comunicare electronică în anumite unităţi de învăţământ.
(4) Finanţarea dezvoltării şi modernizării infrastructurii pentru informare şi comunicare electronică se realizează de Consiliul Local, din bugetul acestuia.
(5) Dezvoltarea infrastructurii pentru informare şi comunicare electronică prin programe şi proiecte locale pentru învăţământul special se realizează conform prevederilor de la alin. (3) şi alin. (4), în care rolul Consiliului Local este atribuit Consiliului Judeţean.
(6) Asigurarea condiţiilor şi resurselor pentru activitatea de documentare şi informare prin biblioteci şcolare şi centre de documentare şi informare se poate realiza prin programe şi proiecte naţionale de dezvoltare strategică a sistemului naţional de învăţământ, precum şi prin programe şi proiecte locale.
(7) Asigurarea condiţiilor şi resurselor pentru activitatea de documentare şi informare prin biblioteci şcolare şi centre de documentare şi informare prin programe şi proiecte locale se realizează astfel:
a) Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Inovării emite norme de reglementare privind standardele naţionale pentru biblioteci şi centre de documentare şi informare, referitor la suprafeţe, tipuri de spaţii, echipamente minimale, mobilier, cărţi şi altele similare;
b) Unitatea de învăţământ stabileşte necesarul de resurse de toate tipurile, respectiv de lucrări, pentru dotări şi amenajări în vederea realizării de către elevi şi personalul didactic a activităţilor de documentare şi informare prin biblioteci sau centre de documentare şi informare, în condiţiile legii;
c) Consiliul Local aprobă solicitările unităţilor de învăţământ, inclusiv a lucrărilor necesare, în limita fondurilor disponibile şi în condiţiile legii;
d) Consiliul Judeţean şi inspectoratul şcolar stabilesc priorităţile locale şi unităţile de învăţământ participante în aplicarea programelor naţionale privind dezvoltarea activităţii de documentare şi informare;
e) Inspectoratul şcolar asigură monitorizarea şi evaluarea respectării standardelor naţionale privind spaţiile de studiu, dotările cu mobilier, echipamente, programe şi cărţi şi a oricăror altor standarde similare stabilite prin acte normative. Inspectoratul şcolar poate propune consiliilor locale dezvoltarea/modernizarea cu prioritate a bibliotecilor sau centrelor de documentare şi informare pentru anumite unităţi de învăţământ.
(8) Consiliul Local finanţează şi cofinanţează de la bugetul local, direct sau prin unităţile de învăţământ de stat, amenajări, dotări iniţiale, modernizări şi actualizări pentru activitatea de documentare şi informare;
(9) Consiliul Judeţean finanţează direct sau prin unităţile de învăţământ de stat, din bugetul său amenajări, dotări iniţiale, modernizări şi actualizări privind activitatea de documentare şi informare pentru învăţământul special;
(10) Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Inovării poate realiza programe naţionale pentru dezvoltarea activităţii de documentare şi informare si in acest caz finanţarea acestora se realizează de la bugetul de stat şi din alte surse.
(11) Asigurarea condiţiilor şi resurselor pentru activitatea de documentare şi informare prin biblioteci şcolare şi centre de documentare şi informare prin programe şi proiecte locale pentru învăţământul special se realizează conform prevederilor de la alin. (7) şi alin. (8), în care rolul Consiliului Local este atribuit Consiliului Judeţean.
Art. 42 Baza materială
(1) Baza materiala a invatamantului preuniversitar de stat consta in intregul activ patrimonial al Ministerului Educatiei, Cercetarii si Inovării, al instituţiilor şi al unitatilor de invatamant din sistemul naţional de invatamant existent la data intrarii in vigoare a prezentului cod, precum si in activul patrimonial redobandit sau dobandit ulterior.
(2) In intelesul prevederilor alin. (1), baza materiala a invatamantului preuniversitar de stat cuprinde: spatii pentru procesul de educaţie şi formare profesională, mijloace de invatamant aferente, biblioteci, centre de documentare şi informare, edituri si tipografii, statiuni didactice si de cercetare, unitati de microproductie, ateliere scolare, ferme didactice, gradini botanice, terenuri agricole, camine, internate, cantine, cluburi ale elevilor, case ale corpului didactic, săli de sport, tabere scolare, baze si complexuri cultural-sportive, palate si case ale copiilor si elevilor, baze de odihna si tratament, spatii cu destinatia de locuinta, precum si orice alt obiect de patrimoniu destinat invatamantului preuniversitar de stat si salariatilor din învăţământul preuniversitar de stat.
(3) Baza materiala aferenta procesului de educatie şi formare profesională, prevazuta la alin. (2) si realizata din fondurile statului sau din fondul institutiilor si intreprinderilor de stat in perioada anterioara datei de 22 decembrie 1989 se reintegreaza fara plata in patrimoniul Ministerului Educatiei, Cercetarii si Inovării, al unitatilor de invatamant si, dupa caz, in domeniul public al comunelor, oraselor, municipiilor, respectiv al sectoarelor municipiului Bucuresti, al consiliilor judetene si al Consiliului General al Municipiului Bucuresti, cu exceptia bunurilor care au intrat in proprietatea agentilor economici privati. Predarea-preluarea se face pe baza de protocol. In aceleasi conditii se reintegreaza fara plata si imobilele care, conform art. 20 alin. 2 din Legea nr. 15/1990 privind reorganizarea unitatilor economice de stat ca regii autonome si societati comerciale, cu modificarile ulterioare, au trecut in patrimoniul unor societati comerciale, indiferent de statutul capitalului social al acestora. Reintegrarea se face pe baza de protocol de predare-preluare. Justa despagubire se acorda, pentru fiecare caz, prin hotarare a Guvernului, la propunerea Ministerului Educatiei, Cercetării si Inovării si a Ministerului Finanţelor Publice, in termen de 60 de zile de la data semnarii protocolului de predare-preluare.
(4) Justa despagubire prevazuta la alin. (3) se acorda, pentru fiecare caz, prin hotarare a Guvernului, la propunerea Ministerului Educatiei, Cercetarii si Inovării si a Ministerului Finanţelor Publice, in termen de 60 de zile de la data semnarii protocolului de predare-preluare.
(5) Cuantumul despagubirii se stabileste in termen de 30 de zile de la data semnarii protocolului de predare-preluare, de catre o comisie de evaluare formata din reprezentanti ai Ministerului Educatiei, Cercetarii si Inovării, Ministerului Administraţiei şi Internelor, Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii si ai Ministerului Finanţelor Publice, constituita prin ordin comun.
(6) Terenurile si cladirile in care isi desfasoara activitatea unitatile de invatamant preuniversitar de stat - gradinite, scoli, licee, colegii, colegii naţionale, seminarii teologice si scoli postliceale - fac parte din domeniul public al comunelor, oraselor si municipiilor, respectiv al sectoarelor municipiului Bucuresti, si sunt in administrarea consiliilor locale ale comunelor, oraselor si municipiilor, respectiv ale sectoarelor municipiului Bucuresti, in a caror raza teritoriala isi desfasoara activitatea, prin delegare catre consiliile de administratie ale unitatilor de invatamant. Celelalte componente ale bazei materiale sunt de drept proprietatea unitatilor de invatamant preuniversitar de stat si sunt administrate de acestea. Nu fac parte din domeniul public al comunelor, oraselor si municipiilor, respectiv al sectoarelor municipiului Bucuresti, terenurile si cladirile utilizate de unitatile de invatamant in baza unor contracte de inchiriere, concesionare sau comodat, proprietarii acestora fiind alte persoane fizice sau juridice.
(7) Terenurile si cladirile in care isi desfasoara activitatea unitatile de invatamant special de stat fac parte din domeniul public judetean, respectiv al municipiului Bucuresti, si sunt in administrarea consiliului judetean, respectiv a consiliilor locale ale sectoarelor municipiului Bucuresti, in a caror raza teritoriala isi desfasoara activitatea, prin delegare catre consiliile de administratie ale unitatilor de invatamant respective. Celelalte componente ale bazei materiale a unitatilor de invatamant special public sunt de drept proprietatea unitatilor de invatamant respectiv si sunt administrate de acestea.
(8) Schimbarea destinatiei bazei materiale a unitatilor de invatamant preuniversitar se poate realiza numai cu avizul conform al ministrului educaţiei, cercetării şi inovării. Instrainarea sau schimbarea destinatiei bunurilor din baza materiala a invatamantului fara avizul ministrului educaţiei, cercetării şi inovării constituie infractiune si se pedepseste conform legii penale. Actele de instrainare sau de schimbare a destinatiei bunurilor din baza materiala a invatamantului fara avizul conform al ministrului educaţiei, cercetării şi tineretului sunt nule.
(9) Administrarea procesului educational din unitatile de invatamant preuniversitar si special de stat prevazute la alin. (6) si (7) se face de catre inspectoratele scolare judetene, respectiv de Inspectoratul Scolar al Municipiului Bucuresti.
(10) Terenurile si cladirile in care isi desfasoara activitatea inspectoratele scolare, casele corpului didactic, palatele si cluburile copiilor si elevilor, cluburile sportive scolare, centrele si cabinetele de asistenta psiho-pedagogica, centrele logopedice, cabinetele scolare, precum si alte unitati din subordinea Ministerului Educatiei, Cercetarii si Inovării, ale caror cheltuieli curente si de capital se finanteaza de la bugetul de stat, fac parte din domeniul public al statului si sunt administrate de Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Inovării, prin inspectoratele scolare judetene si prin delegare catre consiliile de administratie ale acestor unitati. Celelalte componente ale bazei materiale sunt de drept proprietatea unitatilor si institutiilor respective si sunt administrate de acestea.
(11) Terenurile si cladirile preluate in mod abuziv de stat dupa data de 4 septembrie 1940 de la persoane fizice sau juridice fac parte din domeniul privat al statului in conditiile legii si pot face obiectul unor acte normative de restituire.
(12) Constructiile si terenurile aferente procesului instructiv-educativ nu pot fi transferate decat cu aprobarea Guvernului, la propunerea ministrului educaţiei, cercetării şi inovării, fara plata si numai in interes public.
(13) Inchirierea bunurilor, inclusiv a terenurilor disponibile temporar, aflate in patrimoniul institutiilor de invatamant superior de stat sau in administrarea acestora, se poate face pe baza de contract, incheiat in conformitate cu prevederile legale, cu revizuire anuala. Bunurile, inclusiv terenurile aflate in administrarea unitatilor de invatamant preuniversitar de stat, disponibile temporar, pot fi inchiriate pe baza de contract, incheiat in conformitate cu prevederile legale, cu revizuirea anuala a acestuia, numai in conformitate cu metodologia stabilita de Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Inovării. Inchirierea bunurilor, inclusiv a terenurilor, in conditiile prevazute la alineatele precedente se face cu prioritate pentru activitati de invatamant.
(14) Detinatorii de bunuri prevazute la alin. (3) care urmeaza sa fie reintegrate in patrimoniul invatamantului sunt obligati sa puna la dispozitie imputernicitilor Ministerului Educatiei, Cercetarii si Inovării, consiliilor locale sau consiliilor judetene, dupa caz, toate documentele care atesta proprietatea, precum si documentele necesare in vederea inregistrarii in evidentele contabile.
(15) Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Inovării si, dupa caz, consiliile judetene, Consiliului General al Municipiului Bucuresti sau consiliile locale actioneaza in justitie, prin imputernicitii acestora, persoanele juridice sau fizice care refuza semnarea protocoalelor si predarea documentelor de proprietate. Aceste actiuni sunt scutite de taxa de timbru.
(16) Inscrierea dreptului de proprietate asupra bunurilor imobile apartinand Ministerului Educatiei, Cercetarii si Inovării sau institutiilor si unitatilor de invatamant si cercetare stiintifica din sistemul invatamantului de stat, precum si asupra bunurilor apartinand consiliilor locale, judetene si, respectiv al Consiliului General al Municipiului Bucuresti, in care isi desfasoara activitatea unitatile de invatamant preuniversitar de stat, se face, dupa caz, in registrul de inscriptiuni si transcriptiuni, in cartile funciare sau in cartile de publicitate funciara, cu scutire de la plata taxelor prevazute de lege.
(17) Unitatile de invatamant primar şi de învăţământ secundar din mediul rural si periurban care nu au in proprietate terenuri agricole in extravilan, primesc in administrare, pentru constituirea lotului didactic experimental sau a terenurilor de pregătire practică specifică, o suprafata de 1 hectar pentru scolile numai cu învăţământ primar, 2 hectare pentru scolile numai cu învăţământ secundar inferior, gimnaziu, 3 hectare pentru liceele pedagogice, militare, de ordine si securitate publica, minimum 5 hectare pentru institutiile de invatamant postliceal si superior militar/ordine si securitate publica si minimum 10 hectare pentru unitatile de invatamant liceal cu profil agricol, agromontan si silvic, in echivalent arabil.
(18) Loturile experimentale prevazute la alin. (17) se atribuie, la cerere, unitatilor de învăţământ respective din terenurile agricole si silvice ce au apartinut scolilor sau, dupa caz, din fondul de rezerva al localitatilor, aflat la dispozitia consiliilor locale.
(19) In cazul in care pe teritoriul localitatii nu exista resurse de pamant conform prevederilor alin. (17), suprafetele cuvenite se atribuie in folosinta din terenurile aflate in proprietatea autoritatilor publice locale sau in administrarea Agentiei Nationale de Dezvoltare si Amenajare Rurala.
(19) Reconstituirea dreptului de proprietate la unitatile de învăţământ prevazute la alin. (17), punerea in posesie, precum si eliberarea titlurilor de proprietate se fac de catre comisiile locale si judetene de aplicare a Legii fondului funciar nr. 18/1991.
(21) Primarii şi preşedinţii consiliilor judeţene au obligaţia să întabuleze baza materială a învăţământului preuniversitar în timp de un an de la data intrării în vigoare a prezentei legi.
Art. 43 Competenţe partajate în domeniul resurselor materiale
(1) Competenţele partajate din domeniul resurselor materiale sunt următoarele:
a) Asigurarea clădirilor şi terenurilor necesare pentru organizarea şi funcţionarea unităţilor de învăţământ;
b) Asigurarea utilităţilor pentru organizarea şi funcţionarea unităţilor de învăţământ.
(2) Asigurarea clădirilor şi terenurilor necesare pentru organizarea şi funcţionarea unităţilor de învăţământ se realizează astfel:
a) Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Inovării şi instituţiile abilitate emit norme, reglementări şi standarde naţionale privind regimul habitatului de desfăşurare al procesului de învăţământ;
b) Consiliul Local dă unităţilor de învăţământ, în folosinţă exclusivă şi în administrare, clădirile şi terenurile necesare;
c) Consiliul Judeţean dă unităţilor de învăţământ special, în folosinţă exclusivă şi în administrare, clădirile şi terenurile necesare;
d) Consiliul Local construieşte şi, după caz, închiriază clădiri şi terenuri pentru unităţile de învăţământ pentru care nu există spaţii disponibile în domeniul public al comunei sau oraşului şi le dă în folosinţă exclusivă şi în administrare acestora;
e) Consiliul Judeţean construieşte şi, după caz, închiriază clădiri şi terenuri pentru unităţile de învăţământ special pentru care nu există spaţii disponibile în domeniul public al judeţului şi le dă în folosinţă exclusivă şi în administrare acestora;
f) Consiliul Judeţean, inspectoratul şcolar şi alte organe abilitate monitorizează şi evaluează respectarea standardelor naţionale în privinţa clădirilor şi terenurilor unităţilor de învăţământ, în condiţiile legii.
(3) Consiliul Local finanţează de la bugetul local investiţiile şi, după caz, achită chiriile pentru asigurarea clădirilor şi terenurilor necesare pentru organizarea şi funcţionarea unităţilor de învăţământ.
(4) Consiliul Judeţean finanţează din bugetul propriu investiţiile şi, după caz, achită chiriile pentru asigurarea clădirilor şi terenurilor necesare pentru organizarea şi funcţionarea unităţilor de învăţământ special.
(5) Asigurarea utilităţilor pentru organizarea şi funcţionarea unităţilor de învăţământ se realizează astfel:
a) Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Inovării şi celelalte instituţii abilitate emit norme, standarde si reglementări privind utilităţile necesare şi optime pentru sistemul naţional de învăţământ;
b) Consiliul Local asigură cu prioritate dezvoltarea reţelelor locale de utilităţi pentru asigurarea accesului unităţilor de învăţământ la acestea;
c) Unităţile de învăţământ încheie contracte de furnizare pentru toate utilităţile necesare disponibile;
d) Consiliul Judeţean, inspectoratul şcolar şi alte organe abilitate monitorizează şi evaluează respectarea standardelor naţionale.
(6) Consiliul Local finanţează de la bugetul local dezvoltarea reţelelor locale de utilităţi şi conectarea unităţilor de învăţământ la acestea. Pentru unităţile de învăţământ special, conectarea la reţelele locale de utilităţi este finanţată de Consiliul Judeţean din bugetul propriu.
Art. 44 Finanţarea învăţământului preuniversitar de stat. Competenţe partajate
(1) Finanţarea învăţământului preuniversitar de stat se realizează la toate nivelurile conform principiului „învăţământul este o prima prioritate naţională”.
(2) Sistemul de finantare a invatamantului preuniversitar de stat asigura descentralizarea fondurilor la nivelul unitatilor de invatamant. Modalitatile concrete de proiectare, repartizare si executie bugetara a fondurilor destinate invatamantului preuniversitar de stat se stabilesc prin norme metodologice aprobate prin hotarare a Guvernului, elaborate de catre Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Inovării, impreuna cu Ministerul Finanţelor Publice si cu Ministerul Administraţiei şi Internelor, cu consultarea federatiilor sindicale reprezentative din invatamant si a structurilor asociative ale autoritatilor administratiei publice.
(3) Finantarea unitatilor de invatamant preuniversitar de stat cuprinde: finantarea de baza si finantarea complementara.
(4) Unitatile de invatamant preuniversitar de stat functioneaza ca unitati finantate din fonduri alocate de la bugetul de stat prin bugetele locale ale unitatilor administrativ-teritoriale pe a caror raza isi desfasoara activitatea, de la bugetul de stat si din alte surse, potrivit legii.
(5) Institutiile si unitatile de invatamant pot beneficia si de alte surse de venituri dobandite in conditiile legii: venituri proprii, subventii, donatii, sponsorizari si taxe de la persoane juridice si fizice. Veniturile obtinute din sursele mentionate se gestioneaza si se utilizeaza integral la nivelul institutiilor si unitatilor respective, inclusiv pentru majorarea fondului de salarii, fara varsaminte la bugetul de stat, la bugetele locale si fara a afecta alocatiile bugetare.
(6) Finantarea de baza asigura desfasurarea in conditii normale a procesului de invatamant la nivel preuniversitar, conform standardelor nationale. Finantarea de baza se asigura prin bugetele locale ale unitatilor administrativ-teritoriale de care apartin unitatile de invatamant, din sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat si din alte venituri ale bugetelor locale.
(7) Finantarea complementara asigura cheltuieli de capital, cheltuieli sociale si alte cheltuieli asociate procesului de invatamant. Finantarea complementara se asigura din bugetele locale si din alte surse, potrivit legii.
(8) Finantarea de baza cuprinde urmatoarele categorii de cheltuieli:
a) cheltuieli de personal;
b) cheltuieli materiale si servicii;
c) cheltuieli cu perfectionarea profesionala, cu exceptia cheltuielilor care se suporta de la bugetul de stat.
d) cheltuieli pentru transportul elevilor;
e) cheltuieli pentru naveta şi respectiv pentru cele 6 calatorii pe calea ferata, auto sau naval, prevazute de lege, pentru cadrele didactice de predare si didactice auxiliare.
(9) Finantarea complementara cuprinde urmatoarele categorii de cheltuieli:
a) consolidari, investitii si reparatii capitale;
b) subventii pentru internatele si cantinele scolare;
c) cheltuieli pentru organizarea evaluarilor, simularilor si examenelor nationale ale elevilor, cu exceptia cheltuielilor care se suporta de la bugetul de stat;
d) cheltuieli cu bursele elevilor şi pentru finanţarea unor programe de sprijin pentru elevi;
g) cheltuieli pentru examinarea medicala obligatorie periodica a salariatilor din invatamantul preuniversitar de stat, cu exceptia celor care, potrivit legii, se efectueaza gratuit;
h) cheltuieli pentru concursuri scolare si activitati educative, cultural-artistice, sportive, turistice, educative extraşcolare.
(10) Baza de calcul a fondurilor alocate unitatilor de invatamant prin si din bugetele locale, pentru finantarea de baza, o constituie costul standard pe elev/prescolar. Costul standard pe elev/prescolar se determina, pentru fiecare nivel de invatamant, filiera, profil, specializare/domeniu, in functie de numarul de posturi/catedre legal constituite, de limba de predare, de alti indicatori specifici activitatii de invatamant, de calitatea procesului de educatie si formare profesionala, de managementul institutional, de specificul instruirii si de mediul urban/rural.
(11) Determinarea costului standard pe elev/prescolar se face de catre Consiliul National pentru Finantarea Invatamantului Preuniversitar, pe baza indicatorilor mentionati la alin. (7), conform normelor metodologice elaborate de catre Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Inovării si aprobate prin hotarare a Guvernului. Nivelul costului standard pe elev/prescolar se aproba de catre Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Inovării. Consiliul National pentru Finantarea Invatamantului Preuniversitar CNFPI cuărinde reprezentanţi ai MECI, MFI, ai partenerilor sociali şi ai structurilor asociative ale autorităţilor administratiei publice locale.
(12) Alocarea fondurilor pentru finantarea de baza a unitatii de invatamant se face pe baza unei formule de finantare, care ia in considerare costul standard pe elev/prescolar, numarul de elevi/prescolari din unitatea de invatamant, precum si factorii de corectie dependenti de densitatea de elevi in zona, severitatea dezavantajelor si alti factori.
(13) Alocatia financiara stabilita ca parte din finantarea de baza ce revine unui elev/prescolar se aloca unitatii de invatamant de stat in care este inscris elevul.
(14) Finantarea complementara se face de la bugetul local, in raport cu necesitatile unitatii de invatamant preuniversitar de stat, la propunerea acesteia, si se prevede, cu prioritate, dupa caz, in bugetul propriu al comunei, orasului, municipiului, sectoarelor municipiului Bucuresti, al municipiului Bucuresti si, respectiv, al judetului. Nivelul acesteia se stabileste pe baza unor programe de finantare fundamentate de unitatile de invatamant, in functie de amploarea nevoilor si a posibilitatilor de finantare a ordonatorului principal de credite.
(15) Unitatile de invatamant preuniversitar de stat pot obtine venituri proprii. Acestea nu diminueaza finantarea de baza si finantarea complementara. Unitatile de invatamant preuniversitar de stat pot organiza activitati finantate integral din venituri proprii, aprobate prin hotarare a consiliului de administratie.
(16) Finantarea de baza si finantarea complementara a unitatilor de invatamant se fac pe baza de contract, intocmit conform normelor metodologice pentru finantarea invatamantului preuniversitar, incheiat intre directorul unitatii de invatamant preuniversitar si primarul localitatii in a carei raza teritoriala se afla unitatea de invatamant. Contractul se incheie in maximum 30 de zile de la data aprobarii bugetului local. Sumele reprezentand finantarea de baza si finantarea complementara se inscriu in bugetul de venituri si cheltuieli.
(17) Bugetul de venituri si cheltuieli se intocmeste anual, de fiecare unitate de invatamant preuniversitar de stat, conform normelor metodologice de finantare a invatamantului preuniversitar, se aproba si se executa potrivit prevederilor legale in vigoare.
(18) Directorul unitatii de invatamant preuniversitar de stat este ordonator tertiar de credite.
(19) Excedentele anuale rezultate din executia bugetului de venituri si cheltuieli ale activitatilor finantate integral din venituri proprii se reporteaza in anul urmator si se folosesc cu aceeasi destinatie sau, cu aprobarea consiliului de administratie, se utilizeaza pentru finantarea altor cheltuieli ale unitatilor de invatamant.
(20) De la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Educatiei, Cercetarii si Inovării, se asigura urmatoarele cheltuieli aferente unitatilor de invatamant preuniversitar, inclusiv pentru invatamantul special:
a) componenta locala aferenta proiectelor aflate in derulare, cofinantate de Guvernul Romaniei si de organismele financiare internationale, precum si rambursarile de credite externe aferente proiectelor respective;
b) bursele pentru elevii din Republica Moldova, precum si bursele pentru elevii straini si etnicii romani din afara granitelor tarii;
c) organizarea evaluarilor, simularilor si examenelor nationale;
d) perfectionarea pregatirii profesionale a cadrelor didactice si didactice auxiliare, precum si organizarea examenelor nationale de ocupare a posturilor didactice;
e) manualele scolare pentru invatamantul obligatoriu si pentru elevii cu dificultati materiale din invatamantul liceal si de arte si meserii;
f) finantarea, pe baza de hotarari ale Guvernului, a unor programe anuale sau multianuale de investitii, modernizare si dezvoltare a bazei materiale a institutiilor publice de invatamant preuniversitar de stat, inclusiv consolidari si reabilitari de scoli si dotari;
g) finantarea unor programe nationale de protectie sociala, stabilite prin reglementari specifice;
h) finantarea privind organizarea, pentru elevi, de concursuri pe obiecte de invatamant si pe meserii, tehnico-aplicative, stiintifice, de creatie, concursuri si festivaluri cultural-artistice, campionate si concursuri sportive scolare, cu participare nationala si internationala, precum si olimpiade internationale pe obiecte de invatamant.
(21) Finantarea cheltuielilor privind inspectoratele scolare, casele corpului didactic, palatele si cluburile copiilor si elevilor, centrele si cabinetele de asistenta psihopedagogica, centrele logopedice, cabinetele scolare, cluburile sportive si scolare se asigura din bugetul de stat prin bugetul Ministerului Educatiei, Cercetarii si Inovării.
(22) Finantarea cheltuielilor curente si de capital ale unitatilor de invatamant special se asigura din bugetul consiliului judetean, respectiv al sectoarelor municipiului Bucuresti, si din bugetul de stat.
(23) Consiliul judetean/Consiliul General al Municipiului Bucuresti asigura fonduri pentru organizarea si desfasurarea olimpiadelor si concursurilor scolare judetene/ale municipiului Bucuresti.
(24) Consiliul judetean, respectiv Consiliul General al Municipiului Bucuresti, aloca prin hotarari proprii fonduri din cote defalcate din impozitul pe venit la dispozitia acestora, in vederea finantarii unitatilor de invatamant preuniversitar de stat.
(25) Cheltuielile aferente facilitatilor acordate elevilor si studentilor privind transportul pe calea ferata si cu metroul se finanteaza prin bugetul Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii*).
(26) Cheltuielile ocazionate de desfasurarea activitatii Consiliului National pentru Finantarea Invatamantului Preuniversitar se suporta din bugetul Ministerului Educatiei, Cercetarii si Inovării si din alte surse, potrivit legii.
(27) Cheltuielile de intretinere a internatelor, caminelor si cantinelor, destinate elevilor si studentilor, se acopera din veniturile proprii ale unitatilor si institutiilor de invatamant respective; ele se completeaza cu subventii acordate din bugetul de stat si din bugetele
Art. 41 Resurse informaţionale
(1) Competenţele partajate în domeniul resurselor informaţionale sunt următoarele:
a) Dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii pentru informare şi comunicare electronică;
b) Asigurarea condiţiilor şi resurselor pentru activitatea de documentare şi informare, prin biblioteci şcolare şi centre de documentare şi informare.
(2) Dezvoltarea infrastructurii pentru informare şi comunicare electronică se poate realiza prin programe şi proiecte naţionale de dezvoltare strategică a sistemului naţional de învăţământ, precum şi prin programe şi proiecte locale.
(3) Dezvoltarea infrastructurii pentru informare şi comunicare electronică prin programe şi proiecte locale se realizează astfel:
a) Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Inovării elaborează standardele naţionale privind raportul elevi/calculator, licenţe obligatorii, condiţiile de conectare la Internet şi altele asemenea;
b) Unitatea de învăţământ stabileşte necesarul pentru dezvoltarea/modernizarea infrastructurii pentru informare şi comunicare electronică, atât în privinţa echipamentelor, cât şi a programelor, în condiţiile legii;
c) Consiliul Local aprobă solicitările unităţilor de învăţământ pentru a asigura accesul elevilor la o reţea de calculatoare la Internet şi la conţinuturile digitale de învăţare;
d) Unităţile de învăţământ realizează dezvoltarea şi gestiunea integrală a echipamentelor şi programelor, în condiţiile legii;
e) Inspectoratul şcolar asigură monitorizarea şi evaluarea respectării standardelor naţionale privind raportul elevi/ calculator, licenţe obligatorii, conexiune la Internet şi a oricăror altor standarde similare stabilite prin acte normative. Inspectoratul şcolar poate propune consiliilor locale dezvoltarea/modernizarea cu prioritate a infrastructurii pentru informare şi comunicare electronică în anumite unităţi de învăţământ.
(4) Finanţarea dezvoltării şi modernizării infrastructurii pentru informare şi comunicare electronică se realizează de Consiliul Local, din bugetul acestuia.
(5) Dezvoltarea infrastructurii pentru informare şi comunicare electronică prin programe şi proiecte locale pentru învăţământul special se realizează conform prevederilor de la alin. (3) şi alin. (4), în care rolul Consiliului Local este atribuit Consiliului Judeţean.
(6) Asigurarea condiţiilor şi resurselor pentru activitatea de documentare şi informare prin biblioteci şcolare şi centre de documentare şi informare se poate realiza prin programe şi proiecte naţionale de dezvoltare strategică a sistemului naţional de învăţământ, precum şi prin programe şi proiecte locale.
(7) Asigurarea condiţiilor şi resurselor pentru activitatea de documentare şi informare prin biblioteci şcolare şi centre de documentare şi informare prin programe şi proiecte locale se realizează astfel:
a) Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Inovării emite norme de reglementare privind standardele naţionale pentru biblioteci şi centre de documentare şi informare, referitor la suprafeţe, tipuri de spaţii, echipamente minimale, mobilier, cărţi şi altele similare;
b) Unitatea de învăţământ stabileşte necesarul de resurse de toate tipurile, respectiv de lucrări, pentru dotări şi amenajări în vederea realizării de către elevi şi personalul didactic a activităţilor de documentare şi informare prin biblioteci sau centre de documentare şi informare, în condiţiile legii;
c) Consiliul Local aprobă solicitările unităţilor de învăţământ, inclusiv a lucrărilor necesare, în limita fondurilor disponibile şi în condiţiile legii;
d) Consiliul Judeţean şi inspectoratul şcolar stabilesc priorităţile locale şi unităţile de învăţământ participante în aplicarea programelor naţionale privind dezvoltarea activităţii de documentare şi informare;
e) Inspectoratul şcolar asigură monitorizarea şi evaluarea respectării standardelor naţionale privind spaţiile de studiu, dotările cu mobilier, echipamente, programe şi cărţi şi a oricăror altor standarde similare stabilite prin acte normative. Inspectoratul şcolar poate propune consiliilor locale dezvoltarea/modernizarea cu prioritate a bibliotecilor sau centrelor de documentare şi informare pentru anumite unităţi de învăţământ.
(8) Consiliul Local finanţează şi cofinanţează de la bugetul local, direct sau prin unităţile de învăţământ de stat, amenajări, dotări iniţiale, modernizări şi actualizări pentru activitatea de documentare şi informare;
(9) Consiliul Judeţean finanţează direct sau prin unităţile de învăţământ de stat, din bugetul său amenajări, dotări iniţiale, modernizări şi actualizări privind activitatea de documentare şi informare pentru învăţământul special;
(10) Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Inovării poate realiza programe naţionale pentru dezvoltarea activităţii de documentare şi informare si in acest caz finanţarea acestora se realizează de la bugetul de stat şi din alte surse.
(11) Asigurarea condiţiilor şi resurselor pentru activitatea de documentare şi informare prin biblioteci şcolare şi centre de documentare şi informare prin programe şi proiecte locale pentru învăţământul special se realizează conform prevederilor de la alin. (7) şi alin. (8), în care rolul Consiliului Local este atribuit Consiliului Judeţean.
Art. 42 Baza materială
(1) Baza materiala a invatamantului preuniversitar de stat consta in intregul activ patrimonial al Ministerului Educatiei, Cercetarii si Inovării, al instituţiilor şi al unitatilor de invatamant din sistemul naţional de invatamant existent la data intrarii in vigoare a prezentului cod, precum si in activul patrimonial redobandit sau dobandit ulterior.
(2) In intelesul prevederilor alin. (1), baza materiala a invatamantului preuniversitar de stat cuprinde: spatii pentru procesul de educaţie şi formare profesională, mijloace de invatamant aferente, biblioteci, centre de documentare şi informare, edituri si tipografii, statiuni didactice si de cercetare, unitati de microproductie, ateliere scolare, ferme didactice, gradini botanice, terenuri agricole, camine, internate, cantine, cluburi ale elevilor, case ale corpului didactic, săli de sport, tabere scolare, baze si complexuri cultural-sportive, palate si case ale copiilor si elevilor, baze de odihna si tratament, spatii cu destinatia de locuinta, precum si orice alt obiect de patrimoniu destinat invatamantului preuniversitar de stat si salariatilor din învăţământul preuniversitar de stat.
(3) Baza materiala aferenta procesului de educatie şi formare profesională, prevazuta la alin. (2) si realizata din fondurile statului sau din fondul institutiilor si intreprinderilor de stat in perioada anterioara datei de 22 decembrie 1989 se reintegreaza fara plata in patrimoniul Ministerului Educatiei, Cercetarii si Inovării, al unitatilor de invatamant si, dupa caz, in domeniul public al comunelor, oraselor, municipiilor, respectiv al sectoarelor municipiului Bucuresti, al consiliilor judetene si al Consiliului General al Municipiului Bucuresti, cu exceptia bunurilor care au intrat in proprietatea agentilor economici privati. Predarea-preluarea se face pe baza de protocol. In aceleasi conditii se reintegreaza fara plata si imobilele care, conform art. 20 alin. 2 din Legea nr. 15/1990 privind reorganizarea unitatilor economice de stat ca regii autonome si societati comerciale, cu modificarile ulterioare, au trecut in patrimoniul unor societati comerciale, indiferent de statutul capitalului social al acestora. Reintegrarea se face pe baza de protocol de predare-preluare. Justa despagubire se acorda, pentru fiecare caz, prin hotarare a Guvernului, la propunerea Ministerului Educatiei, Cercetării si Inovării si a Ministerului Finanţelor Publice, in termen de 60 de zile de la data semnarii protocolului de predare-preluare.
(4) Justa despagubire prevazuta la alin. (3) se acorda, pentru fiecare caz, prin hotarare a Guvernului, la propunerea Ministerului Educatiei, Cercetarii si Inovării si a Ministerului Finanţelor Publice, in termen de 60 de zile de la data semnarii protocolului de predare-preluare.
(5) Cuantumul despagubirii se stabileste in termen de 30 de zile de la data semnarii protocolului de predare-preluare, de catre o comisie de evaluare formata din reprezentanti ai Ministerului Educatiei, Cercetarii si Inovării, Ministerului Administraţiei şi Internelor, Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii si ai Ministerului Finanţelor Publice, constituita prin ordin comun.
(6) Terenurile si cladirile in care isi desfasoara activitatea unitatile de invatamant preuniversitar de stat - gradinite, scoli, licee, colegii, colegii naţionale, seminarii teologice si scoli postliceale - fac parte din domeniul public al comunelor, oraselor si municipiilor, respectiv al sectoarelor municipiului Bucuresti, si sunt in administrarea consiliilor locale ale comunelor, oraselor si municipiilor, respectiv ale sectoarelor municipiului Bucuresti, in a caror raza teritoriala isi desfasoara activitatea, prin delegare catre consiliile de administratie ale unitatilor de invatamant. Celelalte componente ale bazei materiale sunt de drept proprietatea unitatilor de invatamant preuniversitar de stat si sunt administrate de acestea. Nu fac parte din domeniul public al comunelor, oraselor si municipiilor, respectiv al sectoarelor municipiului Bucuresti, terenurile si cladirile utilizate de unitatile de invatamant in baza unor contracte de inchiriere, concesionare sau comodat, proprietarii acestora fiind alte persoane fizice sau juridice.
(7) Terenurile si cladirile in care isi desfasoara activitatea unitatile de invatamant special de stat fac parte din domeniul public judetean, respectiv al municipiului Bucuresti, si sunt in administrarea consiliului judetean, respectiv a consiliilor locale ale sectoarelor municipiului Bucuresti, in a caror raza teritoriala isi desfasoara activitatea, prin delegare catre consiliile de administratie ale unitatilor de invatamant respective. Celelalte componente ale bazei materiale a unitatilor de invatamant special public sunt de drept proprietatea unitatilor de invatamant respectiv si sunt administrate de acestea.
(8) Schimbarea destinatiei bazei materiale a unitatilor de invatamant preuniversitar se poate realiza numai cu avizul conform al ministrului educaţiei, cercetării şi inovării. Instrainarea sau schimbarea destinatiei bunurilor din baza materiala a invatamantului fara avizul ministrului educaţiei, cercetării şi inovării constituie infractiune si se pedepseste conform legii penale. Actele de instrainare sau de schimbare a destinatiei bunurilor din baza materiala a invatamantului fara avizul conform al ministrului educaţiei, cercetării şi tineretului sunt nule.
(9) Administrarea procesului educational din unitatile de invatamant preuniversitar si special de stat prevazute la alin. (6) si (7) se face de catre inspectoratele scolare judetene, respectiv de Inspectoratul Scolar al Municipiului Bucuresti.
(10) Terenurile si cladirile in care isi desfasoara activitatea inspectoratele scolare, casele corpului didactic, palatele si cluburile copiilor si elevilor, cluburile sportive scolare, centrele si cabinetele de asistenta psiho-pedagogica, centrele logopedice, cabinetele scolare, precum si alte unitati din subordinea Ministerului Educatiei, Cercetarii si Inovării, ale caror cheltuieli curente si de capital se finanteaza de la bugetul de stat, fac parte din domeniul public al statului si sunt administrate de Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Inovării, prin inspectoratele scolare judetene si prin delegare catre consiliile de administratie ale acestor unitati. Celelalte componente ale bazei materiale sunt de drept proprietatea unitatilor si institutiilor respective si sunt administrate de acestea.
(11) Terenurile si cladirile preluate in mod abuziv de stat dupa data de 4 septembrie 1940 de la persoane fizice sau juridice fac parte din domeniul privat al statului in conditiile legii si pot face obiectul unor acte normative de restituire.
(12) Constructiile si terenurile aferente procesului instructiv-educativ nu pot fi transferate decat cu aprobarea Guvernului, la propunerea ministrului educaţiei, cercetării şi inovării, fara plata si numai in interes public.
(13) Inchirierea bunurilor, inclusiv a terenurilor disponibile temporar, aflate in patrimoniul institutiilor de invatamant superior de stat sau in administrarea acestora, se poate face pe baza de contract, incheiat in conformitate cu prevederile legale, cu revizuire anuala. Bunurile, inclusiv terenurile aflate in administrarea unitatilor de invatamant preuniversitar de stat, disponibile temporar, pot fi inchiriate pe baza de contract, incheiat in conformitate cu prevederile legale, cu revizuirea anuala a acestuia, numai in conformitate cu metodologia stabilita de Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Inovării. Inchirierea bunurilor, inclusiv a terenurilor, in conditiile prevazute la alineatele precedente se face cu prioritate pentru activitati de invatamant.
(14) Detinatorii de bunuri prevazute la alin. (3) care urmeaza sa fie reintegrate in patrimoniul invatamantului sunt obligati sa puna la dispozitie imputernicitilor Ministerului Educatiei, Cercetarii si Inovării, consiliilor locale sau consiliilor judetene, dupa caz, toate documentele care atesta proprietatea, precum si documentele necesare in vederea inregistrarii in evidentele contabile.
(15) Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Inovării si, dupa caz, consiliile judetene, Consiliului General al Municipiului Bucuresti sau consiliile locale actioneaza in justitie, prin imputernicitii acestora, persoanele juridice sau fizice care refuza semnarea protocoalelor si predarea documentelor de proprietate. Aceste actiuni sunt scutite de taxa de timbru.
(16) Inscrierea dreptului de proprietate asupra bunurilor imobile apartinand Ministerului Educatiei, Cercetarii si Inovării sau institutiilor si unitatilor de invatamant si cercetare stiintifica din sistemul invatamantului de stat, precum si asupra bunurilor apartinand consiliilor locale, judetene si, respectiv al Consiliului General al Municipiului Bucuresti, in care isi desfasoara activitatea unitatile de invatamant preuniversitar de stat, se face, dupa caz, in registrul de inscriptiuni si transcriptiuni, in cartile funciare sau in cartile de publicitate funciara, cu scutire de la plata taxelor prevazute de lege.
(17) Unitatile de invatamant primar şi de învăţământ secundar din mediul rural si periurban care nu au in proprietate terenuri agricole in extravilan, primesc in administrare, pentru constituirea lotului didactic experimental sau a terenurilor de pregătire practică specifică, o suprafata de 1 hectar pentru scolile numai cu învăţământ primar, 2 hectare pentru scolile numai cu învăţământ secundar inferior, gimnaziu, 3 hectare pentru liceele pedagogice, militare, de ordine si securitate publica, minimum 5 hectare pentru institutiile de invatamant postliceal si superior militar/ordine si securitate publica si minimum 10 hectare pentru unitatile de invatamant liceal cu profil agricol, agromontan si silvic, in echivalent arabil.
(18) Loturile experimentale prevazute la alin. (17) se atribuie, la cerere, unitatilor de învăţământ respective din terenurile agricole si silvice ce au apartinut scolilor sau, dupa caz, din fondul de rezerva al localitatilor, aflat la dispozitia consiliilor locale.
(19) In cazul in care pe teritoriul localitatii nu exista resurse de pamant conform prevederilor alin. (17), suprafetele cuvenite se atribuie in folosinta din terenurile aflate in proprietatea autoritatilor publice locale sau in administrarea Agentiei Nationale de Dezvoltare si Amenajare Rurala.
(19) Reconstituirea dreptului de proprietate la unitatile de învăţământ prevazute la alin. (17), punerea in posesie, precum si eliberarea titlurilor de proprietate se fac de catre comisiile locale si judetene de aplicare a Legii fondului funciar nr. 18/1991.
(21) Primarii şi preşedinţii consiliilor judeţene au obligaţia să întabuleze baza materială a învăţământului preuniversitar în timp de un an de la data intrării în vigoare a prezentei legi.
Art. 43 Competenţe partajate în domeniul resurselor materiale
(1) Competenţele partajate din domeniul resurselor materiale sunt următoarele:
a) Asigurarea clădirilor şi terenurilor necesare pentru organizarea şi funcţionarea unităţilor de învăţământ;
b) Asigurarea utilităţilor pentru organizarea şi funcţionarea unităţilor de învăţământ.
(2) Asigurarea clădirilor şi terenurilor necesare pentru organizarea şi funcţionarea unităţilor de învăţământ se realizează astfel:
a) Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Inovării şi instituţiile abilitate emit norme, reglementări şi standarde naţionale privind regimul habitatului de desfăşurare al procesului de învăţământ;
b) Consiliul Local dă unităţilor de învăţământ, în folosinţă exclusivă şi în administrare, clădirile şi terenurile necesare;
c) Consiliul Judeţean dă unităţilor de învăţământ special, în folosinţă exclusivă şi în administrare, clădirile şi terenurile necesare;
d) Consiliul Local construieşte şi, după caz, închiriază clădiri şi terenuri pentru unităţile de învăţământ pentru care nu există spaţii disponibile în domeniul public al comunei sau oraşului şi le dă în folosinţă exclusivă şi în administrare acestora;
e) Consiliul Judeţean construieşte şi, după caz, închiriază clădiri şi terenuri pentru unităţile de învăţământ special pentru care nu există spaţii disponibile în domeniul public al judeţului şi le dă în folosinţă exclusivă şi în administrare acestora;
f) Consiliul Judeţean, inspectoratul şcolar şi alte organe abilitate monitorizează şi evaluează respectarea standardelor naţionale în privinţa clădirilor şi terenurilor unităţilor de învăţământ, în condiţiile legii.
(3) Consiliul Local finanţează de la bugetul local investiţiile şi, după caz, achită chiriile pentru asigurarea clădirilor şi terenurilor necesare pentru organizarea şi funcţionarea unităţilor de învăţământ.
(4) Consiliul Judeţean finanţează din bugetul propriu investiţiile şi, după caz, achită chiriile pentru asigurarea clădirilor şi terenurilor necesare pentru organizarea şi funcţionarea unităţilor de învăţământ special.
(5) Asigurarea utilităţilor pentru organizarea şi funcţionarea unităţilor de învăţământ se realizează astfel:
a) Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Inovării şi celelalte instituţii abilitate emit norme, standarde si reglementări privind utilităţile necesare şi optime pentru sistemul naţional de învăţământ;
b) Consiliul Local asigură cu prioritate dezvoltarea reţelelor locale de utilităţi pentru asigurarea accesului unităţilor de învăţământ la acestea;
c) Unităţile de învăţământ încheie contracte de furnizare pentru toate utilităţile necesare disponibile;
d) Consiliul Judeţean, inspectoratul şcolar şi alte organe abilitate monitorizează şi evaluează respectarea standardelor naţionale.
(6) Consiliul Local finanţează de la bugetul local dezvoltarea reţelelor locale de utilităţi şi conectarea unităţilor de învăţământ la acestea. Pentru unităţile de învăţământ special, conectarea la reţelele locale de utilităţi este finanţată de Consiliul Judeţean din bugetul propriu.
Art. 44 Finanţarea învăţământului preuniversitar de stat. Competenţe partajate
(1) Finanţarea învăţământului preuniversitar de stat se realizează la toate nivelurile conform principiului „învăţământul este o prima prioritate naţională”.
(2) Sistemul de finantare a invatamantului preuniversitar de stat asigura descentralizarea fondurilor la nivelul unitatilor de invatamant. Modalitatile concrete de proiectare, repartizare si executie bugetara a fondurilor destinate invatamantului preuniversitar de stat se stabilesc prin norme metodologice aprobate prin hotarare a Guvernului, elaborate de catre Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Inovării, impreuna cu Ministerul Finanţelor Publice si cu Ministerul Administraţiei şi Internelor, cu consultarea federatiilor sindicale reprezentative din invatamant si a structurilor asociative ale autoritatilor administratiei publice.
(3) Finantarea unitatilor de invatamant preuniversitar de stat cuprinde: finantarea de baza si finantarea complementara.
(4) Unitatile de invatamant preuniversitar de stat functioneaza ca unitati finantate din fonduri alocate de la bugetul de stat prin bugetele locale ale unitatilor administrativ-teritoriale pe a caror raza isi desfasoara activitatea, de la bugetul de stat si din alte surse, potrivit legii.
(5) Institutiile si unitatile de invatamant pot beneficia si de alte surse de venituri dobandite in conditiile legii: venituri proprii, subventii, donatii, sponsorizari si taxe de la persoane juridice si fizice. Veniturile obtinute din sursele mentionate se gestioneaza si se utilizeaza integral la nivelul institutiilor si unitatilor respective, inclusiv pentru majorarea fondului de salarii, fara varsaminte la bugetul de stat, la bugetele locale si fara a afecta alocatiile bugetare.
(6) Finantarea de baza asigura desfasurarea in conditii normale a procesului de invatamant la nivel preuniversitar, conform standardelor nationale. Finantarea de baza se asigura prin bugetele locale ale unitatilor administrativ-teritoriale de care apartin unitatile de invatamant, din sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat si din alte venituri ale bugetelor locale.
(7) Finantarea complementara asigura cheltuieli de capital, cheltuieli sociale si alte cheltuieli asociate procesului de invatamant. Finantarea complementara se asigura din bugetele locale si din alte surse, potrivit legii.
(8) Finantarea de baza cuprinde urmatoarele categorii de cheltuieli:
a) cheltuieli de personal;
b) cheltuieli materiale si servicii;
c) cheltuieli cu perfectionarea profesionala, cu exceptia cheltuielilor care se suporta de la bugetul de stat.
d) cheltuieli pentru transportul elevilor;
e) cheltuieli pentru naveta şi respectiv pentru cele 6 calatorii pe calea ferata, auto sau naval, prevazute de lege, pentru cadrele didactice de predare si didactice auxiliare.
(9) Finantarea complementara cuprinde urmatoarele categorii de cheltuieli:
a) consolidari, investitii si reparatii capitale;
b) subventii pentru internatele si cantinele scolare;
c) cheltuieli pentru organizarea evaluarilor, simularilor si examenelor nationale ale elevilor, cu exceptia cheltuielilor care se suporta de la bugetul de stat;
d) cheltuieli cu bursele elevilor şi pentru finanţarea unor programe de sprijin pentru elevi;
g) cheltuieli pentru examinarea medicala obligatorie periodica a salariatilor din invatamantul preuniversitar de stat, cu exceptia celor care, potrivit legii, se efectueaza gratuit;
h) cheltuieli pentru concursuri scolare si activitati educative, cultural-artistice, sportive, turistice, educative extraşcolare.
(10) Baza de calcul a fondurilor alocate unitatilor de invatamant prin si din bugetele locale, pentru finantarea de baza, o constituie costul standard pe elev/prescolar. Costul standard pe elev/prescolar se determina, pentru fiecare nivel de invatamant, filiera, profil, specializare/domeniu, in functie de numarul de posturi/catedre legal constituite, de limba de predare, de alti indicatori specifici activitatii de invatamant, de calitatea procesului de educatie si formare profesionala, de managementul institutional, de specificul instruirii si de mediul urban/rural.
(11) Determinarea costului standard pe elev/prescolar se face de catre Consiliul National pentru Finantarea Invatamantului Preuniversitar, pe baza indicatorilor mentionati la alin. (7), conform normelor metodologice elaborate de catre Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Inovării si aprobate prin hotarare a Guvernului. Nivelul costului standard pe elev/prescolar se aproba de catre Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Inovării. Consiliul National pentru Finantarea Invatamantului Preuniversitar CNFPI cuărinde reprezentanţi ai MECI, MFI, ai partenerilor sociali şi ai structurilor asociative ale autorităţilor administratiei publice locale.
(12) Alocarea fondurilor pentru finantarea de baza a unitatii de invatamant se face pe baza unei formule de finantare, care ia in considerare costul standard pe elev/prescolar, numarul de elevi/prescolari din unitatea de invatamant, precum si factorii de corectie dependenti de densitatea de elevi in zona, severitatea dezavantajelor si alti factori.
(13) Alocatia financiara stabilita ca parte din finantarea de baza ce revine unui elev/prescolar se aloca unitatii de invatamant de stat in care este inscris elevul.
(14) Finantarea complementara se face de la bugetul local, in raport cu necesitatile unitatii de invatamant preuniversitar de stat, la propunerea acesteia, si se prevede, cu prioritate, dupa caz, in bugetul propriu al comunei, orasului, municipiului, sectoarelor municipiului Bucuresti, al municipiului Bucuresti si, respectiv, al judetului. Nivelul acesteia se stabileste pe baza unor programe de finantare fundamentate de unitatile de invatamant, in functie de amploarea nevoilor si a posibilitatilor de finantare a ordonatorului principal de credite.
(15) Unitatile de invatamant preuniversitar de stat pot obtine venituri proprii. Acestea nu diminueaza finantarea de baza si finantarea complementara. Unitatile de invatamant preuniversitar de stat pot organiza activitati finantate integral din venituri proprii, aprobate prin hotarare a consiliului de administratie.
(16) Finantarea de baza si finantarea complementara a unitatilor de invatamant se fac pe baza de contract, intocmit conform normelor metodologice pentru finantarea invatamantului preuniversitar, incheiat intre directorul unitatii de invatamant preuniversitar si primarul localitatii in a carei raza teritoriala se afla unitatea de invatamant. Contractul se incheie in maximum 30 de zile de la data aprobarii bugetului local. Sumele reprezentand finantarea de baza si finantarea complementara se inscriu in bugetul de venituri si cheltuieli.
(17) Bugetul de venituri si cheltuieli se intocmeste anual, de fiecare unitate de invatamant preuniversitar de stat, conform normelor metodologice de finantare a invatamantului preuniversitar, se aproba si se executa potrivit prevederilor legale in vigoare.
(18) Directorul unitatii de invatamant preuniversitar de stat este ordonator tertiar de credite.
(19) Excedentele anuale rezultate din executia bugetului de venituri si cheltuieli ale activitatilor finantate integral din venituri proprii se reporteaza in anul urmator si se folosesc cu aceeasi destinatie sau, cu aprobarea consiliului de administratie, se utilizeaza pentru finantarea altor cheltuieli ale unitatilor de invatamant.
(20) De la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Educatiei, Cercetarii si Inovării, se asigura urmatoarele cheltuieli aferente unitatilor de invatamant preuniversitar, inclusiv pentru invatamantul special:
a) componenta locala aferenta proiectelor aflate in derulare, cofinantate de Guvernul Romaniei si de organismele financiare internationale, precum si rambursarile de credite externe aferente proiectelor respective;
b) bursele pentru elevii din Republica Moldova, precum si bursele pentru elevii straini si etnicii romani din afara granitelor tarii;
c) organizarea evaluarilor, simularilor si examenelor nationale;
d) perfectionarea pregatirii profesionale a cadrelor didactice si didactice auxiliare, precum si organizarea examenelor nationale de ocupare a posturilor didactice;
e) manualele scolare pentru invatamantul obligatoriu si pentru elevii cu dificultati materiale din invatamantul liceal si de arte si meserii;
f) finantarea, pe baza de hotarari ale Guvernului, a unor programe anuale sau multianuale de investitii, modernizare si dezvoltare a bazei materiale a institutiilor publice de invatamant preuniversitar de stat, inclusiv consolidari si reabilitari de scoli si dotari;
g) finantarea unor programe nationale de protectie sociala, stabilite prin reglementari specifice;
h) finantarea privind organizarea, pentru elevi, de concursuri pe obiecte de invatamant si pe meserii, tehnico-aplicative, stiintifice, de creatie, concursuri si festivaluri cultural-artistice, campionate si concursuri sportive scolare, cu participare nationala si internationala, precum si olimpiade internationale pe obiecte de invatamant.
(21) Finantarea cheltuielilor privind inspectoratele scolare, casele corpului didactic, palatele si cluburile copiilor si elevilor, centrele si cabinetele de asistenta psihopedagogica, centrele logopedice, cabinetele scolare, cluburile sportive si scolare se asigura din bugetul de stat prin bugetul Ministerului Educatiei, Cercetarii si Inovării.
(22) Finantarea cheltuielilor curente si de capital ale unitatilor de invatamant special se asigura din bugetul consiliului judetean, respectiv al sectoarelor municipiului Bucuresti, si din bugetul de stat.
(23) Consiliul judetean/Consiliul General al Municipiului Bucuresti asigura fonduri pentru organizarea si desfasurarea olimpiadelor si concursurilor scolare judetene/ale municipiului Bucuresti.
(24) Consiliul judetean, respectiv Consiliul General al Municipiului Bucuresti, aloca prin hotarari proprii fonduri din cote defalcate din impozitul pe venit la dispozitia acestora, in vederea finantarii unitatilor de invatamant preuniversitar de stat.
(25) Cheltuielile aferente facilitatilor acordate elevilor si studentilor privind transportul pe calea ferata si cu metroul se finanteaza prin bugetul Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii*).
(26) Cheltuielile ocazionate de desfasurarea activitatii Consiliului National pentru Finantarea Invatamantului Preuniversitar se suporta din bugetul Ministerului Educatiei, Cercetarii si Inovării si din alte surse, potrivit legii.
(27) Cheltuielile de intretinere a internatelor, caminelor si cantinelor, destinate elevilor si studentilor, se acopera din veniturile proprii ale unitatilor si institutiilor de invatamant respective; ele se completeaza cu subventii acordate din bugetul de stat si din bugetele
Grupului de Lucru pentru dezbaterea Codului Educatiei. 1 august material in actualizare
CAPITOLUL IV – Evaluarea, examinarea şi certificarea în învăţământul preuniversitar
Art. 36 Evaluarea curentă
(1) Evaluarea curentă a elevilor se realizează de către fiecare cadru didactic, conform deontologiei profesionale, obligatoriu pe baza standardelor naţionale de evaluare, aşa cum sunt acestea cuprinse în programele şcolare.
(2) Rezultatele evaluării elevilor se exprimă prin calificative în învăţământul primar, respectiv prin note de la 1 la 10 în învăţământul secundar şi terţiar non-universitar.
(3) (metode şi tehnici; bănci de itemi)
Art. 37 Evaluări naţionale
(1) MECI este abilitat să organizeze evaluări naţionale în scopul atingerii nivelului de performanţă al elevilor sprijinirii orientării şcolare şi profesionale a elevilor, orientării spre educaţia de recuperare şi pentru aprecierea nivelului de performanţă al sistemului naţional de învăţământ.
(2) Evaluările naţionale precizate la alin. (1) se organizează, la finalul clasei a IV-a şi clasei a VIII-a, după modelul testărilor internaţionale standardizate, urmărind nivelul de formare a competenţelor generale şi specifice pe parcursul învăţământului general de tip comprehensiv.
Art. 38 Examene naţionale. Certificarea studiilor şi calificărilor
(1) Evaluarea şi certificarea rezultatelor învăţării la finalizarea învăţământului secundar superior, liceal, se realizează prin examenul naţional de bacalaureat, structurat după cum urmează:
a) Evaluarea la nivelul unităţii de învăţământ, pe parcursul clasei a XII-a, a competenţelor lingvistice de comunicare orală în limba română şi, după caz, în limba maternă. Rezultatul evaluării se exprimă pentru fiecare elev printr-un sistem naţional de niveluri de comunicare orală în limba română, respectiv în limbile minorităţilor naţionale studiate în şcoală;
b) Evaluarea la nivelul unităţii de învăţământ, pe parcursul clasei a XII-a, a competenţelor lingvistice în limba/limbile de circulaţie internaţională studiate pe parcursul învăţământului liceal. Rezultatul se exprimă pentru fiecare elev prin identificarea nivelului de competenţă lingvistică, structurat în conformitate cu nivelurile corespunzătoare din Cadrul European Comun de Referinţă pentru Limbi Străine (A1...C2 pentru înţelegere, vorbire şi respectiv scriere). Acest rezultat constituie bază primară de certificare pentru paşaportul lingvistic EUROPASS individual. Pentru elevii care promovează pe parcursul învăţământului preuniversitar examene internaţionale pentru certificarea competenţelor lingvistice (DELF/DALF, FCE/CAE/CPE, DSD) se recunosc şi se echivalează, la cerere, rezultatele obţinute la aceste examene.
c) Toţi absolvenţii de liceu primesc certificat de competenţe digitale de tip ECDL în funcţie de acumularile personale.
d) Evaluarea performanţei în competenţele-cheie şi specifice formate pe durata învăţământului secundar superior, liceal, organizată după finalizarea clasei a XII-a şi realizată prin 3, respectiv 4 probe scrise obligatorii, dintre care una, respectiv două comune şi două probe diferenţiate în funcţie de filieră, profil, specializare şi opţiunea elevului – după cum urmează:
i. Probă scrisă la Limba şi literatura română – probă comună pentru toate filierele, profilurile şi specializările;
ii. Probă scrisă la Limba şi literatura maternă – probă comună pentru elevii care au urmat studiile liceale într-o limbă a minorităţilor naţionale, la toate filierele, profilurile şi specializările;
iii. O probă scrisă corespunzătoare filierei şi profilului, Matematică – pentru profilul real din filiera teoretică, pentru filiera tehnologică şi, după caz, filiera vocaţională, respectiv Istorie – pentru profilul umanist din filiera teoretică şi, după caz, filiera vocaţională;
iv. O probă scrisă corespunzătoare filierei, profilului şi specializării, la alegerea elevului, dintr-o disciplină din ariile curriculare de specialitate. Elevul poate opta pentru o disciplină din pachetul [Fizică, Chimie, Biologie, Informatică], respectiv pentru o disciplină din pachetul [Geografie, Logică şi Filosofie, Psihologie (şi, după caz, Sociologie), Economie şi Educaţie antreprenorială] – corespunzător specificului filierei, profilului şi specializării urmate.
(2) Pentru anumite filiere, profiluri, specializări şi calificări profesionale stabilite de Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Inovării, absolvenţii învăţământului secundar superior, liceal, pot susţine un examen de certificare a calificării profesionale sau, după caz, de atestare a competenţelor profesionale, separat de examenul naţional de bacalaureat, în condiţiile legii.
(3) Absolvenţii învăţământului secundar superior, liceal, care susţin şi promovează pe parcursul clasei a XII-a/XIII-a examenul de certificare a calificării profesionale/atestare a competenţelor profesionale dobândesc certificat de calificare profesională nivel 3 (EQF 4), respectiv atestat de competenţe profesionale. Certificatul de calificare profesională este însoţit de suplimentul descriptiv al certificatului, conform formatului instrumentului EUROPASS.
(4) Lista cuprinzând probele de examen, conţinutul diferenţiat al programelor de examen şi modul de organizare şi desfăşurare a examenului naţional de bacalaureat şi a examenului de certificare/atestare a competenţelor profesionale, se stabilesc prin metodologii elaborate şi aprobate prin ordin al ministrului educaţiei, cercetării şi inovării şi se dă publicităţii pentru fiecare promoţie, până la data intrării în clasa a IX-a din ciclul învăţământului secundar superior, liceu, clasa a XI-a.
(5) La întocmirea listei cuprinzând probele de examen şi la stabilirea conţinutului programelor de bacalaureat pot fi consultate şi instituţiile de învăţământ superior.
(6) Examenul naţional de bacalaureat se susţine în faţa unei comisii stabilite de inspectoratul şcolar. Comisia este condusă de un preşedinte, numit de Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Inovării dintre cadrele didactice universitare de predare, având titlul ştiinţific de doctor. În situaţii bine justificate, Ministerul Educaţiei Cercetării şi Inovării poate numi în funcţia de preşedinte de comisie şi un cadru didactic din învăţământul preuniversitar, având gradul didactic I şi performanţe profesionale deosebite, titular în altă unitate de învăţământ decât cea în care se susţine bacalaureatul.
(7) În decursul unui an şcolar se organizează două sesiuni de bacalaureat. Rezultatele examenului naţional de bacalaureat sunt publice.
(8) Comisiile sunt alcătuite din profesori de la alte licee decât cele în care se suţine bacalaureatul.
(9) Numărul comisiilor şi numărul unităţilor de învăţământ în care se desfăşoară examenul naţional de bacalaureat se stabilesc de Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Inovării la propunerea inspectoratelor şcolare.
(10) Candidaţii proveniţi din învăţământul de stat pot susţine examenul naţional de bacalaureat şi examenul de certificare/atestare a competenţelor profesionale, fără taxă, de cel mult două ori. Prezentările ulterioare la aceste examene sunt condiţionate de achitarea unor taxe stabilite de Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Inovării. Pentru candidaţii din învăţământul particular costurile examenul de bacalaureat sunt suportate de unitatea şcolară respectivă.
(11) Examenul naţional de bacalaureat se consideră promovat dacă au fost susţinute şi promovate toate evaluările organizate pe parcursul clasei a XII/XIII-a şi dacă au fost promovate toate probele scrise organizate după finalizarea clasei a XII/XIII-a. În cazul nepromovării examenului naţional de bacalaureat, evaluările susţinute şi promovate, respectiv probele scrise promovate sunt recunoscute, la cerere, în sesiunile ulterioare.
(12) În urma promovării examenului naţional de bacalaureat, absolventului i se eliberează diploma de bacalaureat.
Eliberarea certificatelor de competenţe de comunicare în limba română şi limba maternă după caz, şi de competenţe digitale, precum şi a atestatelor de competenţe lingvistice şi certificatelor/atestatelor de calificări profesionale, nu este condiţionată de promovarea examenului naţional de bacalaureat.
(13) Absolvenţii care au promovat toate clasele învăţământului secundar superior, liceal, cu medii generale de minimum 9,50, iar la examenul naţional de bacalaureat au obţinut media 10 primesc diplomă de merit.
Art. 39 Acte de studii şi documente şcolare
(1) În învăţământul preuniversitar eliberarea, regimul actelor de studii, respectiv tipul şi regimul documentelor şcolare se stabilesc prin regulament aprobat prin ordin al ministrului educaţiei, cercetării şi inovării.
(2) Actele de studii se eliberează în original sau în duplicat
Art. 40 Participarea în studii comparative internaţionale
(1) România participă la studiile comparative internaţionale IEA-TIMSS, IEA-PIRLS şi OECD-PISA şi altele.
(2) România participă de asemenea la studiile comparative iniţiate de Comisia Europeană.
(3) Participarea României în studiile comparative internaţionale se realizează cu respectarea întocmai a standardelor de eşantionare a şcolilor şi elevilor, de traducere şi adaptare a instrumentelor de evaluare, de administrarea a acestor instrumente, de management al bazelor de date şi de analiză statistică a rezultatelor, aşa cum sunt stabilite acestea în regulamentele de organizare şi desfăşurare a acestor studii.
(4) Interpretarea şi utilizarea rezultatelor studiilor comparative internaţionale şi a celor iniţiate de Comisia Europeană în scopul stabilirii de politici educaţionale şi, după caz, curriculare, este în responsabilitatea Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Inovării.
Art. 36 Evaluarea curentă
(1) Evaluarea curentă a elevilor se realizează de către fiecare cadru didactic, conform deontologiei profesionale, obligatoriu pe baza standardelor naţionale de evaluare, aşa cum sunt acestea cuprinse în programele şcolare.
(2) Rezultatele evaluării elevilor se exprimă prin calificative în învăţământul primar, respectiv prin note de la 1 la 10 în învăţământul secundar şi terţiar non-universitar.
(3) (metode şi tehnici; bănci de itemi)
Art. 37 Evaluări naţionale
(1) MECI este abilitat să organizeze evaluări naţionale în scopul atingerii nivelului de performanţă al elevilor sprijinirii orientării şcolare şi profesionale a elevilor, orientării spre educaţia de recuperare şi pentru aprecierea nivelului de performanţă al sistemului naţional de învăţământ.
(2) Evaluările naţionale precizate la alin. (1) se organizează, la finalul clasei a IV-a şi clasei a VIII-a, după modelul testărilor internaţionale standardizate, urmărind nivelul de formare a competenţelor generale şi specifice pe parcursul învăţământului general de tip comprehensiv.
Art. 38 Examene naţionale. Certificarea studiilor şi calificărilor
(1) Evaluarea şi certificarea rezultatelor învăţării la finalizarea învăţământului secundar superior, liceal, se realizează prin examenul naţional de bacalaureat, structurat după cum urmează:
a) Evaluarea la nivelul unităţii de învăţământ, pe parcursul clasei a XII-a, a competenţelor lingvistice de comunicare orală în limba română şi, după caz, în limba maternă. Rezultatul evaluării se exprimă pentru fiecare elev printr-un sistem naţional de niveluri de comunicare orală în limba română, respectiv în limbile minorităţilor naţionale studiate în şcoală;
b) Evaluarea la nivelul unităţii de învăţământ, pe parcursul clasei a XII-a, a competenţelor lingvistice în limba/limbile de circulaţie internaţională studiate pe parcursul învăţământului liceal. Rezultatul se exprimă pentru fiecare elev prin identificarea nivelului de competenţă lingvistică, structurat în conformitate cu nivelurile corespunzătoare din Cadrul European Comun de Referinţă pentru Limbi Străine (A1...C2 pentru înţelegere, vorbire şi respectiv scriere). Acest rezultat constituie bază primară de certificare pentru paşaportul lingvistic EUROPASS individual. Pentru elevii care promovează pe parcursul învăţământului preuniversitar examene internaţionale pentru certificarea competenţelor lingvistice (DELF/DALF, FCE/CAE/CPE, DSD) se recunosc şi se echivalează, la cerere, rezultatele obţinute la aceste examene.
c) Toţi absolvenţii de liceu primesc certificat de competenţe digitale de tip ECDL în funcţie de acumularile personale.
d) Evaluarea performanţei în competenţele-cheie şi specifice formate pe durata învăţământului secundar superior, liceal, organizată după finalizarea clasei a XII-a şi realizată prin 3, respectiv 4 probe scrise obligatorii, dintre care una, respectiv două comune şi două probe diferenţiate în funcţie de filieră, profil, specializare şi opţiunea elevului – după cum urmează:
i. Probă scrisă la Limba şi literatura română – probă comună pentru toate filierele, profilurile şi specializările;
ii. Probă scrisă la Limba şi literatura maternă – probă comună pentru elevii care au urmat studiile liceale într-o limbă a minorităţilor naţionale, la toate filierele, profilurile şi specializările;
iii. O probă scrisă corespunzătoare filierei şi profilului, Matematică – pentru profilul real din filiera teoretică, pentru filiera tehnologică şi, după caz, filiera vocaţională, respectiv Istorie – pentru profilul umanist din filiera teoretică şi, după caz, filiera vocaţională;
iv. O probă scrisă corespunzătoare filierei, profilului şi specializării, la alegerea elevului, dintr-o disciplină din ariile curriculare de specialitate. Elevul poate opta pentru o disciplină din pachetul [Fizică, Chimie, Biologie, Informatică], respectiv pentru o disciplină din pachetul [Geografie, Logică şi Filosofie, Psihologie (şi, după caz, Sociologie), Economie şi Educaţie antreprenorială] – corespunzător specificului filierei, profilului şi specializării urmate.
(2) Pentru anumite filiere, profiluri, specializări şi calificări profesionale stabilite de Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Inovării, absolvenţii învăţământului secundar superior, liceal, pot susţine un examen de certificare a calificării profesionale sau, după caz, de atestare a competenţelor profesionale, separat de examenul naţional de bacalaureat, în condiţiile legii.
(3) Absolvenţii învăţământului secundar superior, liceal, care susţin şi promovează pe parcursul clasei a XII-a/XIII-a examenul de certificare a calificării profesionale/atestare a competenţelor profesionale dobândesc certificat de calificare profesională nivel 3 (EQF 4), respectiv atestat de competenţe profesionale. Certificatul de calificare profesională este însoţit de suplimentul descriptiv al certificatului, conform formatului instrumentului EUROPASS.
(4) Lista cuprinzând probele de examen, conţinutul diferenţiat al programelor de examen şi modul de organizare şi desfăşurare a examenului naţional de bacalaureat şi a examenului de certificare/atestare a competenţelor profesionale, se stabilesc prin metodologii elaborate şi aprobate prin ordin al ministrului educaţiei, cercetării şi inovării şi se dă publicităţii pentru fiecare promoţie, până la data intrării în clasa a IX-a din ciclul învăţământului secundar superior, liceu, clasa a XI-a.
(5) La întocmirea listei cuprinzând probele de examen şi la stabilirea conţinutului programelor de bacalaureat pot fi consultate şi instituţiile de învăţământ superior.
(6) Examenul naţional de bacalaureat se susţine în faţa unei comisii stabilite de inspectoratul şcolar. Comisia este condusă de un preşedinte, numit de Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Inovării dintre cadrele didactice universitare de predare, având titlul ştiinţific de doctor. În situaţii bine justificate, Ministerul Educaţiei Cercetării şi Inovării poate numi în funcţia de preşedinte de comisie şi un cadru didactic din învăţământul preuniversitar, având gradul didactic I şi performanţe profesionale deosebite, titular în altă unitate de învăţământ decât cea în care se susţine bacalaureatul.
(7) În decursul unui an şcolar se organizează două sesiuni de bacalaureat. Rezultatele examenului naţional de bacalaureat sunt publice.
(8) Comisiile sunt alcătuite din profesori de la alte licee decât cele în care se suţine bacalaureatul.
(9) Numărul comisiilor şi numărul unităţilor de învăţământ în care se desfăşoară examenul naţional de bacalaureat se stabilesc de Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Inovării la propunerea inspectoratelor şcolare.
(10) Candidaţii proveniţi din învăţământul de stat pot susţine examenul naţional de bacalaureat şi examenul de certificare/atestare a competenţelor profesionale, fără taxă, de cel mult două ori. Prezentările ulterioare la aceste examene sunt condiţionate de achitarea unor taxe stabilite de Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Inovării. Pentru candidaţii din învăţământul particular costurile examenul de bacalaureat sunt suportate de unitatea şcolară respectivă.
(11) Examenul naţional de bacalaureat se consideră promovat dacă au fost susţinute şi promovate toate evaluările organizate pe parcursul clasei a XII/XIII-a şi dacă au fost promovate toate probele scrise organizate după finalizarea clasei a XII/XIII-a. În cazul nepromovării examenului naţional de bacalaureat, evaluările susţinute şi promovate, respectiv probele scrise promovate sunt recunoscute, la cerere, în sesiunile ulterioare.
(12) În urma promovării examenului naţional de bacalaureat, absolventului i se eliberează diploma de bacalaureat.
Eliberarea certificatelor de competenţe de comunicare în limba română şi limba maternă după caz, şi de competenţe digitale, precum şi a atestatelor de competenţe lingvistice şi certificatelor/atestatelor de calificări profesionale, nu este condiţionată de promovarea examenului naţional de bacalaureat.
(13) Absolvenţii care au promovat toate clasele învăţământului secundar superior, liceal, cu medii generale de minimum 9,50, iar la examenul naţional de bacalaureat au obţinut media 10 primesc diplomă de merit.
Art. 39 Acte de studii şi documente şcolare
(1) În învăţământul preuniversitar eliberarea, regimul actelor de studii, respectiv tipul şi regimul documentelor şcolare se stabilesc prin regulament aprobat prin ordin al ministrului educaţiei, cercetării şi inovării.
(2) Actele de studii se eliberează în original sau în duplicat
Art. 40 Participarea în studii comparative internaţionale
(1) România participă la studiile comparative internaţionale IEA-TIMSS, IEA-PIRLS şi OECD-PISA şi altele.
(2) România participă de asemenea la studiile comparative iniţiate de Comisia Europeană.
(3) Participarea României în studiile comparative internaţionale se realizează cu respectarea întocmai a standardelor de eşantionare a şcolilor şi elevilor, de traducere şi adaptare a instrumentelor de evaluare, de administrarea a acestor instrumente, de management al bazelor de date şi de analiză statistică a rezultatelor, aşa cum sunt stabilite acestea în regulamentele de organizare şi desfăşurare a acestor studii.
(4) Interpretarea şi utilizarea rezultatelor studiilor comparative internaţionale şi a celor iniţiate de Comisia Europeană în scopul stabilirii de politici educaţionale şi, după caz, curriculare, este în responsabilitatea Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Inovării.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)