13 apr. 2010

LEN greselile continua

La o lectura a primelor articole am constatat pe langa problemele de fond pe care le-am pus in referendum: componenta CA, titularizarea, clasa a IX-a, finatarea per elev in cuantum egal in invatamantul privat si public.
Urmatoarele articole


VARIANTA OFICIALĂ
VARIANTA CORECTATĂ
Art. 1 Prezenta lege reglementează structura, funcţiile, organizarea şi funcţionarea sistemului de învăţământ preuniversitar şi superior, public şi privat şi educaţia permanentă. Legea asigură cadrul legal pentru exercitarea dreptului fundamental la educaţie.
Art. 1 Prezenta lege reglementează structura, funcţiile, organizarea si funcţionarea sistemului de învăţământ preuniversitar si superior, public si privat, si educaţia permanentă.

- Trebuie neapărat pusă virgulă după termenul ,,privat”, întrucât structura ,,public şi privat” are rol apozitiv între două dintre elementele unui complement direct multiplu prin care se arată ce reglementează prezenta lege: structura ... şi educaţia permanentă.

Art.3 Principiile care guvernează învăţământul preuniversitar şi superior din România sunt:
(1) Principiul echităţii, în baza căruia accesul la oportunităţile de învăţare se realizează fără discriminare;
(2) Principiul calităţii, în baza căruia activităţile de învăţământ se raportează la standarde de referinţă şi bune practici internaţionale;
(3) Principiul relevantei, pentru nevoile de dezvoltare personală şi social-economică;
(4) Principiul eficientei, pentru obţinerea de rezultate educationale maxime, prin gestionarea resurselor existente;
(5) Principiul descentralizarii, în baza caruia deciziile principale se iau de către actorii implicati direct în proces;
(6) Principiul răspunderii publice, în baza căruia unităţile şi institutiile de învăţământ răspund public de performantele lor;
(7) Principiul respectării identităţii culturale a minoritatilor nationale;
(8) Principiul autonomiei universitare;
(9) Principiul libertăţii academice;
(10) Principiul transparentei;
(11) Principiul independentei de ideologii, religii şi doctrine politice.

Art.3 Principiile care guvernează învăţământul preuniversitar si superior din România sunt:
(1) principiul echităţii, în baza căruia accesul la oportunităţile de învăţare se realizează fără discriminare;
(2) principiul calităţii, în baza căruia procesul de învăţământ/ activităţile din învăţământ se raportează la standarde de referinţă si bune practici internaţionale;
(3) principiul relevanţei, pentru nevoile de dezvoltare personală si social-economică;
(4) principiul eficienţei, pentru obţinerea de rezultate educaţionale maxime, prin gestionarea resurselor existente;
(5) principiul descentralizării, în baza căruia deciziile principale se iau de către actorii
implicaţi direct în proces;
(6) principiul răspunderii publice, în baza căruia unităţile si instituţiile de învăţământ răspund public de performanţele lor;
(7) principiul respectării identităţii culturale a minorităţilor naţionale;
(8) principiul autonomiei universitare;
(9) principiul libertăţii academice;
(10) principiul transparenţei;
(11) principiul independenţei de ideologii, religii si doctrine politice.

- Când urmează o enumerare, după semnul „două puncte” (:) şi, cu atât mai mult, după semnul „punct şi virgulă” (;) se scrie obligatoriu cu iniţială mică („principiul”). În această poziţie, fac excepţie numai substantivele proprii: se scriu cu iniţială mare.
- Având în vedere cele două sensuri principale ale noţiunii de „învăţământ” (1. proces pedagogic/ acţiune de a învăţa ceva; 2. sistem de instituţii în care se desfăşoară procesul pedagogic), structura „activităţile de învăţământ”:
1. este pleonastică, dacă o raportăm la primul sens al noţiunii de învăţământ;
2. conţine folosirea incorectă a prepoziţiei „de”, dacă o raportăm la cel de-al doilea sens.
În locul structurii „activităţile de învăţământ”, ar fi corectă folosirea fie a structurii procesul de învăţământ, fie a structurii activităţile din învăţământ. Dintre cele două variante corecte, aş alege-o pe cea de-a doua.

Art.6 (2) Regimul actelor de studii emise de unităţile şi instituţiile de învăţământ se stabileşte de către Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului.
Art. 6. (2) Regimul actelor de studii emise de instituţiile de învăţământ se stabileste de către Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului si Sportului

- Sintagmele ,,unitate de învăţământ” şi ,,instituţie de învăţământ” sunt sinonime: ,,unitate de învăţământ = instituţie care organizează şi în care se desfăşoară procesul instructiv-educativ” (cf. Dicţionar de pedagogie, coordonator: acad. Ştefan Bârsănescu)

Art.19 (1) Autoritatile administratiei publice locale au obligatia de a asigura buna desfăşurare
a învăţământului preuniversitar în arealul în care acestea îşi exercită autoritatea.
Art.19 (1) Autorităţile administraţiei publice locale au obligaţia de a asigura buna desfăşurare a învăţământului preuniversitar în unitatea administrativ-teritorială în care acestea îşi exercită autoritatea.

- Conform celor mai importante lucrări lexicografice academice:
1. Marele dicţionar de neologisme 2007: „areal” = teritoriu de răspândire a unei specii de plante sau de animale, a unui fenomen natural etc.
2. DEX 1998: „areal” = arie specifică de răspândire a unei specii, a unei clase etc. de plante sau de animale.
Prin urmare, folosirea termenului „areal” este improprie, întrucât elevii, studenţii şi cadrele didactice nu sunt nici plante, nici animale, ci oameni.
În locul structurii ,,în arealul în”, corectă este folosirea uneia dintre structurile: în unitatea administrativ-teritorială în/ pe teritoriul pe/ în zona în etc.

Art. 22
(2) ... care permite obţinerea certificatului de calificare de nivel EQF 3, Art. 22
(2) ... care permite obţinerea certificatului EQF de nivel 3,

- Trebuie schimbată topica, întrucât EQF 3 nu este singurul, ci există un EQF care are, din câte mi-aduc aminte, cel puţin 8 niveluri şi trebuie eliminată structura „de calificare”, întrucât Q din EQF nu înseamnă altceva decât „calificare” (folosirea lui creează un pleonasm).
- Trebuie explicat pe scurt, în paranteză, ce înseamnă „EQF 3” (Cadrul European al Calificărilor, document de lucru al Comisiei Europene SEC (2005) 957 din 08.07.2005). Termenul respectiv nu l-am găsit în niciunul dintre dicţionarele româneşti de abrevieri şi sigle. Prin urmare, colegii din unităţile de învăţământ neconectate la Internet se vor uita cruciş la EQF 3.
MECTS şi toate structurile subordonate (până la nivelul instituţiilor de învăţământ) ar fi trebuit să dea publicităţii încă din noiembrie-decembrie 2005 rezultatele dezbaterii EQF.
Nefiind conectat la Internet în 2005, nu ştiu dacă s-au realizat dezbaterea şi publicarea rezultatelor dezbaterii EQF.

Multumesc celor care mi-au sustinut demersul. Las sa le completati dvs.

7 comentarii:

  1. m-ati omorat cu greselile astea, domnule!
    eu nu mai pot sa imi platesc ratele, intru in restrangere, o sa imi pierd titulatura si dv ii tot dati cu greselile, cu apozitia, cu arealul...
    domnule Pop, murim de foame cu salariile astea mizerabile, iar legea o sa treaca pe langa noi si nici nu o sa bagam de seama cand. pe sustache, adica.
    ajutati-ne sa obtinem ceva concret la buzunar, sa ne fie nitel mai bine, sa fim siguri pe locurile de munca, sa castigam toti cei 33 % ... asta e buba noastra.
    lasati-ne cu "agramaticalitatile", stim ca e multe ...
    CAND INCEPEM GREVA GENERALA?
    MAI AVEM PUTIN SI CRAPAM CU TOTII DE NERVI SI DE FRUSTRARE!

    RăspundețiȘtergere
  2. Intr-adevar, desi cu totii avem competente de limba romana, nu suntem specializati in formulari ale legilor, in aspecte avocatesti. Nu spun asta din ignoranta, ci tocmai pentru ca stiu cat de importante sunt formularile intr-o lege, iar pentru aceasta trebuie neaparat sa se implice juristii sindicatului. Noi, profesorii, putem sa aducem corecturi referitoare la aspectele abordate in sine, mai putin suntem calificati elaborarea articolelor de lege.

    RăspundețiȘtergere
  3. Domnule Pop, dumneavoastra sindicatele cautati virgula in carul cu litere si nu observati ca titularizarea pica, ca vor fi doar 25 de ore maxim pe saptamana (asta inseamna reducerea masiva a cadrelor didactice....)! Asta sa va preocupe si nu altceva mult prea neserios...

    RăspundețiȘtergere
  4. Grave sunt toate aspectele semnalate dar mai ales faptul ca nu mai exista aceasta profesie, de fapt, am ajuns extrem de rau, sa fim umiliti de toti si, de acum inainte, in litera si spiritul legii noi care admite si sustine acest lucru: UMILIREA in fata hotilor si a celor care au facut de 20 de ani invatamant dupa "ureche", cocotati in functii pe care nu le meritau.
    Suntem foarte revoltati dar nici nu avem solutii sau, daca avem, nu ne asculta nimeni pentru ca nu se vrea binele acestui sistem ci se urmareste continuarea prostirii tuturor, scapa cine poate.
    Cum sa aiba solutii sindicatele cand si acolo sunt atatia care-au intrat in aceasta structura din motive personale, de sustinere proprie si/sau a familiei?
    Suntem si vom ramane sub papucul lor, cu oricate gemete de durere se vor naste din acest fapt.
    Cei care sunt intr-adevar buni, isi vor gasi loc in alta parte, daca vor sa traiasca pana la adanci batraneti, cum se intampla in alte sisteme, cu pensii nesimtite de sute de milioane.
    Poate doar Dumnezeu sa mai tina cu noi desi, sincer, nu meritam.

    RăspundețiȘtergere
  5. mihai contanu cta14.04.2010, 13:21

    -poate un consiliu national ar fi binevenit
    -este o lege foarte importanta
    -vom avea multi ani de suferit din cauza ei

    RăspundețiȘtergere
  6. Nu prezentati destula incredere ,caci cei din conducere numai dati din gura si la concret nimic. Nu va vede lumea prin scoli , nici pe cei de la judet , nici pe cei de la Bucuresti.Ati pierdut legatura cu oamenii , e doar formala , prin hartii , va e frica de discutiile directe cu cei de jos ; va alegeti intre voi in niste structuri gen PCR si al partidelor actuale si va bateti pentru ciolanul/ scaunul caldut ,fara munca si raspundere , pe cotizatiile membrilor. Cati ati fost prin scoli sa mobilizati la greva ? Cati ati protestat pana la extrem -greva foamei - de exemplu ? Singura actiune serioasa realizata de sindicatele din invatamant a fost greva din 2000 (care intr-adevar a si obtinut dublarea salariilor la aceea vreme si apoi un "trend" crescator ) . De multe ori liderii din scoli sunt perimati nu au capacitate de a explica anumite lucruri dar "sunt alesi pe viata" caci nu mai fac alegeri ,de forma macar, cum se fac la nivelul judetelor si federatiilor, desi se stiu rezultatele dinainte.Ar mai fi si altele care trezesc neincredere si ne determina pe noi cei din linia intai , soldatii si nu cei de la camanda , sa ne ferim de a ne expune , de a suporta consecintele financiare si administrative ale unei greve pe care in fapt "generalii " nici nu o doresc caci le da numai bataie de cap.Unde sunt miliardele stranse din cotizatii ? banii realizati din afaceri economice ale sindicatelor ? acesti bani ar fi trebuit sa asigure in primul rand sprijin pentru grevisti printr-un fond de greva si nu salarii pentru nomencaltura sindicala judeteana sau nationala. Daca nu avem rezerve sau sprijin ce mananca copii nostri pe durata grevei. Da ceva sindicatul? Ar mai si intrebari dar astept sa vad ce raspunde noua nomencalatura de activisti din invatamnt , prieteni la catarama cu inspectoratele si ministerul. Poate ne convingeti si facem totusi greva.

    RăspundețiȘtergere