Codul Educatiei Grup de Lucru material in actualizare permanteta

Titlul I – Dispoziţii generale


CAP. 1
Scopul şi sfera de cuprindere a Codului educaţiei

Art. 1 Scopul şi sfera de cuprindere a Codului educaţiei

(1) Scopul prezentului cod este de a asigura cadrul legal pentru exercitarea dreptului fundamental la învăţătură.
(2) Prezentul cod stabileşte cadrul legal privind:
- educaţia şi formarea profesională
- organizarea şi funcţionarea sistemului national de învăţământ
- organizarea reţelelor de învăţământ care cuprind atât unităţile/instituţiile de învăţământ acreditate cât şi cele autorizate,
- evaluarea şi asigurarea calităţii furnizorilor şi programelor de educaţie,
- autorizarea şi acreditarea furnizorilor şi programelor de educaţie ,
- cadrul naţional al calificărilor,
-recunoaşterea studiilor, titlurilor, diplomelor, certificatelor de studii şi calificărilor profesionale,
- statutul personalului (didactic) din învăţământ

(3) În domeniul educaţiei, dispoziţiile prezentului cod prevalează asupra oricăror prevederi din alte acte normative, în caz de conflict între acestea aplicându-se dispoziţiile Codului educaţiei.
Art. 2 Idealul educaţional
(1) Învăţământul constituie prima prioritate naţională şi este un serviciu public prin care se urmăreşte realizarea idealului educaţional, întemeiat pe valorile umaniste universal recunoscute, pe valorile democraţiei şi pe aspiraţiile societăţii româneşti, şi contribuie la promovarea şi păstrarea identităţii naţionale.
(2) Idealul educaţional al şcolii româneşti constă în dezvoltarea liberă, integrală şi armonioasă a individualităţii umane, în formarea personalităţii autonome şi creative fundamentată pe asumarea reală de către toţi indivizii şi de către fiecare dintre aceştia a unei scale de valori necesare societăţii cunoaşterii

CAP. 2 Principii fundamentale

Art.3. Principiile care guvernează educaţia şi formarea profesională sunt:
a) Principiul echităţii şi egalităţii de şanse, potrivit căruia accesul la oportunităţile de învăţare se realizează fără discriminare;
b) Principiul calităţii, în baza căruia activităţile de învăţământ se raportează la standarde de referinţă şi bune practici internaţionale;
c) Principiul relevanţei, pentru nevoile de dezvoltare individuală şi social–economică;
d) Principiul eficienţei, pentru obţinerea de rezultate educaţionale maxime prin gestionarea resurselor existente;
e) Principiul subsidiarităţii, în baza căruia deciziile principale se iau de către actorii implicaţi direct în proces;
f) Principiul răspunderii, în baza căruia unităţile şi instituţiile de învăţământ răspund public de performanţele lor;
g) Principiul autonomiei universitare;
h) Principiul libertăţii academice;
i) Principiul eficienţei manageriale şi financiare;
j) Principiul transparenţei;
k) Principiul respectării drepturilor şi libertăţilor elevilor şi studenţilor;
l) Principiul independenţei de ideologii, religii şi doctrine politice;
m) Principiul învăţării pe parcursul întregii vieţi;
n) Principiul educaţiei diferenţiate;
o) Principiul fundamentării deciziilor pe baza dialogului social;
p) Responsabilitatea părinţilor;
q) [principiu privind personalul din învăţământ – acces şi dezvoltare carieră didactică]
Art. 4 Finalităţile învăţământului
(1) Educaţia şi formarea profesională a copiilor, tinerilor şi adulţilor prin sistemul naţional de învăţământ are ca finalitate principală formarea la toţi şi la fiecare dintre aceştia a competenţelor, înţelese ca ansamblu multifuncţional şi transferabil de cunoştinţe, deprinderi şi atitudini, necesare pentru:
a) împlinire şi dezvoltare personală prin realizarea propriilor obiective în viaţă, conform intereselor şi aspiraţiilor fiecăruia şi dorinţei de a învăţa pe parcursul întregii vieţi;
b) integrare socială şi participare cetăţenească activă în societate;
c) ocuparea unui loc de muncă şi participarea la funcţionarea şi dezvoltarea unei economii durabile.
(2) Educaţia şi formarea profesională prin sistemul naţional de învăţământ urmăreşte formarea şi asumarea reală a unui set de valori care să orienteze comportamentul şi cariera absolvenţilor, asigurându-le incluziunea socială şi integrarea pe piaţa forţei de muncă.
(3) Educaţia şi formarea profesională prin sistemul naţional de învăţământ susţine şi promovează patriotismul prin cultivarea dragostei faţă de ţară, faţă de trecutul istoric şi de tradiţiile naţionale.
(4) Educaţia şi formarea profesională prin sistemul naţional de învăţământ urmăreşte:
a) formarea unor reprezentări şi atitudini active axate pe valorile umanităţii, pe cultura naţională şi universală şi stimularea dialogului intercultural;
b) educarea în spiritul respectării drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului, al demnităţii şi al toleranţei;
c) cultivarea sensibilităţii faţă de problematica umană, faţă de valorile moral-civice, a respectului pentru natură şi mediul înconjurător natural, social, cultural şi al moştenirii;
Art. 5 Accesul la educaţie
(1) Cetăţenii României, ai statelor membre ale Uniunii Europene, ai statelor aparţinând Spaţiului Economic European şi ai Confederaţiei Elveţiene au drepturi egale de acces la educaţia şi formarea profesională prin sistemul naţional de învăţământ, indiferent de condiţia socială şi materială, de sex, rasă, naţionalitate, apartenenţa politică sau religioasă.
(2) Statul garantează dreptul la educaţie şi formare profesională diferenţiate, pe baza pluralismului educaţional, în beneficiul individului şi al întregii societăţi.
(3) Statul promovează şi susţine învăţarea pe parcursul întregii vieţi, inclusiv prin recunoaşterea în condiţiile legii a rezultatelor învăţării non-formale şi informale realizate individual în afara sistemului naţional de învăţământ.
Art. 6 Învăţământul obligatoriu
(1) Învăţământul obligatoriu are o durată de 13 clase şi cuprinde grupa mare, pregătitoare pentru şcoală, învăţământul primar, clasele I-IV, învăţământul gimnazial, clasele V-VIII şi învăţământul liceal, clasele IX-XII/XIII.
(2) Obligaţia de a frecventa învăţământul obligatoriu la forma de zi încetează la vârsta de 16 ani.
Art. 7 Gratuitatea învăţământului
(1) Învăţământul de stat este gratuit. Pentru unele activităţi şi programe de studii se pot percepe taxe în condiţiile stabilite de prezenta lege.
(2) Învăţământul de stat este finanţat de la bugetul de stat şi de la bugetele locale. Fondurile destinate învăţământului sunt nominalizate distinct în bugetul de stat şi în bugetele locale.
(3) Pentru finanţarea învăţământului de stat din fonduri publice se asigură anual prin legea bugetului de stat alocaţii bugetare de minimum 7% din produsul intern brut al anului respectiv.
(4) Învăţământul poate fi finanţat şi direct de către agenţii economici, precum şi de alte persoane fizice sau juridice, cu respectarea legislaţiei în vigoare.
(5) Învăţământul poate fi susţinut prin burse, credite de studii, taxe, donaţii, sponsorizări, surse proprii şi alte surse legale.
(6) Statul susţine elevii şi studenţii cu probleme şi nevoi sociale.
(7) Statul sprijină, de asemenea, elevii şi studenţii cu performanţe şcolare şi universitare, care au o comportare exemplară şi dovedesc motivaţie şi progrese remarcabile în educaţia şi formarea lor profesională.
(8) Statul şi alţi factori interesaţi subvenţionează activităţile de performanţă, de nivel naţional şi internaţional, ale elevilor şi studenţilor.
Art. 8 Personalitatea juridică
(1) În sistemul naţional de învăţământ au personalitate juridică unităţile de învăţământ de stat dacă se organizează şi funcţionează în una dintre următoarele situaţii:
a) cu minimum 200 de elevi;
b) cu minumum 200 de elevi şi preşcolari;
c) cu minimum 100 de preşcolari.
(2) În mod excepţional, pe baza unor criterii stabilite de Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Inovării şi în condiţiile legii, pentru asigurarea accesului egal la educaţie, autorităţile administraţiei publice locale pot aproba organizarea şi funcţionarea unor unităţi de învăţământ cu efective mai mici decât cele prevăzute la aliniatul (1).
(3) Pentru asigurarea accesului egal la educaţie, autorităţile administraţiei publice locale, cu avizul inspectoratelor şcolare, pot aproba, în condiţiile legii, organizarea şi funcţionarea unor structuri de învăţământ, ca părţi ale unei unităţi de învăţământ, fără personalitate juridică şi subordonate aceluiaşi ordonator principal de credite ca şi unitatea de învăţământ căreia îi aparţin.
(4) În localităţile în care nu există unităţi de învăţământ şi există un număr de cel puţin 10 preşcolari şi/sau 10 elevi de învăţământ primar, autorităţile administraţiei publice locale pot asigura, cu avizul inspectoratelor şcolare, desfăşurarea de cursuri în spaţii corespunzătoare din localitatea respectivă prin deplasarea personalului didactic necesar din unităţile de învăţământ care înmatriculează aceşti preşcolari/elevi. Personalul didactic aflat în această situaţie beneficiază de toate drepturile legale în vigoare privind transportul şi delegarea, după caz.
(5) Grupa de preşcolari sau clasa de învăţământ primar formată în condiţiile prevăzute la alin. (4) se consideră post/normă didactică.
Art. 9 Limba în care se desfăşoară învăţământul
(1) Educaţia şi formarea profesională în sistemul naţional de învăţământ se desfăşoară în limba română. Acestea se desfăşoară, în condiţiile prezentei legi, şi în limbile minorităţilor naţionale, precum şi în limbi de circulaţie internaţională.
(2) În fiecare localitate se organizează şi funcţionează unităţi de învăţământ sau formaţiuni de studiu cu limba de predare română şi, după caz, cu predarea în limbile minorităţilor naţionale ori se asigură şcolarizarea în limba maternă în cea mai apropiată localitate în care este posibil.
(3) Învăţarea în şcoală a limbii române, ca limbă oficială de stat, este obligatorie pentru toţi cetăţenii români, indiferent de naţionalitate. Planurile-cadru de învăţământ trebuie să cuprindă pentru fiecare nivel educaţional numărul necesar de ore şi, totodată, se vor asigura condiţiile care să permită însuşirea limbii oficiale de stat.
(4) Atât în învăţământul de stat, cât şi în cel particular documentele şcolare şi universitare oficiale, nominalizate prin ordin al ministrului educaţiei, cercetării şi inovării se întocmesc în limba română. Celelealte înscrisuri şcolare şi universitare pot fi redactate în limba de predare sau într-o altă limbă străină de circulaţie internaţională.
(5) Unităţile şi instituţiile de învăţământ pot efectua şi emite, la cerere şi, după caz, prin perceperea de la solicitanţi a unor taxe stabilite la nivel local pentru acoperirea costurilor de traducere, traduceri oficiale ale documentelor şi ale altor înscrisuri şcolare şi universitare proprii.
Art. 10 Studierea religiei
(1A) Planurile-cadru ale învăţământului preuniversitar includ religia ca disciplină şcolară. Elevul, cu acordul părinţilor sau al tutorelui legal insituit, alege pentru studiu religia şi confesiunea.
SAU
(1B) Planurile cadru ale învăţământului primar, gimnazial şi liceal includ religia ca disciplină şcolară, parte a trunchiului comun. Elevul, cu acordul părinţilor sau al tutorelui legal insituit, alege pentru studiu religia şi confesiunea.
(2) La solicitarea scrisă a părinţilor sau a tutorelui legal instituit, elevul poate să nu frecventeze orele de religie. În acest caz situaţia şcolară se încheie fără această disciplină. În mod similar se procedează şi pentru elevul căruia, din motive obiective, nu i s-au asigurat condiţiile pentru frecventarea orelor la această disciplină.
(3) Cultele recunoscute oficial de stat pot solicita Ministerului Educaţiei, Cercetării şi Inovării organizarea unui învăţământ teologic specific pregătirii personalului de cult şi activităţii social-misionare a cultelor, numai pentru absolvenţii învăţământului gimnazial sau liceal, după caz, proporţional cu ponderea numerică a fiecărui cult în configuraţia religioasă a ţării, potrivit recensământului oficial reactualizat. Înfiinţarea şi funcţionarea acestui învăţământ se fac potrivit legii.
(4) Cultele recunoscute de stat au dreptul de a organiza învăţământ confesional prin înfiinţarea şi administrarea propriilor unităţi şi instituţii de învăţământ particulare, conform legii.
(5) Curriculumul specific învăţământului preuniversitar teologic se elaborează de către cultul respectiv şi se aprobă de Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Inovării. Curriculumul învăţământului confesional se elaborează şi se aprobă conform legii. Pentru învăţământul superior curriculumul se elaborează şi se aprobă potrivit legii.
Art. 11 Competenţe partajate
(1) Organizarea şi funcţionarea învăţământului preuniversitar de stat se realizează prin exercitarea competenţelor reglementate de prezentul cod, partajate între autorităţile administraţiei publice locale, judeţene şi centrale, inspectoratele şcolare şi unităţile de învăţământ, pe baza principiului subsidiarităţii şi al asigurării calităţii în învăţământ.
(2) Competenţele partajate privind organizarea şi funcţionarea învăţământului preuniversitar se referă la următoarele domenii:
a) Reţea şcolară şi fluxuri de preșcolari și elevi;
b) Resurse curriculare;
c) Resurse de timp;
d) Resurse informaţionale;
e) Resurse materiale;
f) Resurse financiare;
g) Resurse umane – exclusiv preșcolari și elevi;
h) Dezvoltarea strategică a sistemului naţional de învăţământ;
i) Management educaţional.
(3) Reglementările specifice şi speciale privind competenţele partajate în organizarea şi funcţionarea învăţământului preuniversitar se realizează de Guvernul României şi, după caz, de Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Inovării, în condiţiile legii.
Art. 12 Învăţământul organizat în străinătate
(1) În condiţiile prezentei legi, Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Inovării poate organiza unităţi de învăţământ cu predarea în limba română pe lângă oficiile diplomatice şi instituţiile culturale ale României în străinătate.
(2) Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Inovării, în colaborare cu Ministerul Afacerilor Externe, are obligaţia să sprijine învăţământul în limba maternă în ţările în care trăiesc români, cu respectarea legislaţiei statului respectiv.
Art.13 Interdicţii
(1) Educaţia şi formarea profesională, precum şi sistemul naţional de învăţământ nu se subordonează în niciun mod scopurilor şi doctrinelor promovate de partide sau de alte formaţiuni politice.
(2) În unităţile, instituţiile şi în spaţiile de învăţământ este interzisă crearea şi funcţionarea partidelor sau altor formaţiuni politice, precum şi desfăşurarea activităţilor de organizare şi propagandă politică.
(3) În învăţământ este interzis prozelitismul religios.
(4) În spaţiile destinate educaţiei şi formării profesionale, în campusuri şcolare şi universitare, în unităţi de cercetare ştiinţifică, biblioteci, edituri şi tipografii ale unităţilor/instituţiilor de învăţământ, în cămine, internate, cantine, cluburi, case de cultură ale studenţilor, case ale corpului didactic, case universitare, tabere şcolare, baze şi complexe cultural-sportive, palate şi cluburi ale copiilor şi elevilor, săli de sport și altele asemenea sunt interzise activităţile care încalcă normele generale de moralitate, precum şi orice activităţi care pot primejdui sănătatea fizică sau psihică a copiilor și tinerilor.
(5) Organizarea, funcţionarea şi conţinutul învăţământului nu pot fi structurate după criterii exclusiviste şi discriminatorii de ordin ideologic, politic, religios sau etnic. Nu sunt considerate a fi structurate după criterii exclusiviste şi discriminatorii unităţile şi instituţiile de învăţământ create din nevoi de ordin religios sau lingvistic, în care educaţia şi formarea profesională corespund alegerii individului major sau a părinţilor/tutorilor legal instituiţi ai minorului.
(6) Privatizarea unităţilor şi instituţiilor de învăţământ de stat este interzisă
Art. 14 Autonomia universitară
Autonomia universitară este garantată prin Constituția României.
Art. 15 Dialogul social și consultarea factorilor interesaţi
(1) Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Inovării, pe baza consultărilor cu instituţiile şi ministerele interesate, respectiv cu principalii parteneri sociali, proiectează, fundamentează şi aplică strategiile naţionale în domeniul educaţiei şi formării profesionale.
(2) Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Inovării, consultând factorii interesaţi în organizarea unor forme şi tipuri specifice de învăţământ, răspunde de elaborarea curriculumului naţional pentru învăţământul preuniversitar. În învăţământul superior curriculumul se stabileşte conform autonomiei universitare, cu respectarea standardelor naţionale.
Art. 16 Alternativele educaţionale
(1) În sistemul naţional de învăţământ, de stat şi particular, pot fi iniţiate şi organizate alternative educaţionale, cu aprobarea Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Inovării conform legii.
(2) Evaluarea şi acreditarea alternativelor educaţionale se fac potrivit legii.
TITLUL II – Sistemul naţional de învăţământ
CAPITOLUL I – Dispoziţii comune
Art. 17 Sistemul naţional de învăţământ
(1) Sistemul naţional de învăţământ este constituit din ansamblul unităţilor şi instituţiilor de învăţământ de stat şi particulare care sunt organizate şi funcţionează conform legii.
(2a) Misiunea generală a unităţilor de învăţământ este de a asigura accesul egal la educaţie de calitate, răspunzând nevoilor de dezvoltare personală şi de integrare socială şi profesională, în condiţiile utilizării eficiente a resurselor.
(2b) [Misiune instituţii de învăţământ]
(2c) Unităţile şi instituţiile de învăţământ răspund public de performanţele lor în îndeplinirea misiunii asumate.
(3) Educaţia şi formarea profesională prin sistemul naţional de învăţământ este parte a educaţiei permanente şi se realizează prin învăţământul preuniversitar, universitar şi post-universitar.
(4) Sistemul naţional de învăţământ este organizat pe niveluri.
(4.1) Învăţământul preuniversitar cuprinde următoarele niveluri:
a) educaţie timpurie formată din nivelul ante-preşcolar (0-3 ani), respectiv nivelul preşcolar (3-6/7 ani) cuprinzând grupa mică, grupa mijlocie şi grupa mare, pregătitoare pentru şcoală;
b) învăţământ primar: clasele I-IV;
c) învăţământ secundar care cuprinde:
i) învăţământ secundar inferior: gimnaziu, clasele V-VIII;
ii) învăţământ secundar superior: liceu, clasele IX-XII/XIII;
iii) învăţământ terţiar non-universitar: postliceal;
(4.2) Învăţământul superior cuprinde următoarele niveluri:
a) învăţământ universitar organizat pe trei cicluri: licenţă, masterat şi doctorat;
b) învăţământ post-universitar.
(6) Învăţământul preuniversitar este subordonat, prin inspectoratele şcolare, Ministerului Educaţiei, Cercetării şi Inovării, iar învăţământul superior este coordonat de Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Inovării, cu respectarea autonomiei universitare.
(7) Formele de organizare a învăţământului sunt: învăţământ de zi, seral, cu frecvenţă redusă şi la distanţă.
(8) Învăţământul obligatoriu este organizat în formele de zi, seral şi cu frecvenţă redusă.
(9) În sistemul naţional de învăţământ pot funcţiona unităţi-pilot şi experimentale.
(10) În funcţie de nivelul organizat, unităţile de învăţământ se denumesc astfel:
a) creşă – unitate de învăţământ în care se organizează numai educaţie ante-preşcolară;
b) grădiniţă – unitate de învăţământ în care se poate organiza până la cel mult învăţământ preşcolar;
c) şcoală – unitate de învăţământ în care se poate organiza până la cel mult învăţământ secundar inferior, gimnaziu;
d) liceu, colegiu sau colegiu naţional – unitate de învăţământ în care se poate organiza până la cel mult învăţământ terţiar non-universitar.
(11) Denumirile de colegiu, respectiv colegiu naţional se atribuie prin ordin al ministrului educaţiei, cercetării şi inovării pentru unităţi de învăţământ cu performanţe deosebite, în baza unor criterii şi standarde naţionale stabilite prin metodologie a Ministerului Educaţiei, Cercetării şi Inovării.
(12) În raport cu condiţiile existente pot funcţiona, sub conducere unică, unităţi de învăţământ în care se organizează şi funcţionează mai multe niveluri de învăţământ, denumirea fiind dată de nivelul cel mai înalt organizat.
(13) În cadrul sistemului naţional de învăţământ se pot înfiinţa şi pot funcţiona, cu respectarea prevederilor legale în vigoare, structuri de învăţământ organizate prin cooperare între unităţi şi instituţii de învăţământ din ţară şi, pe baza unor acorduri guvernamentale, din străinătate.
Art. 17 Caracterul deschis al învăţământului
(1a) Sistemul naţional de învăţământ are caracter deschis. Caracterul deschis se manifestă prin:
a) accesul la educaţie şi formare profesională prin sistemul naţional de învăţământ pe parcursul întregii vieţi;
b) trecerea elevilor de la o clasă la alta, de la o unitate la alta, de la o formă la alta, de la o filieră la alta și de la un profil la altul, în condiţiile stabilite prin regulament al Ministerului Educaţiei, Cercetării şi Inovării;
(1b) În învăţământul superior, caracterul deschis este asigurat de lege și de Carta universitară.
(2) Elevii şi studenţii cu aptitudini şi performanţe şcolare excepţionale dovedite pot promova 2 ani de studii într-un an şcolar sau universitar, cu condiţia ca cei doi ani să nu cuprindă anul terminal.
(3) Caracterul deschis se manifestă și prin recunoașterea și validarea rezultatelor învățării non-formale și informale, în condițiile prezentului cod.
Art. 18 Asigurarea condiţiilor pentru învăţământului de stat obligatoriu
(1) Autorităţile administraţiei publice locale, Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Inovării, inspectoratele şcolare şi unităţile de învăţământ asigură, în limitele competențelor stabilite prin lege, condiţiile necesare pentru ca preșcolarii, respectiv elevii, să frecventeze învăţământul preșcolar, primar și secundar inferior – gimnaziu, de regulă, în localităţile în care aceştia domiciliază.
(2) În situaţii justificate, elevilor din învăţământul obligatoriu şcolarizaţi într-o altă localitate decât localitatea de domiciliu li se asigură, după caz, servicii de transport, masă şi internat, cu sprijinul autorităţilor administraţiei publice locale, al Ministerului Educaţiei, Cercetării şi Inovării, al agenţilor economici, al comunităţilor locale, al societăţilor de binefacere şi al altor persoane juridice sau fizice.
TITLUL III – Învăţământul preuniversitar
CAPITOLUL I – Organizarea învăţământului preuniversitar
Art. 19 Competenţele partajate din domeniul reţea şcolară
(1) Competenţele partajate din domeniul reţea şcolară sunt următoarele:
a) Înfiinţarea, desfiinţarea şi reorganizarea unităţilor de învăţământ preşcolar, primar şi gimnazial;
b) Înfiinţarea, desfiinţarea şi reorganizarea unităţilor de învăţământ liceal şi postliceal;
c) Înfiinţarea, desfiinţarea şi reorganizarea unităţilor de învăţământ pentru elevi cu cerinţe educative speciale, numite în continuare unităţi de învăţământ special;
d) Elaborarea, aprobarea şi aplicarea planurilor de şcolarizare pentru unităţile de învăţământ preşcolar, primar şi gimnazial;
e) Elaborarea, aprobarea şi aplicarea planurilor de şcolarizare pentru unităţile de învăţământ profesional, liceal şi postliceal;
f) Elaborarea, aprobarea şi aplicarea planurilor de şcolarizare pentru unităţile de învăţământ special.
(2) Acţiunile de înfiinţare, desfiinţare şi reorganizare a unităţilor de învăţământ preşcolar, primar şi gimnazial se realizează în succesiune obligatorie astfel:
a) Consiliul Local propune acţiunea, pe baza unei analize de nevoi realizate la nivel local care se va referi, în mod obligatoriu, cel puţin la evoluţiile demografice, situaţia spaţiilor de şcolarizare şi evoluţiile bugetului local;
b) Inspectoratul şcolar dă avizul conform pe propunerea Consiliului Local, în baza unei evaluări privind asigurarea calităţii conform standardelor naţionale;
c) Pentru înfiinţarea unităţii de învăţământ, se parcurg procedurile prevăzute de lege;
d) În cazul aprobării înfiinţării sau al aprobării cu condiţii, Consiliul Local emite decizia conformă de realizare a acţiunii prin Hotărâre a Consiliului Local;
e) Inspectoratul şcolar îşi asumă şi pune în practică Hotărârea Consiliului Local de realizare a acţiunii.
(3) Consiliul Local achită integral din bugetul local costurile necesare realizării acţiunii, inclusiv costul evaluării stabilit în condiţiile legii.
(4) Acţiunile de înfiinţare, desfiinţare şi reorganizare a unităţilor de învăţământ liceal şi postliceal se realizează în succesiune obligatorie astfel:
a) Consiliul Local propune acţiunea, pe baza unei analize de nevoi realizate la nivel local care se va referi, în mod obligatoriu, cel puţin la evoluţiile demografice, situaţia spaţiilor de şcolarizare şi evoluţiile bugetului local. De asemenea, și Consiliul Judeţean este abilitat să facă propuneri din proprie iniţiativă, prin consultare cu Consiliul Local în a cărui arie geografică urmează să se realizeze acţiunea respectivă şi pe baza evoluţiilor preconizate de pe piaţa muncii la nivel judeţean şi, după caz, regional;
b) Consiliul Judeţean avizează şi îşi asumă propunerea, în baza unei analize privind evoluţiile de pe piaţa muncii la nivel judeţean şi, după caz, regional;
c) Inspectoratul şcolar dă avizul conform pe propunerea Consiliului Judeţean în baza unei evaluări privind asigurarea calităţii conform standardelor naţionale;
d) Pentru înfiinţarea unităţii de învăţământ, se parcurg procedurile de evaluare prevăzute de lege;
e) Consiliul Judeţean emite decizia conformă de realizare a acţiunii, prin Hotărâre a Consiliului Judeţean;
f) Inspectoratul şcolar îşi asumă şi pune în practică Hotărârea Consiliului Judeţean de realizare a acţiunii.
(5) Costurile necesare realizării acţiunii, în condiţiile legii, se suportă de Consiliul Local în a cărui arie geografică urmează să se realizeze acţiunea şi/sau de Consiliul Judeţean, din bugetele autorităţilor respective.
(6) Acţiunile de înfiinţare, desfiinţare şi reorganizare a unităţilor de învăţământ special se realizează în succesiune obligatorie astfel:
a) Consiliul Judeţean propune acţiunea, pe baza unei analize de nevoi realizate la nivel judeţean şi, după caz, regional care se va referi, în mod obligatoriu, cel puţin la evoluţiile demografice, cu luarea în considerare a aspectelor sociale specifice, situaţia spaţiilor de şcolarizare şi evoluţiile bugetare;
b) Inspectoratul şcolar dă avizul conform pe propunerea Consiliului Judeţean în baza unei evaluări privind asigurarea calităţii conform standardelor naţionale;
c) Pentru înfiinţarea unităţii de învăţământ, se parcurg procedurile de evaluare prevăzute de lege;
d) În cazul aprobării acţiunii sau al aprobării cu condiţii, Consiliul Judeţean emite decizia conformă de realizare a acţiunii, prin Hotărâre a Consiliului Judeţean;
e) Inspectoratul şcolar îşi asumă şi pune în practică Hotărârea Consiliului Judeţean de realizare a acţiunii.
(7) Consiliul Judeţean suportă, din bugetul propriu, costurile necesare realizării acţiunii, inclusiv costul evaluării stabilit în condiţiile legii.
Art. 20 Competenţele partajate din domeniul fluxurilor de preșcolari și elevi
(1) Elaborarea, aprobarea şi aplicarea planurilor de şcolarizare pentru unităţile de învăţământ preşcolar, primar şi gimnazial se realizează astfel:
a. Unitatea de învăţământ propune planul de şcolarizare;
b. Consiliul Local aprobă proiectele planurilor de şcolarizare pentru toate unităţile de învăţământ din aria geografică proprie, pe baza unei analize de nevoi realizate la nivel local în ceea ce priveşte, cel puţin, evoluţiile demografice, situaţia spaţiilor de şcolarizare şi evoluţiile bugetului local;
c. Inspectoratul şcolar consolidează, evaluează şi, după caz, corectează, obligatoriu în colaborare cu consiliile locale şi unităţile de învăţământ, cifrele de şcolarizare pe niveluri şi forme de învăţământ, pentru fiecare localitate şi la nivel judeţean, în condiţiile legii;
d. Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Inovării consolidează, evaluează şi, după caz, corectează, obligatoriu în colaborare cu inspectoratele şcolare, cifrele de şcolarizare pe niveluri şi forme de învăţământ, pentru fiecare judeţ şi la nivel naţional, în condiţiile legii;
e. Cifrele de şcolarizare, pe niveluri şi forme de învăţământ, se aprobă anual prin hotărâre a Guvernului României, pe baza raportului fundamentat înaintat de Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Inovării;
f. Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Inovării repartizează fiecărui inspectorat şcolar cifrele de şcolarizare pe niveluri şi forme de învăţământ;
g. Inspectoratul şcolar repartizează fiecărei unităţi de învăţământ cifrele de şcolarizare, pe niveluri şi forme de învăţământ;
h. Unitatea de învăţământ pune în aplicare planul de şcolarizare aprobat.
(2) Finanţarea acţiunilor pentru elaborarea, aprobarea şi aplicarea planurilor de şcolarizare pentru unităţile de învăţământ preşcolar, primar şi gimnazial se asigură în mod corespunzător de fiecare autoritate implicată în proces, din bugetele proprii.
(3) Elaborarea, aprobarea şi aplicarea planurilor de şcolarizare pentru unităţile de învăţământ profesional, liceal şi postliceal se realizează în succesiune obligatorie astfel:
a. Inspectoratul şcolar, în colaborare cu partenerii sociali şi instituţionali, propune repartiţia procentuală pe filiere, profiluri, specializări, domenii de pregătire şi, după caz, calificări profesionale;
b. Consiliul Judeţean aprobă repartiţia procentuală pe filiere, profiluri, specializări, domenii de pregătire şi, după caz, calificări profesionale, în baza unei analize privind evoluţiile de pe piaţa muncii la nivel judeţean şi, după caz, regional;
c. Unitatea de învăţământ propune planul de şcolarizare;
d. Consiliul Local aprobă proiectele planurilor de şcolarizare pentru toate unităţile de învăţământ din aria geografică proprie, pe baza unei analize de nevoi realizate la nivel local în ceea ce priveşte, cel puţin, evoluţiile demografice, situaţia spaţiilor de şcolarizare, evoluţiile bugetului local şi de pe piaţa muncii la nivel local;
e. Inspectoratul şcolar consolidează, evaluează şi, după caz, corectează cifrele de şcolarizare propuse, pentru fiecare localitate şi la nivel judeţean, cu respectarea strictă a repartiţiilor procentuale aprobate de Consiliul Judeţean pe filiere, profiluri, specializări, domenii de pregătire şi, după caz, calificări profesionale. Corecţiile se realizează obligatoriu în colaborare cu consiliile locale şi unităţile de învăţământ respective;
f. Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Inovării consolidează, evaluează şi, după caz, corectează cifrele de şcolarizare propuse, pentru fiecare judeţ şi la nivel naţional, cu respectarea repartiţiilor procentuale aprobate de fiecare consiliu judeţean pe filiere, profiluri, specializări, domenii de pregătire şi, după caz, calificări profesionale. Corecţiile se realizează obligatoriu în colaborare cu inspectoratele şcolare respective;
g. Cifrele de şcolarizare se aprobă anual prin hotărâre a Guvernului României, pe baza raportului fundamentat înaintat de Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Inovării;
h. Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Inovării repartizează fiecărui inspectorat şcolar cifrele de şcolarizare;
i. Inspectoratul şcolar repartizează fiecărei unităţi de învăţământ cifrele de şcolarizare pe filiere, profiluri, specializări, domenii de pregătire şi, după caz, calificări profesionale;
j. Unitatea de învăţământ pune în aplicare planul de şcolarizare aprobat.
(4) Costurile aferente acţiunilor pentru elaborarea, aprobarea şi aplicarea planurilor de şcolarizare pentru unităţile de învăţământ profesional, liceal şi postliceal se achită în mod corespunzător de fiecare autoritate implicată în proces, din bugetele proprii.
(5) Elaborarea, aprobarea şi aplicarea planurilor de şcolarizare pentru unităţile de învăţământ special se realizează în succesiune obligatorie astfel:
a. Consiliul Judeţean propune cifrele de şcolarizare pentru învăţământul special, în colaborare cu unităţile de învăţământ şi pe baza unei analize de nevoi realizate la nivel judeţean şi, după caz, regional privind, cel puţin, evoluţiile demografice cu luarea în considerare a aspectelor sociale specifice, situaţia spaţiilor de şcolarizare şi evoluţiile bugetare;
b. Inspectoratul şcolar dă avizul conform pe cifrele de şcolarizare pentru învăţământul special;
c. Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Inovării consolidează, evaluează şi, după caz, corectează, obligatoriu în colaborare cu inspectoratele şcolare, cifrele de şcolarizare pentru învăţământul special, pentru fiecare judeţ şi la nivel naţional, în condiţiile legii;
d. Cifrele de şcolarizare pentru învăţământul special se aprobă anual prin hotărâre a Guvernului României, pe baza raportului fundamentat, înaintat de Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Inovării;
e. Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Inovării repartizează fiecărui inspectorat şcolar cifrele de şcolarizare pentru învăţământul special;
f. Inspectoratul şcolar repartizează unităţilor de învăţământ cifrele de şcolarizare pentru învăţământul special;
g. Unitatea de învăţământ pune în aplicare planul de şcolarizare aprobat.
(6) Finanţarea acţiunilor pentru elaborarea, aprobarea şi aplicarea planurilor de şcolarizare pentru învăţământul special se asigură în mod corespunzător de fiecare autoritate implicată în proces, din bugetele proprii.

Art. 21 Educaţia antepreşcolară
Legea 263/2007 HG 860/2008
Art. 22 Educaţia preşcolară
(1) Învăţământul preşcolar se organizează pentru copii în vârstă de 3-6/7 ani, în grădiniţe cu program normal, prelungit şi săptămânal.
(2) Autorităţile administraţiei locale şi inspectoratele şcolare asigură resursele necesare cuprinderii copiilor de vârsta 5-6/7 ani în grupa mare, pregătitoare pentru şcoală, conform competenţelor stabilite prin lege

Art.23 Învăţământul primar

(1) Învăţământul primar se organizează şi funcţionează în cadrul unităţilor de învăţământ, de regulă, cu program de dimineaţă.

(2) În clasa I sunt înscrişi copiii care au urmat grupa mare, pregătitoare pentru şcoală şi care împlinesc vârsta de 6 ani până la data începerii anului şcolar.

(3) La cererea scrisă a părinţilor, tutorilor sau a susţinătorilor legali, pot fi înscrişi în clasa I şi copiii care au urmat grupa mare, pregătitoare pentru şcoală şi care împlinesc vârsta de 6 ani până la sfârşitul anului calendaristic, dacă dezvoltarea lor psihosomatică este corespunzătoare.

(4) La cererea scrisă a părinţilor, tutorilor sau a susţinătorilor legali, înscrierea în clasa I a copiilor care sunt cuprini în grupa mare, pregătitoare pentru şcoală şi care împlinesc vârsta de 6 ani până la data începerii anului şcolar va fi amânată cu un an.

(5) Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Inovării poate organiza programe de tip a doua șansă în vedere promovării claselor I-IV pentru persoane care, din diferite motive, nu au absolvit învăţământul primar până la vârsta de 14 ani.

(6) La absolvirea ciclului primar se realizeaza o evaluare nationala a competentelor de baza dupa metodologia elaborata de Ministerul Educatiei, Cercetarii si Inovarii.

Art. 24 Învăţământul secundar inferior – gimnaziu
(1) Învăţământul secundar inferior, gimnazial, se organizează şi funcţionează în cadrul unităţilor de învăţământ corespunzătoare.
(2) Continuarea studiilor din învățământul secundar inferior şi gimnaziu în învățământul secundar superior, liceu este asigurată pe baza unui proces de orientare şcolară şi profesională, fundamentat pe cunoaşterea elevilor şi pe recomandările cadrelor didactice precum şi pe rezultatele învăţării obţinute de elev şi de opţiunile individuale.
(3) Pentru orientarea şcolară şi profesională a elevilor precum şi pentru continuarea studiilor, se vor lua în considerare următoarele rezultate ale învăţării obţinute de aceştia pe parcursul învăţământului secundar inferior, gimnaziu:
a) media generală obţinută pe parcursul claselor V-VIII, ca indicator general privind progresul şcolar în raport cu standardele naţionale de evaluare continuă;
b) rezultatele obținute la o evaluare naţională realizată la nivelul unităţii de învăţământ la finalul clasei a VIII-a şi structurată după modelul testărilor internaţionale standardizate – ca indicator specific privind performanţa competenţelor-cheie formate pe parcursul întregului învăţământ general de tip comprehensiv.
c) rezultatele evaluarii fomative realizate pe parcursul anului şcolar.
d) rezultate învăţării sunt consemnat pentru fiecare elev în portofoliu de educaşie permanentă.
(4) Organizarea evaluării naţionale standardizate a elevilor de clasa a VIII-a şi procedura de trecere de la învăţământul secundar inferior, gimnaziu, la învăţământul secundar superior, liceu, se reglementează prin metodologie stabilită de Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Inovării, care se dă publicităţii pentru fiecare promoţie la începutul ciclului gimnazial.
(5) Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Inovării poate organiza programe de tip a doua șansă în vedere promovării claselor V-VIII pentru persoane care depăşesc cu peste 4 ani vârsta corespunzătoare clasei şi care din diferite motive, nu au absolvit învăţământul secundar inferior, gimnaziu.
Art. 25 Învăţământul secundar superior, liceu – dispoziţii comune
(1) Învăţământul secundar superior, liceal, se organizează şi funcţionează în unităţi de învăţământ de tip liceu, colegiu sau colegiu naţional, după caz.
(2) Învăţământ secundar superior, liceal, seral, cu frecvenţă redusă şi la distanţă, poate funcţiona, în condiţiile legii, în unităţi de învăţământ stabilite de autorităţile administraţiei publice şi inspectoratele şcolare, conform competenţelor stabilite prin lege.
(3) Învăţământul secundar superior, liceal, funcţionează, de regulă, cu următoarele filiere şi profiluri:
a. filiera teoretică, cu profilurile umanist şi real;
b. filiera tehnologică, cu profilurile tehnic, servicii, exploatarea resurselor naturale şi protecţia mediului;
c. filiera vocaţională cu profilurile militar, ordine şi securitate publică, teologic, sportiv, artistic, pedagogic.
(4) Liceele, colegiile şi colegiile naţionale se organizează cu unul sau mai multe profiluri. În cadrul acestor profiluri se pot organiza, cu aprobarea autorităţilor administraţiei publice şi inspectoratelor şcolare, conform competenţelor stabilite prin lege clase pentru elevi cu aptitudini şi performanţe excepţionale.
(5) Durata studiilor în învăţământul secundar superior, liceal, poate fi, după caz, de 4 sau de 5 ani şi este stabilită prin planurile cadru.
(6) Finalizarea învăţământului secundar superior, liceal, se atestă printr-un certificat de absolvire, care conferă dreptul de acces, în condiţiile legii, în învăţământul postliceal şi dreptul de susţinere a examenului naţional de bacalaureat, respectiv a examenului de certificare/atestare a competenţelor profesionale şi a competenţele digitale.
(7) Absolvenţii învăţământului secundar superior, liceal, dobândesc şi portofoliu personal pentru educaţie permanentă şi, la cerere, foaia matricolă.

(8) În cazul întreruperii studiilor se recunoaşe fiecare an şcolar promovat. La cerere, se eliberează un document de certificare a studiilor efectuate şi portofoliul personal pentru educaţie permanentă, completat la zi. În cazul continuării studiilor, documentul original s eransferă între unităţi şcolare.

(9) Absolvenţii învăţământului secundar superior, liceal, care susţin şi promovează examenul naţional de bacalaureat dobândesc şi diplomă de bacalaureat, care le dă dreptul de acces în învăţământul superior, în condiţiile legii.

Art. 26 Învăţământul secundar superior, liceu – filiera tehnologică

(1) Filiera tehnologică se organizează pentru calificări profesionale din cadrul Registrului Naţional al Calificărilor.

(2) Absolvenţii clasei a X-a care doresc să continue clasele a XI-a și a XII-a/a XIII-a din cadrul filierei tehnologice la forma de învăţământ seral sau cu frecvenţă redusă şi care au finalizat stagiul de pregătire practică cu durata de 10 săptămâni pot susţine un examen de certificare a calificării profesionale nivel 2 (EQF 3).

(3) Stagiile de pregătire practică de pe parcursul filierei tehnologice se pot organiza la nivelul unităţii de învăţământ şi/sau la agenţii economici cu care unitatea de învăţământ are încheiate contracte pentru pregătire practică.

(4) Agenţii economici care asigură, după caz, pe bază de contract cu unităţile de învăţământ, burse de şcolarizare, stagii de pregătire practică a elevilor, dotarea spaţiilor de pregătire practică, locuri de muncă pentru absolvenţi pot beneficia de facilităţi fiscale, potrivit prevederilor legale.

Art. 27 Învăţământul terţiar non-universitar – postliceal

(1) Filiera tehnologică se organizează pentru calificări profesionale din cadrul Registrului Naţional al Calificărilor.

(2) Şcolile de maiştri sunt şcoli postliceale.

(3) Învăţământul postliceal are o durată de 1-2 ani, în funcţie de complexitatea calificării.

(4) Şcolarizarea în învăţământul postliceal de stat, organizată la iniţiativa Ministerului Educaţiei, Cercetării şi Inovării, se finanţează prin bugetele locale ale unităţilor administrativ-teritoriale, din sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat şi din alte venituri ale bugetelor locale. Şcolarizarea poate fi finanţată şi de către solicitanţi, persoane fizice sau juridice, prin contract încheiat cu unitatea de învăţământ care asigură şcolarizarea.

(5) Admiterea în învăţământul postliceal se face in conformitate cu criteriile generale stabilite de Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Inovării, pe baza unei metodologii elaborate de unitatea de învăţământ, cu consultarea factorilor interesaţi.

(6) Au dreptul sa se înscrie în învăţământul postliceal, în condiţiile alin. (5), absolvenţii de liceu, cu sau fără diplomă de bacalaureat.

(7) Numărul de locuri pentru învăţământul postliceal finanţat de către solicitanţi, persoane fizice sau juridice, se aprobă de inspectoratul şcolar şi se comunică Ministerului Educaţiei, Cercetării şi Inovării.

(8) Învăţământul postliceal se încheie cu examen de certificare a calificării profesionale, reglementat de Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Inovării prin metodologie specifică, elaborată cu consultarea factorilor interesaţi.

(10) In cazul nepromovarii examenului de certificare a calificării profesionale, acesta mai poate fi susţinut în oricare altă sesiune, cu acoperirea cheltuielilor de examinare de către absolvenţi.