În rândul ţărilor europene, România ocupă ultimul loc – cu o vârstă de pensionare de 65 de ani la bărbaţi şi 60 la femei, standard la care se va ajunge abia în 2015
Abia după majorările din noiembrie pensia medie, în termeni reali, va ajunge să depăşească pensiile din timpul comunismului
Previziunile conform cărora în următorii 25 de ani procentul persoanelor de peste 60 de ani va ajunge la 50% din populaţie, iar speranţa de viaţă va trece de 80 de ani îngrijorează guvernele din Europa de Vest. O legislaţie aferentă, precum creşterea vârstei de pensionare la 67 de ani, sau chiar la 70, va intra treptat în vigoare în ţările din Europa Occidentală, se arată într-un studiu al Consiliului Naţional pentru Persoanele Vârstnice
Anticipatele – şansa tinerilor pensionari români
De fapt, în câteva state o astfel de măsură este deja în vigoare. În Islandaşi Norvegia, de pildă, vârsta standard de pensionare este de 67 şi se oferă avantaje celor care o depăşesc: pensia suplimentară de până la 70 de ani. În rândul ţărilor europene, România – cu o vârstă de pensionare de 65 de ani la bărbaţi şi 60 la femei, standard la care se va ajung abia în 2015 – ocupă ultimul loc. În majoritatea statelor vest-europene, vârsta de pensionare este deja de 65 de ani, aceeaşi şi pentru femei şi pentru bărbaţi. Mai mult, în câteva state precum Olanda, Suedia, Irlanda, Marea Britanie nu există posibilitatea pensionării anticipate. La noi, această posibilitate nu numai că există, dar tinde chiar să devină o regulă. Astfel, reforma din 2000, care a ridicat gradual vârsta de pensionare de la 57 pentru femei şi 62 pentru bărbaţi - la 60, respectiv 65 de ani, a avut efecte ciudate. Din 2001, numărul pensionarilor a început să crească mult mai lent decât în perioada 1990 -2000, dar „temporizări” serioase s-au înregistrat doar în rândul pensionarilor cu limită de vârstă şi stagiu de cotizare complet, nu şi în rândul pensionărilor anticipate şi pe caz de boală. Aşa se face că, deşi, teoretic, vârsta de pensionare ar fi trebuit să crească, în realitate a scăzut de la 59,8 ani în 2001 la 59,5 ani în 2004.
Pensia medie din România – minima din UE
Pe de altă parte, studiul elaborat de Consiliul Naţional al Persoanelor Vârstnice arată că între bătrânii noştri şi cei din Europa de Vest este o mare diferenţă în privinţa aşa-numitei speranţe de viaţă sănătoase. S-ar putea ca în viitor şi ai noştri să trăiască mai mult, dar rămâne de văzut dacă şi într-atât de bine încât să poată merge la serviciu şi după 67 de ani. Deocamdată, speranţa de viaţă la naştere este mult mai mică decât în ţările vest-europene. Un studiu al Băncii Mondiale arăta în 2002 că, în timp ce în majoritatea ţărilor vest europene speranţa de viaţă depăşise 70 de ani, la noi bărbaţii n-aveau de ce să-şi facă planuri pentru mai mult de 64 de ani.
Oricum, deocamdată, vest-europenii cheltuiesc mult mai mult cu asigurarea pensiilor decât românii. Şi nu este vorba de cifre absolute, ci de procente din PIB, adică un indicator care ţine cont de „bogăţia” fiecărui stat. Astfel, dacă media procentului din PIB cheltuite cu pensiile este de 12,5% la nivelul UE, în România procentul este de numai 7,23%. Iar în această cifră intră şi pensiile privilegiaţilor – magistraţi, parlamentari, militari, SRI-işti, SPP-işti – de două până la de 20 de ori mai mari decât ale muritorilor de rând. Există şi state care „consumă” mai puţin decât noi pentru acoperirea pensiilor: Luxemburgul, de pildă, care alocă doar 3% din PIB. Asta nu înseamnă însă că luxeburghezii au pensii mici. Dimpotrivă, pensia minimă în Luxemburg este de 1.400 de euro. La capătul opus al clasamentului este, bineînţeles, România care cu o pensie minimă de 40 de lei, ocupă ultimul loc în rândul ţărilor UE. De fapt, nici dacă luăm în calcul pensia medie din România (140 euro), tot nu ajungem să ne comparăm onorabil cu pensiile minime din majoritatea ţărilor europene: în Belgia şi Olanda, de pildă, pensia minimă este de 900 de euro, în Polonia, Spania, UK – de 500 de euro, în Portugalia – de 250 de euro.
Casele, atuul bătrânilor
Nici dacă facem comparaţie între pensiile actuale şi cele din România de dinainte de 1989, bătrânii nu ies în câştig. Pentru că raportul dintre numărul pensionarilor şi cel al salariaţilor a ajuns de la 0,3 la 1,3 prin 2000, pensiile au scăzut considerabil în această perioadă. Abia după majorările din noiembrie pensia medie, în termeni reali, va ajunge să depăşească pensiile din timpul comunismului. Iar sărăcia acumulată în 17 ani va fi greu de „recuperat”. În 2006, jumătate din pensii se ducea pe alimente, şi 22% - pe plata serviciilor. Doar 7,8% dintre pensionari declarau că reuşeşc să realizeze economii, iar jumătate dintre bătrâni n-aveau nici măcar telefon. Dacă o duc prost cu banii, bătrânii din România au, însă, un alt avantaj „moştenit” de pe vremea comunismului: 95% dintre ei deţin locuinţe în proprietate, iar majoritatea (89%) îşi caracterizează locuinţa ca fiind foarte bună, bună sau satisfăcătoare.
În plus, bătrânii din România mai au o satisfacţie: viaţa de familie. Majoritatea (65%) descriu relaţiile de familie ca fiind bune sau foarte bune, 21,8% - satisfăcătoare, şi doar 3,5% - proaste sau foarte proaste. caterina.nicolae@gandul.info
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu