inisterul Educatiei aplica un dublu standard cand vine vorba de investitii in scoli * De aproape un an nu s-a gasit nicio solutie pentru Clubul Scolar Sportiv din Sighetu Marmatiei care va fi evacuat din cladirea Liceului „Taras Sevcenko” * Multe dintre scolile si gradinitele cu predare in limba romana zac in „degradare”, in schimb scolile cu predare in limba materna primesc fonduri cu nemiluita la solicitarea… „nimanui” * Mai mult, se vorbeste de atribuirea unor lucrari fara licitatii si de „trocuri” pe bani publici.
Investitii de miliarde pentru unii, „ploaie de tencuiala” si grupuri sociale in curte pentru altii. Cam asta ar fi politica dublului standard pe care mai marii invatamantului romanesc o aplica cu succes de ceva vreme. Din fericire, scolile cu predare in limba materna au primit in ultimii ani bani cu nemuluita pentru aducerea lor la standarde europene. Dar, din nefericire, multe dintre unitatile de invatamant cu predare in limba romana sunt ignorate in continuare de guvernanti. Asta, desi, cel putin teoretic, criteriile de atribuire a fondurilor sunt aceleasi. Numai ca, oficial sau neoficial, se vorbeste din ce in ce mai mult de practicarea unei discriminari. Ba mai mult, exista serioase semne de intrebare in legatura cu semnatarii solicitarilor in baza carora se aloca banii. Si pentru ca tabloul sa fie complet, exista si suspiciuni legate de supraevaluarea lucrarilor, de atribuirea lor fara licitatie si de „trocuri” pe bani publici. Precizam ca nu contestam necesitatea realizarii unor investitii la scolile cu predare in limba materna si nici respectarea drepturilor minoritatilor, dar ne intrebam de ce mai marii invatamantului nu sunt la fel de receptivi si in cazul altor scoli cu istorie si renume, dar cu o situatie mai critica. Adica e foarte bine ca unitatile de invatamant cu predare in limba materna se aduc la standarde europene, dar de ce nu se impun aceleasi standarde si pentru unitatile de invatamant romanesti? Teoretic, fondurile pentru reabilitarea unitatilor de invatamant se impart pe baza unor criterii. Inspectorul scolar general, Sandu Pocol, ne spune: „Se tine seama de starea constructiilor si numarul de elevi. Unde sunt elevi putini e putin probabil ca statul sa acorde finantare, pentru ca se merge pe ideea comasarii scolilor. Noi, tot timpul cand trimitem cererile de finantare la minister, suntem obligati sa indicam si numarul de clase, numarul de elevi”. Pocol sustine ca „toate sumele primite de la minister au tinut cont de criteriile astea”, numai ca evidentele il contrazic. Iata cateva exemple. In 2007-2008, cele doua licee cu predare in limba materna din Sighetu Marmatiei, „Lovely Klara” si „Taras Sevcenko” au primit, in total, peste 15 miliarde de lei vechi. Cea mai mare parte din aceasta suma a fost destinata reabilitarii liceului cu predare in limba ucraineana. Numai la inceputul acestui an, „Taras Sevcenko” a primit printr-o Hotarare de Guvern 4 miliarde de lei vechi, iar „Lovely Klara” 500 de milioane de lei vechi. Ioan Barbus, directorul economic al Primariei Sighetu Marmatiei, confirma ca „Pe Sighet, cei mai multi bani i-a luat «Lovely Klara» si «Taras Sevcenko»”. Daca ne luam dupa criteriile lui Pocol, cele doua licee ar trebui sa aiba ori cel mai mare numar de elevi ori cea mai grava situatie a cladirilor. Numai ca „Taras Sevcenko” are 211 elevi, iar „Lovely Klara”, 244. Prin comparatie, cel mai mare Liceu din Sighetu Marmatiei, Grupul Scolar de Industrie Mica si Servicii, care are peste 1.800 de elevi, a primit de la Guvern numai 3,5 miliarde de lei vechi! Nici criteriul situatiei cladirilor nu prea sta in picioare, pentru ca in Sighetu Marmatiei exista gradinite care au grupul social in curte sau in care copiii stau „sub ploaia de tencuiala”. Dar aceste unitati au primit cel mult un miliard de lei vechi. Barbus spune ca: „Ne-au dat un miliard si acum ne-au dat inca 500 de milioane, la Gradinita 8 si la 9. La Gradinita 1, anul acesta nu ne-a dat niciun leu. Aceste cladiri sunt foarte degradate. Este vorba de gradinita de vizavi de Scoala 2 de pe Sincai; e vorba de o gradinita de pe str. 30 Decembrie, unde pur si simplu cad peretii; nu mai vorbim despre una dintr-o casa veche a Ministerului Apararii. La Gradinita 1 grupul social este in curte. Pe Popa Lupu, sunt doua cladiri. Una are 160 de copii, iar in asta cu probleme sunt vreo 50. Una dintre cladiri am pus-o noi la punct pe banii Consiliului Local (CL). Dar 50 de copii stau in niste conditii... ca daca merge cu copilul la toaleta trebuie sa aiba grija sa nu se surpe scandurile cu ei, ca e din lemn facuta, afara. Si la 1 si la 9 si la 8 situatia este foarte grava. Pe toate gradinitele acestea s-au dat sume nesemnificative. Desi e vorba de 570 de copii”. Nici criteriul rezultatelor obtinute de scoli n-ar prea sta in picioare, pentru ca oficialii sigheteni spun ca „cele mai bune rezultate le are Colegiul National Dragos Voda, dar acesta a primit doar un miliard de lei vechi si dupa cele sesizate de director, pica tavanele pe copii. Acoperisul e din tabla, care in timp s-a corodat. Noi am alocat din bugetul local o suma de 1,4 miliarde de lei vechi, dar cu acesti bani doar carpesti, nu poti sa faci cine stie ce”. „Nu s-a respectat niciun criteriu pentru cum s-au dat banii. Nu inteleg care a fost logica dupa care s-au dat banii. Dar nu s-a tinut cont nici de partea tehnica (starea de degradare a cladirilor), nici de numarul de elevi si nici de rezultatele elevilor la invatatura”, spune Barbus. Ciudate nu sunt doar criteriile in baza carora se aloca aceste sume, ci si solicitarile... Mai exact, autoritatile locale din Sighetu Marmatiei spun ca n-au cerut bani in acest an pentru cele doua licee cu predare in limba materna. Pe de alta parte, si Sandu Pocol sustine ca, cel putin pentru „Lovely Klara”, Inspectoratul Scolar Judetean Maramures (ISJMM) n-a solicitat bani de la minister: „Sunt sume care au venit fara sa fie solicitate de inspectorat. S-au solicitat probabil prin alte filiere, prin consiliile locale, prin alte… Au fost sume alocate si pe langa listele inaintate de catre noi”. Eugenia Godja, primarul din Sighetu Marmatiei, spune ca: „La Lovely Klara am inteles ca vor sa faca o lucrare in curte. Au un sopron pe care l-au daramat si vor sa construiasca ceva acolo. Dar ei au o scoala ca un palat”. Tot datorita execesului de zel al guvernantilor s-a ajuns la o situatie ciudata si in ceea ce priveste salile de sport. Barbus explica: „Cand s-a facut sala de sport, s-a gandit initial una pentru doua licee, pe terenul dintre licee. S-a localizat la mijloc, sa ramana spatiu verde. Cei de la liceul maghiar au venit si au spus: nu! Nu au vrut sa aiba o sala comuna cu alt liceu, asa ca a venit de sus aprobare pentru inca o sala. Am dezmembrat locatia sa dam numere topo diferite. Acum sunt doua sali in aceeasi curte, cu o alee intre ele”. In schimb, proiectul de reabilitarea Liceului „Taras Sevcenko”, in care s-au „scurs” pana acum peste 11 miliarde de lei vechi afecteaza o alta minoritate: elevii care practica sport de performanta. Proiectul presupune folosirea intregii cladiri pentru amenajarea unui centru de perfectionare pentru toate cadrele didactice care predau la scoli ucrainene. Insa, la parterul cladirii, functioneaza de peste 30 de ani singurul Clubul Scolar Sportiv (CSS) din Maramuresul Istoric. Situatia a fost de altfel prezentata pe larg de GAZETA de Maramures la vremea respectiva. Numai ca, de atunci a trecut aproape un an, dar inca nu s-a gasit o solutie pentru copiii care frecventeaza acest club. Pocol recunoaste ca CSS se afla tot intr-o „situatie de provizorat”, dar pare multumit de prestatia ISJMM in gestionarea acestei probleme: „Ce-am facut eu? Si cred ca am facut o chestie buna, ca daca ma luam dupa nu stiu cine, trebuia sa evacuez clubul de acolo. Am facut in asa fel incat sa reziste in spatiile de acolo, sa nu scot clubul in drum, ca nici in momentul de fata n-am primit un spatiu pe care sa-l amenajam. Daca eu ma luam dupa niste presiuni care s-au facut, trebuia sa evacuez clubul in doua zile de acolo”. Pocol spune ca „mingea” e in curtea Primariei Sighetu Marmatiei: „Noi asteptam un raspuns din partea Primariei Sighet. Eu am discutat si oficial si neoficial cu doamna primar si ea mi-a promis ca imi va da o centrala termica dezafectata pe care sa facem un proiect si sa primim finantare de la minister. Dar din decembrie n-am primit niciun raspuns (de la primarie, n.red), ne-a dat un punct termic mai mult in bataie de joc, fara sa putem face nimic”. Numai ca primaria spune ca „mingea” e in curtea... ISJMM. Primarul Eugenia Godja spune: „Noi avem o centrala termica pe care le-am da-o sa si-o amenajeze pentru Club, ca a zis Pocol ca le da bani. Dar deocamdata nu ne-a anuntat nimic. Inca nu s-a facut un deviz sa se afle cati bani ar trebui pentru amenajarea centralei. Mai demult, le-am oferit una, dar n-au vrut-o. Poate acum era gata. Acum au venit sa le dam alta. Am zis ca o trecem prin consiliu, le-o dam, dar ramane de vazut daca se vor aloca bani”. O alta situatie cel putin bizara are in prim-plan deja „celebra” Gradinita 26 din Baia Mare. Despre lucrarile executate acolo, GAZETA de Maramures a mai scris si, in urma articolului, prefectul s-a autosesizat si a cerut o ancheta. Numai ca, Sorin Domnita, administratorul societatii SC S&A PLUS SRL, care a executat mai multe lucrari in subantrepriza pentru SC OANA SRL, firma care si-a adjudecat lucrarea, spune ca lucrurile sunt mult mai „incalcite”: „Prima data s-au facut 22 de geamuri pe care mi le-a platit (SC OANA SRL, n.red), dupa care a venit fara licitatie o alta lucrare, sa faca partea din spate, unde a fost o brutarie. Li s-au dat fara licitatie 800 de milioane de lei vechi sa se faca si partea aia. Directoarei i s-a spus in felul urmator, «daca vrei sa ti se schimbe la toata gradinita geamurile si sa ti se schimbe acoperisul, faci o clasa pentru maghiari, pentru camin». Aveau o brutarie in chirie, au evacuat brutaria si intr-o gradinita de zi, care are program de la 8 la 12, s-a facut o clasa de camin de la 8 la 16 pentru sectia maghiara si s-au dat 800 de milioane pentru o incapere, doua bai. S-au pus cinci usi, o sala de clasa, o sala de mese. O incapere s-a amenajat. De 800 de milioane eu construiesc o casa. Acolo s-a pus tavan fals, parchet, 5 geamuri, usi. Banii s-au dat mai tarziu si clasa trebuia sa fie gata inainte de inceperea scolii, dar lucrarea a fost pornita dupa inceperea scolii si mi-a zis el (Ioan Ciocas, administratorul OANA SRL, n.red) ca s-a comentat de ce nu s-a dat la firma ungureasca (lucrarea, n.red)”. Ioan Ciocas, managerul SC Oana SRL, neaga aceste acuzatii si spune ca lucrarea a fost unitara, dar… pe etape: „Nu este adevarat, nu stiu ce informatii are. Lucrarea este pe ansamblu. Nu stiu sa va spun cat a fost, ca a fost pe etape. Acolo a fost reabilitarea in totalitate, cu canalizare, sapat sant, toalete, absolut tot. Nu tin minte asa ceva (sa se fi comentat ca lucrarea trebuia data la o firma ungureasca, n.red), astea sunt gaselnite de-a lui. Este pur si simplu o gaselnita sau rea intentie a lui, care vrea sa spuna ca eu nu m-am tinut de treaba. De ce n-a mers la licitatie, pentru ca eu am castigat-o la licitatie? Nu este adevarat, banii au venit in transe. Am stiut ca am de facut si clasa aia. Astea sunt trunchieri de-ale lui, nu stiu ce vrea sa arate acum”. Inspectorul general Sandu Pocol spune ca ISJMM „n-are nicio treaba la Gradinita 26, pentru ca n-a venit un leu pe minister”. Totusi, Pocol spune ca, in cazul in care prefectul va numi o comisie pentru verificarea lucrararilor, ISJMM va pune la dispozitie un specialist. Oricum, asteptam cu interes rezultatele anchetei.
„Hmm, hmm... nu comentez!” Inspectorul general Pocol Sandu nu vrea sa comenteze daca exista o discriminare a majoritatii in ceea ce priveste alocarea sumelor pentru reabilitarea unitatilor de invatamant: „Hmm, hmm... nu comentez! Si copiii astia (minoritatile etnice, n.red) au nevoie de o scoala care sa arate bine, au nevoie de conditii decente. Nu cred ca au fost mari diferente. Probabil ca in unele situatii s-au… dar nu cred, s-au facut scoli si pentru rromi, si pentru cei cu predare in limba materna, nu, nu cred”.
Autosesizarea lui Bondi Recent, Prefectul Bondi Gyongyike a solicitat ISJMM sa se autosesizeze referitor la modul in care au fost executate lucrarile de reabilitare la Gradinita nr. 26 din Baia Mare. Intr-un comunicat al Institutiei Prefectului Maramures se arata ca: „Prefectul de Maramures a cerut sa se verifice ceea ce s-a intamplat acolo si sa ii fie comunicata situatia exacta a lucrarilor si a devizelor acestora”. In urma acestui anunt, subantreprenorul lucrarii de la gradinita, Sorin Domnita, a contactat-o pe Bondi, in speranta ca va putea furniza date in acest sens, pentru a ajuta la realizarea anchetei. Numai ca prefectul n-a mai parut la fel de interesat sa afle „ce s-a intamplat acolo”. Domnita declara ca: „A spus ca nu de ea depinde. A zis ca nu ea, ca primaria, sa fac plangere la politie si DNA. Inca a ras cand a auzit de mine si a zis sa nu-i spun eu ce are de facut, ca nu e de competenta ei. Sa depun plangere la politie sau la DNA”.
Ioana LUCACEL Mircea CRISAN ioana@gazetademaramures.ro mircea@gazetademaramures.ro
Sursa:http://www.gazetademaramures.ro/fullnews.php?ID=7179
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu