Unde-i nasul, hop si finul. CNSLR Fratia si-a facut loc in conducerea PSD

Unde-i nasul, hop si finul. CNSLR Fratia si-a facut loc in conducerea PSD

28.03.2008


Sindicalistii din CNSLR Fratia vor primi functii in conducerea PSD. Acordul semnat cu PSD le ofera sindicalistilor locuri eligibile pe listele social-democratilor atåt la alegerile pentru parlamentul national, cåt si pentru cel european. Acordul nu reprezinta prima incercare a PSD de colaborare cu CNSLR Fratia, antecedente existând si in timpul guvernarii Nastase. Apropierea nu este intåmplatoare, mai ales ca actualul lider al confederatiei sindicale, Marius Petcu, este finul unui alt fost lider sindicalist tot al CNSLR Fratia, Miron Mitrea, recent reactivat la vårful formatiunii.

Social-democratii au semnat ieri cu conducerea CNSLR Fratia un acord de colaborare ideologica, legislativa, electorala, sociala, prin care se «ofera» sindicalistilor locuri eligibile pentru Parlamentul national (senatori si deputati) si Parlamentul European. De asemenea, PSD ofera sindicalistilor un loc de vicepresedinte în Biroul Permanent National (BPN), un vicepresedinte în Biroul Permanent Judetean (BPJ) si un vicepresedinte în organele municipale si orasenesti ale formatiunii. Pentru desemnarea reprezentantilor CNSLR Fratia în structurile de conducere ale PSD va fi nevoie de modificarea statutului formatiunii, lucru prevazut in acordul semnat ieri de Mircea Geoana si Marius Petcu. De asemenea, PSD îsi asuma raspunderea de a promova si sustine pachetul de legi propus de CNSLR Fratia, în sensul de a asigura suport parlamentar pentru Legea conflictelor de munca, Legea salariului minim garantat, Legea negocierilor colective si Legea privind organizarea si functionarea tribunalelor muncii. In schimb, CNSLR Fratia va asigura participarea directa a membrilor sai la campania electorala a PSD. De asemenea, Marius Petcu va participa la întrunirile BPN si ale Consiliului National al PSD, iar un reprezentant PSD va participa la întrunirile Comitetului Director si Consiliului National ale CNSLR Fratia. In urma semnarii acordului, sindicalistii se vor alege si cu un sediu functional pentru desfasurarea activitatii si sedii pentru federatiile componente si uniunile judetene – filiale ale confederatiei. In acord mai este prevazut ca PSD sa nu semneze acorduri cu alte confederatii sindicale, iar CNSLR Fratia cu alte partide politice.

Miron Mitrea, nasul lui Marius Petcu
Apropierea dintre PSD si CNSLR Fratia nu se afla la prima incercare si nici nu pare a fi intamplatoare, tinandu-se cont de cohorta de lideri sindicali care si-a facut aparitia in decursul timpului in politica, mai ales in randul social-democratilor. Plasati pe un piedestal social aparte, multi lideri sindicali au reusit in perioada postrevolutionara sa devina politicieni. Unul dintre «greii» formatiunii social-democrate, Miron Mirea, este nasul liderului CNSLR Fratia, Marius Petcu, confederatie sindicala care, inainte de a fi condusa de fin, a fost condusa de nas. Si nu intamplatoare pare a fi nici semnarea acordului de ieri dupa revenirea in forta a lui Mitrea in PSD. Confederatia sindicala a mai avut in trecut colaborari cu PSD. In noiembrie 2003, in timpul guvernarii Nastase, CNSLR Fratia a mai semnat un acord privilegiat cu PSD. Presedintele CNSLR Fratia, tot Marius Petcu la acea vreme, declara ca, prin acordul semnat cu PSD, s-a vrut oferirea posibilitatii liderilor locali sa deschida porti de comunicare cu liderii politici. Si atunci, ca si acum, se negociau posturi de consilieri, locuri din Parlament, acordarea de sedii sau rezolvarea problemelor salariale. Cazul este oarecum interesant, tinandu-se cont de faptul ca se cunoaste, in linii generale, «prietenia» dintre actualul presedinte al PSD si seful de campanie al social-democratilor, Miron Mitrea. Asadar, in acest context, acordul semnat ieri nu poate sa fie decat o alta dovada a slabiciunii lui Mircea Geoana in fata garzii vechi pesediste.

Sindicalistii de ieri, pesedistii de azi
Insusindu-si o teorie mai veche, cum ca sindicatele „reprezinta forta politica a partidelor socialiste“, PSD-ul a promovat ideea, reusind in decursul timpului sa asimileze politic mai multi lideri sindicali. Deputat PSD de Vrancea si fost ministru al transporturilor, actualul sef al campaniei electorale a social-democratilor, Miron Mitrea, a debutat ca presedinte executiv al CNSLR Fratia (1990 – 1995). Fostul ministru al muncii si solidaritatii sociale Marian Sarbu, deputat PSD de Calarasi, are la baza activitatea de vicepresedinte al CNSLR Fratia (1993-1994). Marian Sarbu a fost si presedintele Federatiei Sindicatelor din Industria Lemnului (1990-1992) si membru al Biroului Executiv al Federatiei Internationale a Sindicatelor din Industria Lemnului. Si senatorul PSD Ion Radoi s-a lansat spre Parlament din fotoliul de presedinte USL Metro si din cel de vicepresedinte al BNS, apoi din pozitia de presedinte al Conventiei Nationale a Transporturilor. Deputatul PSD Pavel Todoran a fost si el vicepresedintele CNSLR Fratia. Si deputatul PSD Mihail Sireteanu a fost vicepresedintele CNSLR Fratia (1990-1998).

Hossu: Acordurile încheiate în ani electorali aduc avantaje politice liderilor de sindicat
Liderul Cartel Alfa, Bogdan Hossu, a precizat ieri ca semnarea unor acorduri de colaborare între organizatiile sindicale si partidele politice, mai ales în an electoral, aduc avantaje politice liderilor de sindicat, dar nu garanteaza politici sociale mai bune pentru salariati. „Astfel de acorduri încheiate în ani electorali, înainte de alegeri, nu aduc niciun fel de credibilitate liderilor de sindicat“, a declarat pentru NewsIn Hossu. Liderul Cartel Alfa a mai spus ca PSD a facut o oferta de colaborare tuturor confederatiilor sindicale, dar organizatia pe care o conduce a refuzat semnarea unui astfel de acord, pentru ca „este o mare discrepanta între ceea ce promite PSD si ceea ce face“.


Claudia Toma
Sursa:http://www.gardianul.ro/2008/03/28/politica-c7/unde_i_nasul_hop_si_finul_cnslr_fratia_si_a_facut_loc_in_conducerea_psd-s111554.html

Cugetare

"Nu uita niciodata ca pielea se increteste, parul
incarunteste, iar Zilele se aduna in ani...
Dar ce e mai important se conserva; forta si determinarea
ta nu au varsta.
Spiritul tau e cel care indeparteaza panzele de paianjen.
Dincolo de orice punct de sosire e unul de plecare.
Dincolo de orice reusita e o alta incercare.
Cat timp traiesti, simte-te viu. Daca ti-e dor de ce faceai, fa-o din nou.
Nu te pierde printre fotografii ingalbenite de timp ...
Mergi mai departe atunci cand toti se asteapta sa renunti.
Nu lasa sa se toceasca taria pe care o ai in tine.
Fa astfel ca in loc de mila, sa impui respect.
Cand nu mai poti sa alergi, ia-o la trap.
Cand nu poti nici asta, ia-o la pas.
Cand nu poti sa mergi, ia bastonul.
Insa nu te opri niciodata."

Profesorii nu vor posturi de conducere

ÎNVĂŢĂMÂNT. Funcţiile de director general şi directori adjuncţi din şcoli nu mai sunt atractive pentru profesori. Conform liderului Sindicatului Liber Maramureş, Liviu Pop, pe 38 din cele 87 posturi de directori generali care au fost scoase la concurs nu s-a înscris nicio persoană. Situaţia este similară şi în cazul concursului pentru directori adjuncţi, unde 10 posturi au rămas fără candidaţi, din cele 35 câte au fost vacante.
„ Aceste posturi de directori nu prezintă interes, deoarece din punct de vedere salarial nu sunt tentante, dacă ţinem cont de responsabilităţile pe care le implică funcţia de conducere”, a declarat Liviu Pop. (G.R.)

Sursa: http://www.atac-online.ro/11-03-2008/Profesorii-nu-vor-posturi-de-conducere.html

Profesorii afiliaţi Federaţiei "Spiru Haret" au protestat în stradă, nemulţumiţi de Pactul Naţional pentru Educaţie

Vineri 14 martie 2008, 14:03


1.500 de sindicaliştii din Federaţia "Spiru Haret" au pichetat Ministerul Educaţiei, iar apoi au mers la Palatul Parlamentului. Profesorii sunt nemulţumiţi că nu au fost consultaţi înainte de elaborarea Pactului Naţional pentru Educaţie şi au protestat faţă de ceea ce ei numesc politicianismul din învăţământ.

"În momentul în care a apărut proiectul acestui pact naţional pentru educaţie, el a fost înaintat partidelor politice din România pentru a-l amenda, pentru a veni cu propuneri vizavi de conţinut. Federaţiilor sindicale li s-a înaintat numai conţinutul acestui proiect iniţial, dar fără a ni se cere propuneri vizavi de conţinutul în cauză", a declarat Marius Nistor, preşedinte executiv Federaţia "Spiru Haret".

Federaţia Sindicatelor Libere din Învăţământ, Federaţia "Alma Mater" şi Federaţia Educaţiei Naţionale au anunţat că se delimitează de acest protest. Liderii acestor sindicate au refuzat invitaţia de a mărşălui pe motiv că protestele au o conotaţie politică. Din cele patru federaţii reprezentative din Învăţământ, doar Federaţia Educaţiei Naţionale a semnat pactul pentru educaţie.

"Este o opţiune a lor, în măsura în care şi asta este şi opţiunea membrilor de sindicat. Dacă e numai opţiunea unor lideri înseamnă că substratul n-are nicio legătură cu interesele salariaţilor, fie de natură politică şi de altfel chiar ei între ei se acuză de acest lucru", a spus Cătălin Croitoru, preşedinte FEN.

"Conform invitaţiei pe care ne-a adresat-o Băsescu am fost chemaţi să aderăm la conţinutul pactului cu alte cuvinte să luăm la cunoştinţă prin semnătura noastră de ceea ce au hotărât partidele politice", a declarat Aurel Cornea, preşedinte FSLI.

"Nu am găsit nimic care să fie în favoarea angajaţilor din învăţământ, ori noi îi reprezentăm pe aceştia", a spus Răzvan Bobulescu, preşedinte Federaţia "Alma Mater".

foto: NewsIn
Sursa: Realitatea TV
http://www.realitatea.net/157262_Profesorii-afiliati-Federatiei-Spiru-Haret-au-protestat-in-strada--nemultumiti-de-Pactul-National-pentru-Educatie-.html#

Concurs sub semnul întrebării în învăţămînt

Concursul pentru ocuparea posturilor de directori şi directori adjuncţi în şcoli, demarat luni, 10 martie, în judeţul Maramureş, stă sub semnul întrebării. Acesta este organizat de către Ministerul Educaţiei şi Cercetării, conform metodologiei din anul 2006, deşi unul dintre articolele acestui act a fost declarat nelegal printr-o decizie în instanţă. Astfel, în luna noiembrie a anului trecut, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia de Contencios Administrativ şi Fiscal a decis, în urma unui proces intentat de Federaţia Sindicatelor Libere din Învăţămînt, prin Sindicatul Învăţămîntului Preuniversitar Mureş, că pot participa la concursul pentru ocuparea funcţiilor de directori şi directori adjuncţi cadrele didactice titulare, indiferent de vîrsta pe care o au la data susţinerii concursului. Dat fiind că în continuare la acest concurs nu este permisă participarea cadrelor didactice care au mai puţin de 4 ani pînă la pensie, există oricînd posibilitatea depunerii unei contestaţii, care, dacă este urmată de o hotărîre favorabilă a instanţei, va duce la anularea concursului, a atras atenţia Liviu Marian Pop, secretarul general al FSLI şi preşedintele Sindicatului Liber din Învăţămînt Maramureş. “Trebuia clarificată mai întîi metodologia, şi abia apoi să se organizeze concursul, dar Inspectoratul Şcolar Judeţean s-a grăbit”, a precizat el.
Dintre cele 87 de posturi de directori scoase la concurs în judeţ, 38 nu au niciun candidat, iar dintre cele 35 de posturi de directori adjuncţi scoase la concurs, 10 nu sînt rîvnite de niciun pretendent. SLI va participa la concurs în calitate de observator. (a.g.)
Sursa:http://www.graiul.ro/?p=6077

Au început negocierile la nivel de judeţ pentru Contractul colectiv de muncă în învăţămînt

În urma modificării a numeroase clauze din Contractul colectiv de muncă la nivel naţional, a cărui formă iniţială a fost semnată în 2004, Sindicatul Liber din Învăţămînt Maramureş a demarat, ieri, negocierile şi la nivel de judeţ. În discuţiile cu reprezentanţii Inspectoratului Şcolar Judeţean, reprezentanţii SLI Maramureş vor urmări adaptarea Contractului colectiv de muncă la nivel judeţean, cu riscul ca aceste negocieri să se suprapună peste eventualele viitoare forme de protest ale angajaţilor din învăţămînt. Printre clauzele care urmează a fi discutate se va număra şi prima de vacanţă, un drept care nu a fost niciodată acordat pînă acum. Deşi Contractul colectiv de muncă la nivel naţional prevede posibilitatea acordării acestei prime din venituri proprii, actul nu stabileşte şi un cuantum al ei. “Pînă acum, în unele cazuri angajaţii din învăţămînt primeau, la începutul vacanţei de vară, salariul pe concediu, fără sporuri, spunîndu-li-se că aceasta este prima de vacanţă. Era o totală confuzie”, a precizat Liviu Marian Pop, preşedintele SLI Maramureş. Azi, 11 martie, sindicaliştii s-au adresat instanţei pentru a-şi revendica dreptul de a primi prima de vacanţă. (a.g.)
Sursa http://www.graiul.ro/?p=6081

Trei federaţii sindicale au spus “nu” Pactului pentru educaţie

nvitaţi, ieri după-amiază, la Cotroceni pentru a semna, alături de ceilalţi parteneri sociali, Pactul naţional pentru educaţie perfectat, în data de 5 martie, de toate partidele politice la iniţiativa preşedintelui Traian Băsescu, reprezentanţii Federaţiei Sindicatelor Libere din Învăţămînt au refuzat acest lucru. La fel au procedat şi reprezentanţii altor două federaţii din învăţămînt, “Alma Mater” şi “Spiru Haret”. În cadrul unei conferinţe de presă desfăşurate ieri dimineaţă la sediul Sindicatului Liber din Învăţămînt Maramureş, Liviu Marian Pop, preşedintele acestuia şi secretarul general al FSLI, a acuzat Guvernul Tăriceanu că în ultimul timp duce o “politică demagogică şi populistă, care doar mimează interesul pentru învăţămînt, în fapt urmărindu-şi doar propriile interese”. Un astfel de comportament ar putea genera, “în scurt timp”, acţiuni de protest în învăţămîntul românesc.
5 martie - ziua deciziilor contradictorii
Pactul, o iniţiativă extrem de mediatizată a preşedintelui Băsescu, reglementează priorităţile în domeniul învăţămîntului pentru următorii 5 ani şi a fost asumat de toate partidele politice miercurea trecută. În aceeaşi zi, Guvernul României s-a întrunit în şedinţă şi a emis o hotărîre prin care bugetul Ministerului Educaţiei, Cercetării şi Tineretului era sărăcit cu 200 milioane RON. Astfel, deşi actorii politici şi-au pus semnătura pe un act care prevede un buget de 6% din PIB pentru educaţie, tot ei au semnat, în aceeaşi zi, scăderea bugetului ministerului sub acest procent. În aceeaşi zi de 5 martie, s-a suspendat şi posibilitatea ocupării prin concus a posturilor vacante, decizie care va afecta în principal personalul nedidactic din învăţămînt. La acestea se adaugă blocarea acordării tichetelor cadou pe anul 2008, decizie aprobată, conform informaţiilor deţinute de sindicalişti, miercuri, printr-o hotărîre de Guvern.
Pactul pentru educaţie este “cinic”
Toate aceste decizii au făcut FSLI să declare Pactul pentru educaţie drept “cinic” şi să ia hotărîrea nesemnării lui. Federaţia a recurs şi la alte gesturi de protest: o scrisoare adresată preşedintelui Băsescu, o somaţie publică adresată Guvernului, de a respecta Legea învăţămîntului, care prevede un buget de 6% din PIB, o cerere adresată Parlamentului de a nu aproba hotărîrea şi o sesizare adresată Comisiei Europene.
Liviu Marian Pop a ţinut să atragă atenţia asupra faptului că astfel de decizii duc la creşterea tensiunilor printre angajaţii din învăţămînt: “Este foarte posibil ca în scurt timp să tragem un semnal de alarmă”, a avertizat Pop. Acesta a precizat că, în acele comunităţi locale unde în buget a fost prevăzută acordarea de tichete cadou, este posibil să apară forme de protest spontane. Acestea vor fi susţinute de SLI Maramureş: “Datoria sindicatului este să apărăm orice drept cîştigat şi să organizăm acţiuni pentru obţinerea unor drepturi anulate, furate sau amînate”, a declarat Pop la conferinţa de presă.
“Alma Mater” şi “Spiru Haret” au refuzat, şi ele, semnarea pactului
Într-un comunicat de presă emis ieri dimineaţă, conducerea FNS “Alma Mater” şi a FSI “Spiru Haret” s-au raliat deciziei luate de FSLI, declarînd că nu vor semna pactul. Cei trei preşedinţi de federaţii au declarat că nu au fost consultaţi la întocmirea textului acestui pact, din care lipsesc revendicări majore ale personalului din învăţămînt: nu doar bugetul minim de 6% din PIB, ci şi finanţarea direct pe unitatea de învăţămînt, o lege a salarizării întregului personal din sistem, menţinerea titularizării în sistem. De asemenea, în comunicat, Aurel Cornea, Gheorghe Isvoranu şi Răzvan Bobulescu condamnă amînarea elaborării pachetului de legi ale educaţiei. În numele federaţiilor pe care le conduc, ei s-au declarat, însă, dispuşi să ia parte la elaborarea unei strategii naţionale care să asigure, în perioada 2008-1013, coerenţa unei reforme educaţionale în România.
Anca GOJA
Sursa:http://www.graiul.ro/?p=6070

Canalizarea etnica a banilor publici

inisterul Educatiei aplica un dublu standard cand vine vorba de investitii in scoli * De aproape un an nu s-a gasit nicio solutie pentru Clubul Scolar Sportiv din Sighetu Marmatiei care va fi evacuat din cladirea Liceului „Taras Sevcenko” * Multe dintre scolile si gradinitele cu predare in limba romana zac in „degradare”, in schimb scolile cu predare in limba materna primesc fonduri cu nemiluita la solicitarea… „nimanui” * Mai mult, se vorbeste de atribuirea unor lucrari fara licitatii si de „trocuri” pe bani publici.

Investitii de miliarde pentru unii, „ploaie de tencuiala” si grupuri sociale in curte pentru altii. Cam asta ar fi politica dublului standard pe care mai marii invatamantului romanesc o aplica cu succes de ceva vreme. Din fericire, scolile cu predare in limba materna au primit in ultimii ani bani cu nemuluita pentru aducerea lor la standarde europene. Dar, din nefericire, multe dintre unitatile de invatamant cu predare in limba romana sunt ignorate in continuare de guvernanti. Asta, desi, cel putin teoretic, criteriile de atribuire a fondurilor sunt aceleasi. Numai ca, oficial sau neoficial, se vorbeste din ce in ce mai mult de practicarea unei discriminari. Ba mai mult, exista serioase semne de intrebare in legatura cu semnatarii solicitarilor in baza carora se aloca banii. Si pentru ca tabloul sa fie complet, exista si suspiciuni legate de supraevaluarea lucrarilor, de atribuirea lor fara licitatie si de „trocuri” pe bani publici. Precizam ca nu contestam necesitatea realizarii unor investitii la scolile cu predare in limba materna si nici respectarea drepturilor minoritatilor, dar ne intrebam de ce mai marii invatamantului nu sunt la fel de receptivi si in cazul altor scoli cu istorie si renume, dar cu o situatie mai critica. Adica e foarte bine ca unitatile de invatamant cu predare in limba materna se aduc la standarde europene, dar de ce nu se impun aceleasi standarde si pentru unitatile de invatamant romanesti? Teoretic, fondurile pentru reabilitarea unitatilor de invatamant se impart pe baza unor criterii. Inspectorul scolar general, Sandu Pocol, ne spune: „Se tine seama de starea constructiilor si numarul de elevi. Unde sunt elevi putini e putin probabil ca statul sa acorde finantare, pentru ca se merge pe ideea comasarii scolilor. Noi, tot timpul cand trimitem cererile de finantare la minister, suntem obligati sa indicam si numarul de clase, numarul de elevi”. Pocol sustine ca „toate sumele primite de la minister au tinut cont de criteriile astea”, numai ca evidentele il contrazic. Iata cateva exemple. In 2007-2008, cele doua licee cu predare in limba materna din Sighetu Marmatiei, „Lovely Klara” si „Taras Sevcenko” au primit, in total, peste 15 miliarde de lei vechi. Cea mai mare parte din aceasta suma a fost destinata reabilitarii liceului cu predare in limba ucraineana. Numai la inceputul acestui an, „Taras Sevcenko” a primit printr-o Hotarare de Guvern 4 miliarde de lei vechi, iar „Lovely Klara” 500 de milioane de lei vechi. Ioan Barbus, directorul economic al Primariei Sighetu Marmatiei, confirma ca „Pe Sighet, cei mai multi bani i-a luat «Lovely Klara» si «Taras Sevcenko»”. Daca ne luam dupa criteriile lui Pocol, cele doua licee ar trebui sa aiba ori cel mai mare numar de elevi ori cea mai grava situatie a cladirilor. Numai ca „Taras Sevcenko” are 211 elevi, iar „Lovely Klara”, 244. Prin comparatie, cel mai mare Liceu din Sighetu Marmatiei, Grupul Scolar de Industrie Mica si Servicii, care are peste 1.800 de elevi, a primit de la Guvern numai 3,5 miliarde de lei vechi! Nici criteriul situatiei cladirilor nu prea sta in picioare, pentru ca in Sighetu Marmatiei exista gradinite care au grupul social in curte sau in care copiii stau „sub ploaia de tencuiala”. Dar aceste unitati au primit cel mult un miliard de lei vechi. Barbus spune ca: „Ne-au dat un miliard si acum ne-au dat inca 500 de milioane, la Gradinita 8 si la 9. La Gradinita 1, anul acesta nu ne-a dat niciun leu. Aceste cladiri sunt foarte degradate. Este vorba de gradinita de vizavi de Scoala 2 de pe Sincai; e vorba de o gradinita de pe str. 30 Decembrie, unde pur si simplu cad peretii; nu mai vorbim despre una dintr-o casa veche a Ministerului Apararii. La Gradinita 1 grupul social este in curte. Pe Popa Lupu, sunt doua cladiri. Una are 160 de copii, iar in asta cu probleme sunt vreo 50. Una dintre cladiri am pus-o noi la punct pe banii Consiliului Local (CL). Dar 50 de copii stau in niste conditii... ca daca merge cu copilul la toaleta trebuie sa aiba grija sa nu se surpe scandurile cu ei, ca e din lemn facuta, afara. Si la 1 si la 9 si la 8 situatia este foarte grava. Pe toate gradinitele acestea s-au dat sume nesemnificative. Desi e vorba de 570 de copii”. Nici criteriul rezultatelor obtinute de scoli n-ar prea sta in picioare, pentru ca oficialii sigheteni spun ca „cele mai bune rezultate le are Colegiul National Dragos Voda, dar acesta a primit doar un miliard de lei vechi si dupa cele sesizate de director, pica tavanele pe copii. Acoperisul e din tabla, care in timp s-a corodat. Noi am alocat din bugetul local o suma de 1,4 miliarde de lei vechi, dar cu acesti bani doar carpesti, nu poti sa faci cine stie ce”. „Nu s-a respectat niciun criteriu pentru cum s-au dat banii. Nu inteleg care a fost logica dupa care s-au dat banii. Dar nu s-a tinut cont nici de partea tehnica (starea de degradare a cladirilor), nici de numarul de elevi si nici de rezultatele elevilor la invatatura”, spune Barbus. Ciudate nu sunt doar criteriile in baza carora se aloca aceste sume, ci si solicitarile... Mai exact, autoritatile locale din Sighetu Marmatiei spun ca n-au cerut bani in acest an pentru cele doua licee cu predare in limba materna. Pe de alta parte, si Sandu Pocol sustine ca, cel putin pentru „Lovely Klara”, Inspectoratul Scolar Judetean Maramures (ISJMM) n-a solicitat bani de la minister: „Sunt sume care au venit fara sa fie solicitate de inspectorat. S-au solicitat probabil prin alte filiere, prin consiliile locale, prin alte… Au fost sume alocate si pe langa listele inaintate de catre noi”. Eugenia Godja, primarul din Sighetu Marmatiei, spune ca: „La Lovely Klara am inteles ca vor sa faca o lucrare in curte. Au un sopron pe care l-au daramat si vor sa construiasca ceva acolo. Dar ei au o scoala ca un palat”. Tot datorita execesului de zel al guvernantilor s-a ajuns la o situatie ciudata si in ceea ce priveste salile de sport. Barbus explica: „Cand s-a facut sala de sport, s-a gandit initial una pentru doua licee, pe terenul dintre licee. S-a localizat la mijloc, sa ramana spatiu verde. Cei de la liceul maghiar au venit si au spus: nu! Nu au vrut sa aiba o sala comuna cu alt liceu, asa ca a venit de sus aprobare pentru inca o sala. Am dezmembrat locatia sa dam numere topo diferite. Acum sunt doua sali in aceeasi curte, cu o alee intre ele”. In schimb, proiectul de reabilitarea Liceului „Taras Sevcenko”, in care s-au „scurs” pana acum peste 11 miliarde de lei vechi afecteaza o alta minoritate: elevii care practica sport de performanta. Proiectul presupune folosirea intregii cladiri pentru amenajarea unui centru de perfectionare pentru toate cadrele didactice care predau la scoli ucrainene. Insa, la parterul cladirii, functioneaza de peste 30 de ani singurul Clubul Scolar Sportiv (CSS) din Maramuresul Istoric. Situatia a fost de altfel prezentata pe larg de GAZETA de Maramures la vremea respectiva. Numai ca, de atunci a trecut aproape un an, dar inca nu s-a gasit o solutie pentru copiii care frecventeaza acest club. Pocol recunoaste ca CSS se afla tot intr-o „situatie de provizorat”, dar pare multumit de prestatia ISJMM in gestionarea acestei probleme: „Ce-am facut eu? Si cred ca am facut o chestie buna, ca daca ma luam dupa nu stiu cine, trebuia sa evacuez clubul de acolo. Am facut in asa fel incat sa reziste in spatiile de acolo, sa nu scot clubul in drum, ca nici in momentul de fata n-am primit un spatiu pe care sa-l amenajam. Daca eu ma luam dupa niste presiuni care s-au facut, trebuia sa evacuez clubul in doua zile de acolo”. Pocol spune ca „mingea” e in curtea Primariei Sighetu Marmatiei: „Noi asteptam un raspuns din partea Primariei Sighet. Eu am discutat si oficial si neoficial cu doamna primar si ea mi-a promis ca imi va da o centrala termica dezafectata pe care sa facem un proiect si sa primim finantare de la minister. Dar din decembrie n-am primit niciun raspuns (de la primarie, n.red), ne-a dat un punct termic mai mult in bataie de joc, fara sa putem face nimic”. Numai ca primaria spune ca „mingea” e in curtea... ISJMM. Primarul Eugenia Godja spune: „Noi avem o centrala termica pe care le-am da-o sa si-o amenajeze pentru Club, ca a zis Pocol ca le da bani. Dar deocamdata nu ne-a anuntat nimic. Inca nu s-a facut un deviz sa se afle cati bani ar trebui pentru amenajarea centralei. Mai demult, le-am oferit una, dar n-au vrut-o. Poate acum era gata. Acum au venit sa le dam alta. Am zis ca o trecem prin consiliu, le-o dam, dar ramane de vazut daca se vor aloca bani”. O alta situatie cel putin bizara are in prim-plan deja „celebra” Gradinita 26 din Baia Mare. Despre lucrarile executate acolo, GAZETA de Maramures a mai scris si, in urma articolului, prefectul s-a autosesizat si a cerut o ancheta. Numai ca, Sorin Domnita, administratorul societatii SC S&A PLUS SRL, care a executat mai multe lucrari in subantrepriza pentru SC OANA SRL, firma care si-a adjudecat lucrarea, spune ca lucrurile sunt mult mai „incalcite”: „Prima data s-au facut 22 de geamuri pe care mi le-a platit (SC OANA SRL, n.red), dupa care a venit fara licitatie o alta lucrare, sa faca partea din spate, unde a fost o brutarie. Li s-au dat fara licitatie 800 de milioane de lei vechi sa se faca si partea aia. Directoarei i s-a spus in felul urmator, «daca vrei sa ti se schimbe la toata gradinita geamurile si sa ti se schimbe acoperisul, faci o clasa pentru maghiari, pentru camin». Aveau o brutarie in chirie, au evacuat brutaria si intr-o gradinita de zi, care are program de la 8 la 12, s-a facut o clasa de camin de la 8 la 16 pentru sectia maghiara si s-au dat 800 de milioane pentru o incapere, doua bai. S-au pus cinci usi, o sala de clasa, o sala de mese. O incapere s-a amenajat. De 800 de milioane eu construiesc o casa. Acolo s-a pus tavan fals, parchet, 5 geamuri, usi. Banii s-au dat mai tarziu si clasa trebuia sa fie gata inainte de inceperea scolii, dar lucrarea a fost pornita dupa inceperea scolii si mi-a zis el (Ioan Ciocas, administratorul OANA SRL, n.red) ca s-a comentat de ce nu s-a dat la firma ungureasca (lucrarea, n.red)”. Ioan Ciocas, managerul SC Oana SRL, neaga aceste acuzatii si spune ca lucrarea a fost unitara, dar… pe etape: „Nu este adevarat, nu stiu ce informatii are. Lucrarea este pe ansamblu. Nu stiu sa va spun cat a fost, ca a fost pe etape. Acolo a fost reabilitarea in totalitate, cu canalizare, sapat sant, toalete, absolut tot. Nu tin minte asa ceva (sa se fi comentat ca lucrarea trebuia data la o firma ungureasca, n.red), astea sunt gaselnite de-a lui. Este pur si simplu o gaselnita sau rea intentie a lui, care vrea sa spuna ca eu nu m-am tinut de treaba. De ce n-a mers la licitatie, pentru ca eu am castigat-o la licitatie? Nu este adevarat, banii au venit in transe. Am stiut ca am de facut si clasa aia. Astea sunt trunchieri de-ale lui, nu stiu ce vrea sa arate acum”. Inspectorul general Sandu Pocol spune ca ISJMM „n-are nicio treaba la Gradinita 26, pentru ca n-a venit un leu pe minister”. Totusi, Pocol spune ca, in cazul in care prefectul va numi o comisie pentru verificarea lucrararilor, ISJMM va pune la dispozitie un specialist. Oricum, asteptam cu interes rezultatele anchetei.

„Hmm, hmm... nu comentez!” Inspectorul general Pocol Sandu nu vrea sa comenteze daca exista o discriminare a majoritatii in ceea ce priveste alocarea sumelor pentru reabilitarea unitatilor de invatamant: „Hmm, hmm... nu comentez! Si copiii astia (minoritatile etnice, n.red) au nevoie de o scoala care sa arate bine, au nevoie de conditii decente. Nu cred ca au fost mari diferente. Probabil ca in unele situatii s-au… dar nu cred, s-au facut scoli si pentru rromi, si pentru cei cu predare in limba materna, nu, nu cred”.

Autosesizarea lui Bondi Recent, Prefectul Bondi Gyongyike a solicitat ISJMM sa se autosesizeze referitor la modul in care au fost executate lucrarile de reabilitare la Gradinita nr. 26 din Baia Mare. Intr-un comunicat al Institutiei Prefectului Maramures se arata ca: „Prefectul de Maramures a cerut sa se verifice ceea ce s-a intamplat acolo si sa ii fie comunicata situatia exacta a lucrarilor si a devizelor acestora”. In urma acestui anunt, subantreprenorul lucrarii de la gradinita, Sorin Domnita, a contactat-o pe Bondi, in speranta ca va putea furniza date in acest sens, pentru a ajuta la realizarea anchetei. Numai ca prefectul n-a mai parut la fel de interesat sa afle „ce s-a intamplat acolo”. Domnita declara ca: „A spus ca nu de ea depinde. A zis ca nu ea, ca primaria, sa fac plangere la politie si DNA. Inca a ras cand a auzit de mine si a zis sa nu-i spun eu ce are de facut, ca nu e de competenta ei. Sa depun plangere la politie sau la DNA”.

Ioana LUCACEL Mircea CRISAN ioana@gazetademaramures.ro mircea@gazetademaramures.ro

Sursa:http://www.gazetademaramures.ro/fullnews.php?ID=7179

Zeci de bugetari, plătiţi mai bine ca preşedintele Băsescu

Ioan Vida, preşedintele Curţii Constituţionale, fruntaş cu 10.916 lei pe lună

Preşedintele Băsescu e depăşit la salariu de 17 magistraţi şi aproape o sută de ambasadori

Preşedintele Curţii Constituţionale, Ioan Vida, este cel mai bine plătit bugetar din România, el primind lunar un venit net de 10.916 lei, adică 3.074 euro, echivalentul a aproape 30 de salarii minime pe economie. El încasează 630 de euro mai mult decât preşedintele României, Traian Băsescu, şi cu 780 de euro peste lefurile premierului Călin Popescu Tăriceanu şi ale preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Nicolae Văcăroiu şi Bogdan Olteanu.

De altfel, topul celor mai mari salarii de la stat este dominat de greii Justiţiei române, în speţă judecătorii Curţii Constituţionale şi de conducătorii şi membrii Consiliului Suprem al Magistraturii. Primii bugetari după ordinea de mărime a salariilor care vin din afara Justiţiei sunt ambasadorii şi consulii României, reprezentanţii diplomatico-militari în străinătate, şi cei mai înalţi demnitari în stat. În clasament, Ioan Vida este secondat de cei 8 judecători de la Curtea Constituţională.

Aceştia primesc în fiecare lună un venit net de 10.490 lei (2.954 euro). Primii doi oameni din Consiliul Suprem al Magistraturii - preşedintele Lidia Bărbulescu şi vicepreşedintele Graţiana Isac - vin pe poziţiile 3 şi 4, cu 9.500 lei şi, respectiv, 9.100 de lei lunar. Cei 6 membri ai CSM încasează lunar 8.750 lei.

Ambasadorii României, în număr de aproape 100, sunt plătiţi în medie cu 8.870 lei pe lună, la fel ca şi emisarul Guvernului pe lângă administraţia americană, pentru reconstrucţia Irakului şi emisarul special pentru zonele de conflict armat. Primul om în stat, Traian Băsescu, primeşte 8.670 lei, dar de la 1 aprilie leafa sa va creşte la 9.055 lei, iar din octombrie la 9.554 lei. El beneficiază ca şi ceilalţi demnitari de o creştere salarială în primă fază cu 4,5% şi apoi de 5,5%. Premierul Tăriceanu şi şefii celor două Camere, care sunt pe poziţia a zecea în topul salariilor de la stat, primesc acum 8.000 lei net, dar din aprilie vor ridica 8.356 lei şi în octombrie 8.816 lei.

Horia Roman Patapievici, plătit mai bine ca preşedintele Înaltei Curţi

Unul dintre cele mai bine plătite posturi este cel de la şefia Institutului Cultural Român. Preşedintele, Horia Roman Patapievici, are alocat prin bugetul de acest an un venit net de 7.580 lei, mai mult chiar decât preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, care primeşte 7.330 lei sau vicepreşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, care au 7.375 lei. Institutul Cultural Român e o instituţie care se ocupă, în principal, cu promovarea culturii române în alte ţări şi creşterea vizibilităţii ei în lume.

De exemplu, finanţează traduceri din literatura română sau sprijină participarea unor artişti autohtoni la diverse manifestări internaţionale. Patapievici este coordonatorul activităţii institutului din ţară cât şi al celor 16 filiale ale acestuia şi principalul ordonator de credite. Împreună cu ministerul de Externe şi cu cel al Culturii poate propune înfiinţarea de noi filiale. Preşedintele Institutului Cultural Român este numit şi revocat din funcţie de preşedintele României, iar funcţia sa este asimilată celei de secretar de stat.

Un portar de ambasadă – 2.100 de lei

Miniştrii sunt remuneraţi până la mărirea menţionată mai sus cu 6.900 de lei, iar parlamentarii fără alte funcţii cu 6.340 lei. Aceştia sunt depăşiţi de consilierii lui Băsescu, care au pe lună un salariu de aproape 7.000 lei. Funcţionărimea din ministere şi alte instituţii ale statului nu prea sare nivelul de 2.000 de lei, însă un portar de la o ambasadă a României ia în medie 2.100 lei iar un îngrijitor 1.900 lei. Sumele reies din împărţirea fondurilor alocate la capitolul cheltuieli cu personalul din legea bugetului de stat pe 2008 la numărul de posturi alocate diverselor funcţii din instituţiile statului. Calculul cuprinde atât salariul de bază, cât şi sporurile, primele, fondurile de premii, salariile de merit etc.

Potrivit Statului corpului diplomatic şi consular al României, în Ministerul Afacerilor Externe există un număr maxim de 746 de persoane în Centrala MAE şi 1588 pentru Serviciul exterior. Serviciul exterior al Ministerului Afacerilor Externe cuprinde misiunile diplomatice, oficiile consulare şi institutele culturale. Înainte de adoptarea ordonanţei de urgenţă pentru creşterea salariului diplomaţilor, un ambasador român avea un salariu de 2700 de euro.

Creşterile salariale ar fi urmat să se situeze undeva între 100 şi 200%. Amendamentul stabileşte şi că pensia de serviciu a membrilor corpului diplomatic şi consular este de „80% din venitul lunar brut realizat din salarii în administraţia centrală a MAE cu o lună înainte de împlinirea vârstei de pensionare”. Salariul mediu net pe economie este 1.082 de lei. Veniturile cele mai mari se înregistrează în mediul privat, recordul deţinându-l o persoană venită din domeniul retail-ului, care a încasat în 2006 în jur de 109.000 euro pe lună.

90 de generali cu „salarii confidenţiale“

În Armata Română “salariile sunt confidenţiale”, ne-a comunicat, sec, purtătorul de cuvânt al Ministerului Apărării, Andreea Dumitru. Singurele date oficiale disponibile sunt actele normative publicate în Monitorul Oficial. După o analiză atentă a prevederilor legislative şi după consultarea cu persoane apropiate de mediul militar, putem calcula, cu aproximaţie, cât câştigă în Armata Română un general cu patru stele (cel mai înalt grad militar, pe timp de pace).

Salariul unui militar este compus din solda de funcţie, solda de grad, solda de merit, indemnizaţia de comandă, indemnizaţia de dispozitiv, plus diferite gradaţii şi sporuri diferenţiate de la caz la caz. Pentru un general cu patru stele, solda de funcţie este, în medie, 1.500 de lei. Solda de grad are aproximativ aceeaşi valoare – 1.500 lei. Solda de merit este de circa 350 RON, indemnizaţia de comandă circa 750 lei, iar indemnizaţia de dispozitiv circa 350 lei. Prin însumarea acestor cinci componente rezultă un salariu total de circa 4.450 RON pe lună.

În Ministerul Apărării sunt acum circa 90 de generali în activitate (cu una, două trei şi patru stele).
cristian.matache@gandul.info
sursa www.gandul.info