de Melania MANDAS VERGU | 20 NOIEMBRIE 2007
De 11 luni m asurzit ascultând lozincile ce făceau din Cabinetul Tăriceanu binefăcătorul şcolii româneşti. Nu exista discurs public în care să nu se spună că, pentru prima dată în istoria postdecembristă, Educaţia a primit banii necesari, ba şi ceva pe deasupra.
Până l urmă, ne intrase bine în cap, tuturor, că măcar în al 23-lea ceas, careva pe la guvern a reuşit să înţeleagă că fără o şcoală modernă, fără un învăţământ performant, nici România nu are cum deveni un stat puternic. Nu ştiu dacă li s-o fi aplecat guvernanţilor de atâta laudă, sau ce ghinionul ei de viaţă s-o fi întâmplat, dar, ieri, la şedinţa de Guvern, s-a spulberat orice speranţă în privinţa capacităţii politicienilor de a fi consecvenţi: dintr-un condei s-au şterpelit Educaţiei 130 milioane de euro. 4.350 miliarde lei vechi – 10% din totalul fondurilor alocate cheltuielilor de capital – au dispărut din vistieria şcolii scurgându-se precum aurul incandescent din formă spre Transporturi, Muncă şi Interne. Deh! Promisiunile electorale cu ajutoarele de căldură, cu pensiile, cu autostrăzile sunt mai importante decât terminarea şcolilor de arte şi meserii sau a campusurilor şcolare şi universitare.
N- fost destul că mulţi primari nătângi n-au fost capabili să cheltuiască cu folos banii pentru acoperişuri, prin care să nu mai şuiere vântul, ori pentru a înlocui closetele turceşti, din fundul curţii, cu WC-urile standardului minim.
Er nevoie să ne arate şi Guvernul că soarta celor peste 4,5 milioane de elevi şi dascăli reprezintă ultima grijă din cauza căreia nu poate dormi dl. ex-profesor Tăriceanu. Şi ne-a arătat, ca să ne vină mintea la cap! Din banii furaţi Şcolii, ieri, de către Guvern, 100 de milioane lei erau destinaţi achiziţionării materialelor didactice şi de învăţământ. Sintagma înseamnă, mai concret, că fiecărei şcoli ce avea nevoie i s-a luat dreptul de a avea o tablă nouă, modernă, în clasă, dulăpioare pentru echipamentul sportiv, hărţi, truse de chimie şi fizică, microscoape, CD-uri, ori, de ce nu, staţii de amplificare pentru radioul şcolar, camere de supraveghere, sau orice altceva, ce putea transforma clasa de curs, şcoala, într-un loc primitor şi sigur, în care intri de drag.
De 17 ni încoace constat că toate aceste nimicuri – care în ţările Europei conferă calitate actului educaţional – la noi sunt considerate mofturi, prostii. Dacă a mers până acum fără microscop la biologie, merge şi de-acum înainte, că nu se termină lumea, gândesc cei care ne conduc.N-am înţeles nicioadată cum pot fi atât de obtuzi! Nu voi putea înţelege niciodată cum un Guvern, care a bătut monedă pe ceea ce a adus el Educaţiei româneşti, se poartă ca un Hagi Tudose şi taie coada pisicii, fiindcă, nu-i aşa, din asta nu moare.
Cum nemulţumire Federaţiei Educaţiei Naţionale dă pe afară, iar grevele de avertisment perturbă cursurile, Guvernul a reuşit performanţa să-şi creeze o masă importantă de alegători nemulţumiţi, în încercarea de a milui, din banii şcolii, cu pomeni electorale alte categorii sociale.
melania.vergu@gandul.info
Sursa: http://www.gandul.info/puterea-gandului/guvernul-isi-fura-singur-caciula.html?4237;1044566
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu