Desi mai este doar o lunã pânã la începerea noului an de învãtãmânt

GLASUL MARAMURESULUI: ÎNVATAMÂNT

Desi mai este doar o lunã pânã la începerea noului an de învãtãmânt
Jumãtate din scolile maramuresene - fãrã avizul ASP

Desi mai este doar o lunã pânã când se va da startul noului an scolar, mai bine de jumãtate din unitãtile de învãtãmânt din Maramures nu au primit încã avizul Autoritãtii pentru Sãnãtate Publicã (ASP) judetene. Paradoxal, însã, situatia este mai bunã decât anul trecut, când acelasi procent de unitãti de învãtãmânt din judet nu corespundeau din punctul de vedere al autoritãtii responsabile cu sãnãtatea publicã nici mãcar la începerea scolii.
Inspectorul scolar general adjunct, Elisabeta David, afirmã, cu convingere, cã situatia scolilor si grãdinitelor la 15 septembrie va fi mult mai bunã fatã de cea de anul trecut, când jumãtate dintre acestea nu aveau avizul de functionare din partea ASP. Ea îsi motiveazã convingerea prin faptul cã mai este o lunã pânã la începerea scolii, timp în care se efectueazã lucrãri de reparatii si igienizare în foarte multe unitãti. „Anul acesta am primit bani încã din lunile martie-aprilie, iar pânã la 15 septembrie procentul unitãtilor de învãtãmânt care vor fi igienizate si reabilitate va fi mult mai mare, comparativ cu anul trecut”, a spus ea. Prin hotãrâre de guvern, judetului nostru i-a fost alocatã suma de 18.676.000 lei pentru reabilitarea si repararea unor unitãti scolare, dar si pentru finalizarea unor obiective noi, iar prin alte hotãrâri ale guvernului s-au mai alocat de douã ori câte 4.892.000 de lei, tot pentru învãtãmântul maramuresean.

• Bani împotmoliti la primãrii

Din pãcate, nu toate unitãtile care au început lucrãrile de reabilitare vor reusi sã le termine pânã la începerea scolii. Si asta pentru cã, desi banii au fost aprobati din timp, acestia au fost virati primãriilor, iar aici, banii s-au împotmolit. „Trebuiau organizate licitatii pentru atribuirea lucrãrilor din timp, însã licitatii mai sunt si acum în curs pentru unele dintre lucrãri. Unii primari nu s-au gândit cã nici constructorii nu sunt foarte multi si cã ar fi trebuit sã organizeze din timp aceste licitatii”, mai spune Elisabeta David. Astfel, în luna august, s-au trezit cã, desi au bani, nu au persoane calificate pentru efectuarea reparatiilor necesare. Conform celor relatate de ea, existã scoli în care lucrãrile de reabilitare au început încã din 16 iunie, imediat dupã încheierea anului scolar. În altele însã, constructorii mai liciteazã pentru angajarea unor lucrãri. Astfel, noul an scolar va surprinde multe scoli cu lucrãrile nefinalizate. Problemele, mai spune David, sunt legate de faptul cã aproape orice lucrare de modernizare mai importantã necesitã o multime de alte lucrãri conexe, ceea ce creste atât costurile, cât si timpul de lucru. „Existau scolile acelea care încã mai aveau grupul social afarã. Pentru acestea, pe lângã constructia propriu-zisã, este nevoie de apã, vidanjare, dar si de încãlzire, pentru cã, altfel, iarna ar îngheta conductele”, mai spune ea.

• Spor la treabã, cã bani sunt!

Dintre cele peste 500 de unitãti de învãtãmânt din judet, 47,89% sunt neavizate încã de ASP. „Din 215 unitãti de învãtãmânt cu personalitate juridicã, 140 sunt scoli generale. Din aceste 140, doar 82 au autorizatia ASP. Din celelalte 35 de licee plus grupuri scolare, 30 sunt autorizate, iar din cele 40 de grãdinite, doar 27 au fost pânã acum autorizate de ASP”, a mai afirmat Elisabeta David. Pânã la urmãtorul control al ASP, spor la treabã, cã bani sunt! (Angela SABÃU)

Orele de religie, subiect de disputã în minister

Religia genereazã din nou dispute între reprezentantii Ministerului Educatiei. Nu mult a trecut de când sistemul educational a fost zguduit de un scandal asemãnãtor. Atunci, unii nu erau de acord cu prezenta icoanelor în scoli si cereau înlãturarea acestora.
De aceastã datã, nemultumirile vizeazã studierea religiei ca disciplinã optionalã sau obligatorie. Proiectul privind legea învãtãmântului preuniversitar este confuz în ceea ce priveste studierea religiei în scoli. Punctele care fac referire la acest subiect sunt contradictorii. Pe de o parte, planurile-cadru ale învãtãmântului obligatoriu includ religia ca disciplinã de învãtãmânt. Pe de altã parte, acelasi text de lege stipuleazã ca alternativã pentru elevii care nu doresc sã studieze religia disciplina „educatia moral-religioasã”. Astfel, indirect, în opinia majoritãtii, religia devine un soi de optional... obligatoriu. Pentru a evita discutiile contradictorii iscate pe seama acestor prevederi, unii dascãli au propus si o variantã laicã a educatiei moral-religioase: educatia civicã. O altã variantã ar fi introducerea a douã discipline optionale, în cazul în care pãrintii sau elevul decid sã nu participe la orele de religie. „Istoria religiilor” este a doua propunere a cadrelor didactice. Astfel, copiii, fãrã a se face discriminare, vor putea studia si despre musulmani, protestanti si toate celelalte confesiuni. Potrivit studiilor, educatia moral-religioasã, care se predã, în prezent, în scolile românesti, se aflã într-un conflict sever cu prevederile legislative si cu principiile educatiei moderne. (Ralu CÂRLIGEAN)

Sistemul de evaluare a elevilor din clasele primare ar putea reveni la note
Pãrinti nemultumiti de calificative

Nemultumirile învãtãtorilor si pãrintilor cu privire la sistemul de notare din clasele primare se pare cã vor fi solutionate odatã cu adoptarea noului pachet legislativ educational. Notarea de la 1 la 10 este preferatã de pãrinti calificativelor „Suficient”, „Bine” si „Foarte Bine”. Calificativele „Suficient”, „Bine” si „Foarte Bine”, care se utilizeazã în actualul sistem de notare pentru clasele primare, s-ar putea sã devinã istorie. Pãrintii si învãtãtorii doresc pentru viitor notarea elevilor din clasele I-IV cu note de la 1 la 10. Actualul sistem este apreciat de acestia ca fiind ineficient, deoarece nu-i stimuleazã pe elevi si le oferã o perceptie gresitã a evaluãrii. Calificativele nu pot face o diferentiere clarã între cât stie un copil si cât nu. Schimbarea sistemului de notare a fost cerutã si de reprezentantii învãtãtorilor. Învãtãtorii au propus ca clasele I si a II-a sã rãmânã la calificative, iar clasele a III-a si a IV-a sã primeascã note. Astfel, aceastã metodã ar reduce socul pe care copiii îl au în clasa a V-a, când în catalog apar note si nu calificative. Reprezentantii Ministerului Educatiei, Cercetãrii si Tineretului au declarat cã sistemul de evaluare va suferi schimbãri odatã cu implementarea noului pachet legislativ care propune o nouã structurã educationalã.

Deoarece tot mai multi elevi „fug” de ora de sport
Scutirile medicale, la control!

Medicii care elibereazã scutiri medicale elevilor pentru orele de sport, pe motive nereale, riscã sanctiuni grave. Lia Olguta Vasilescu, presedinta Comisiei pentru Învãtãmânt, Stiintã, Tineret si Sport din Camera Deputatilor solicitã verificarea acestora. Intentia vine ca urmare a faptului cã multi elevi au ajuns sã nu mai facã nici mãcar ora de sport pe sãptãmânã, care este obligatorie. Presedintele Comisiei pentru Învãtãmânt, Stiintã, Tineret si Sport din Camera Deputatilor, Lia Olguta Vasilescu, doreste un control mai atent al medicilor care elibereazã scutiri elevilor pentru orele de sport. Aceasta sustine cã oamenii în halate albe pun în pericol dezvoltarea armonioasã a copilului. Potrivit studiilor recente, numãrul celor care au probleme cu coloana, inima si obezitatea a crescut în mod alarmant. Presedintele comisiei din CD propune semnarea unui protocol între Ministerul Educatiei, Cercetãrii si Tineretului si Ministerul Sãnãtãtii Publice. Actul prevede instituirea unei comisii care sã verifice periodic dacã se justificã sau nu scutirile medicale eliberate de doctori. De asemenea, se vor stabili si mãsuri împotriva medicilor care pun în pericol sãnãtatea si dezvoltarea copilului.

Doctorate în Germania

Dacã doresti un doctorat în studii culturale te poti numãra printre cei cinci români care au posibilitatea de a studia la Universitatea Justus-Liebig din Giessen, Germania. Programul de doctorat, care începe în octombrie, dureazã trei ani. În acest timp, vei face parte dintr-un mediu de cercetare interdisciplinar si vei putea preda alãturi de cei mai buni profesori de profil. Domeniile preferate sunt: istoria si literatura medievalã, istoria modernã si contemporanã, istoria artei, studii slave, lingvistica. Mai multe informatii gãsiti pe site-ul www.unigiessen.de .

SUA ne „furã” doctorii în stiintã

Statele Unite ale Americii ne furã cei mai multi doctori în stiintã. România, dintre toate statele sud-est europene, este consideratã ca fiind tara care furnizeazã cea mai multã „stiintã” americanilor. Tara noastrã se aflã pe locul 13 în lume ca furnizoare de doctori în stiintã pentru SUA.Potrivit site-ului, asociatiei AdAstra si celui al revistei Science and Engineering Indicators, în 2003, în SUA, existau 6800 de rezidenti cu diplomã de masterat si 3900 cu diplomã de doctorat.

Bacul de toamnã

Luni, 20 august, începe examenul de bacalaureat, sesiunea august-septembrie. În judet, au fost organizate trei centre de examen: Grupul Scolar „G. Baritiu”, Grupul Scolar Industrie Usoarã si Grupul Scolar „Gh. Lazãr”, din Baia Mare. Centrul de evaluare va fi la Scoala „Dimitrie Cantemir”. Presedintii centrelor de examen si de evaluare sunt cadre didactice universitare, numite prin ordin de ministru. Vicepresedintii, secretarii, membrii si profesorii examinatori vor fi nominalizati de comisia judeteanã de bacalaureat în sedintã publicã, prin tragere la sorti. Sâmbãtã, 18 august, se vor face numirile pentru membrii comisiilor din centrele de examen si miercuri, 21 august, ale profesorilor din centrul de evaluare.

Lectorii si preparatorii vor dispãrea din universitãti
Douã zile le-a luat reprezentantilor Ministerului Educatiei si membrilor Consiliului National al Rectorilor sã cadã de acord asupra schimbãrilor din învãtãmântul universitar. Proiectul de lege al învãtãmântului superior a fost dezbãtut de cele douã pãrti la sfârsitul sãptãmânii trecute. Dupã îndelungi negocieri si schimbãri, proiectul noii legi a învãtãmântului superior a primit o formã finalã. Reprezentantii Ministerului Educatiei si ai Consiliului National al Rectorilor au încheiat discutiile cu privire la actul normativ, la sfârsitul sãptãmânii trecute. Cea mai mare schimbare vizeazã eliminarea functiilor de lector si preparator. Cei care activeazã pe aceste posturi trebuie sã avanseze la functiile de asistent universitar, conferentiar universitar sau profesor universitar. În caz contrar, nu vor putea activa în sistemul de învãtãmânt superior. Pe lângã Senatul Universitar, care are puterea de a demite rectorul, a fost propusã si instituirea Consiliului Director, ca organism de conducere cu sapte membri. Aceastã propunere este pusã sub semnul întrebãrii. Presedintele CNR, Ecaterina Andronescu, doreste ca Senatul Universitar sã decidã dacã va exista sau nu un consiliu, tinând cont de faptul cã, într-o institutie de învãtãmânt superior, puterea cea mai mare trebuie sã o detinã Senatul. Potrivit noului act normativ, odatã la trei ani, ministrul educatiei trebuie sã prezinte Parlamentului un raport despre starea nationalã a sistemului de învãtãmânt superior. Rectorul va avea si el de prezentat un raport de performantã Consiliului Director.
Sursa:www.glasulmaramuresului.ro