30 aug. 2007

Propunerile FSLI la Statutul Personalului Didactic

Pentru o documentare mai buna a colegilor din invatamant aveti mai jos propunerile Federatiei Sindicatelor Libere din Invataman la Statutul personalului Didactic

http://www.fsli.ro/info2007/propunerile%20FSLI%20la%20proiectul%20Statutului%20personalului%20din%20invatamant%20pt.site.doc

Asteptam reactii

29 aug. 2007

Adomniţei cedează la presiunile sindicaliştilor

Marţi 28 august 2007, 00:04


Reprezentanţii profesorilor şi cei ai Ministerului Educaţiei s-au aşezat din nou, luni, la masa negocierilor asupra proiectelor de legi din domeniul învăţământului. După ce iniţial s-a propus alegerea decanilor şi a rectorilor prin concurs după criterii stabilite de Senatele universitare, ministrul Cristian Adomniţei a acceptat ideea ca la alegerea acestora să participe comunitatea academică.

Studenţii s-au arătat, însă, extrem de nemulţumiţi de schimbările propuse în proiectul de lege al învăţământului superior. Aceştia reclamă faptul că în document nu există prevederi referitoare la burse, la subvenţia pentru cămine şi cantine, la reducerile pentru transportul urban şi feroviar. Potrivit studenţilor, proiectul de lege nu conferă nicio garanţie că tinerii vor mai avea drepturile de până acum.

Reprezentanţii Ministerului Educaţiei i-au asigurat pe studenţi că legea nu va apărea în actuala formă şi se va ţine cont de nemulţumirile acestora. Ministrul Cristian Adomniţei se va întâlni, joi, pentru o nouă rundă de discuţii, cu sindicaliştii din educaţie şi cu mai mulţi reprezentanţi ai studenţilor.
Sursa: Realitatea TV

Sindicaliştii din educaţie se ceartă între ei

Marţi 28 august 2007, 12:40


În pline negocieri cu Ministerul Educaţiei, sindicaliştii din învăţământ se ceartă între ei. Conducerea Federaţiei Educaţiei Naţionale acuză celelalte federaţii că au acceptat prea uşor modificările pe care ministerul vrea să le aducă legilor din învăţământ.

Reprezentanţii Federaţiei critică decizia celorlalte federaţii din învăţământ de a accepta desfiinţarea examenului de titularizare şi înlocuirea acestuia cu un concurs organizat de fiecare şcoală în parte.

Mai mult, unii lideri sindicali din învăţământ sunt acuzaţi că au făcut înţelegeri cu Partidul Naţional Liberal şi respectiv cu ministrul Cristian Adomniţei, acuzat şi el că nu doreşte o reformă adevărată în învăţământ.

Liderii sindicali criticaţi de conducerea FEN resping acuzaţiile şi susţin că deciziile luate împreună cu Ministerul Educaţiei vor aduce beneficii sistemului educaţional.

Ministrul Educaţiei s-a întâlnit ieri cu sindicaliştii din învăţământ pentru a definitiva pachetul de legi, iar joi urmează să aibă o ultimă întâlnire înainte ca legile să fie trimise către Parlament.
Sursa: Realitatea TV

27 aug. 2007

Concluziile reuniunii ministeriale cu partenerii sociali (Sinaia, 22-24 august)

25.08.2007

Grupul de lucru format din experţi ai MECT şi ai sindicatelor naţionale din învăţământ, prezente la Sinaia în perioada 22 -24 august 2007, precum şi din reprezentanţi ai federaţiilor studenţeşti reprezentative la nivel naţional a finalizat încă o rundă de discuţii privind proiectul de legi în domeniul învăţământului.
În urma dezbaterilor, s-a stabilit ca structura învăţământului preuniversitar să includă educaţia timpurie (educaţie ante-preşcolară - 0-3 ani şi învăţământ preşcolar 3-6 ani), învăţământul primar de 5 clase (clasa pregătitoare şi clasele I-IV), învăţământul secundar - inferior (învăţământ gimnazial, care cuprinde 5 clase, respectiv V-IX) şi superior (învăţământ liceal, care cuprinde 3-4 clase, respectiv clasele X-XII/XIII) şi învăţământul terţiar non-universitar (învăţământul postliceal cu 1-3 clase).
Învăţământul liceal, filiera tehnologică, şi învăţământul terţiar non-universitar constituie învăţământul profesional şi tehnic.
Conform proiectului de lege, învăţământul preşcolar, primar şi secundar inferior constituie învăţământ obligatoriu. În primul an de implementare a legii, învăţământul obligatoriu va fi de 10 clase, începând de la vârsta de 6 ani cu clasa pregătitoare, urmând să se asigure treptat condiţiile pentru ca învăţământul preşcolar să devină învăţământ obligatoriu.
Accesul şi participarea la învăţământul liceal se generalizează şi este gratuită. Un alt element de noutate îl constituie introducerea învăţământului confesional ca nou tip de învăţământ, pe lângă cel de stat şi particular. Acesta poate fi organizat de cultele religioase recunoscute oficial.

Un rezultat important al dezbaterilor l-a constituit descentralizarea unităţilor de învăţământ, care se realizează la nivel financiar şi al managementului resurselor umane. Astfel, finanţarea de bază, asigurată de la bugetul de stat, se realizează în funcţie de numărul de elevi/preşcolari şi de costul/elev. Fondurile pentru finanţarea unităţii de învăţământ, indiferent de sursă şi de tip, vor fi alocate direct unităţii de învăţământ.
Descentralizarea managementului resurselor umane este asigurată de faptul că şcolile îşi vor selecta personalul didactic prin concurs organizat la nivelul unităţii de învăţământ sau al unui grup de unităţi. Încadrarea şi avansarea în trepte a personalului didactic se va face pe baza unei metodologii - cadru elaborate de Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului, la care unităţile pot adăuga propriile condiţii suplimentare.
O altă coordonată a activităţii grupului de lucru de la Sinaia a fost depolitizarea sistemului de învăţământ. În acest sens, s-a decis transformarea inspectoratelor şcolare judeţene în direcţii judeţene deconcentrate şi transformarea personalului de conducere şi execuţie în funcţionari publici.

Dezbaterile referitoare la structura învăţământului universitar au condus la adoptarea unor măsuri prin care să se implementeze deciziile luate în cadrul procesului Bologna şi anume dimensionarea învăţământului la nivel de licenţă la 3 ani, a celui de master la 2 ani, iar a celui de doctorat la 3 ani.
În ceea ce priveşte noul statut al personalului didactic, acesta va reglementa profesia de cadru didactic. Discuţiile pe marginea proiectului statutului personalului didactic vor continua în cursul săptămânii viitoare, când vor fi reluate şi dezbaterile privind legea învăţământului universitar, urmând să se ajungă la un punct de vedere comun pe tema alegerii şi constituirii organelor de conducere a universităţilor şi a finanţării învăţământului superior.
Reuniunea de la Sinaia va fi urmată de întâlnirea de luni, 27 august 2007, ora 10.00, a ministrului educaţiei, Cristian Adomniţei, cu toţi liderii federaţiilor sindicale din învăţământ.

BIROUL DE PRESA
Sursa www.edu.ro

Concluziile întâlnirii ministrului educaţiei, Cristian Adomniţei, cu liderii sindicatelor naţionale din învăţământ

27.08.2007

Ministrul educaţiei, Cristian Adomniţei, şi liderii federaţiilor sindicale au ajuns la consens în ceea ce priveşte proiectul pachetului legislativ în domeniul învăţământului.
În urma discuţiilor s-a stabilit că proiectul de lege a învăţământului preuniversitar a ajuns la forma finală, urmând ca proiectul legii învăţământului universitar şi statutul cadrelor didactice să fie finalizate în decursul acestei săptămâni.
„Noua lege a învăţământului preuniversitar aduce schimbări majore în ceea ce priveşte calitatea educaţiei şi descentralizarea sistemului de învăţământ. Dorim să se realizeze apropierea şcolii de comunitatea locală şi să crească responsabilitatea unităţii de învăţământ", a declarat ministrul educaţiei, Cristian Adomniţei.
În ceea ce priveşte Statutul personalului didactic, s-a convenit asupra menţinerii pentru funcţia didactică a statutului de profesie reglementată, în condiţiile în care legea învăţământului preuniversitar introduce reglementări specifice şi pentru personalul nedidactic.
Referitor la dialogul cu sindicatul din învăţământul universitar, ministrul educaţiei a reuşit deblocarea discuţiilor privind legea învăţământului superior. Cristian Adomniţei a propus ca joi, 30 august, experţi ai ministerului şi ai sindicatului „Alma Mater" să analizeze şi să stabilească soluţia optimă de alegere a conducerii universităţilor, care să corespundă exigenţelor ambilor parteneri de dialog.
În declaraţiile ce au urmat întâlnirii, liderii de sindicat prezenţi au făcut apel la parlamentari să voteze, până la sfârşitul primei sesiuni parlamentare, pachetul de legi propus de MECT şi finalizat, în baza consultărilor cu sindicatele naţionale din învăţământ.
Iniţierea noului pachet legislativ în învăţământ răspunde nevoii de realizare a unei viziuni unitare şi integrale asupra organizării şi funcţionării sistemului naţional de învăţământ, pe baza compatibilizării acestuia cu exigenţele spaţiului european al educaţiei şi alinierii la practica internaţională în materie de educaţie. Învăţământul românesc urmăreşte asigurarea, formarea şi dezvoltarea competenţelor-cheie specifice societăţii bazate pe cunoaştere.

Biroul de Presă
Sursa www.edu.ro

16 aug. 2007

Adomniţei vrea ca religia să devină obligatorie până în clasa a XII-a

Ministerul Educaţiei a introdus în proiectul de lege al învăţământului o prevedere care stipulează ca religia să devină obligatorie şi la liceu, în condiţiile în care proiectul fostului ministru al Educaţiei, Mihail Hărdău, prevedea ca religia să fie obligatorie doar până în clasa a X-a.

Potrivit proiectului de lege modificat de ministrul Cristian Adomniţei, planurile cadru ale învăţământului primar, gimnazial şi liceal, includ religia ca disciplină şcolară, parte a trunchiului comun.

Elevul cu vârste de până la 16 ani, cu acordul părintelui sau al tutorelui legal instituit, alege confesiunea şi religia pentru studiu, iar elevii în vârstă de peste 16 ani, aleg singuri confesiunea şi religia pentru studiu. În varianta iniţială a proiectului de lege elaborată de fostul ministru PD, Mihail Hărdău, vârsta de la care elevii puteau alege singuri confesiunea pe care urmau să o studieze era de zece ani. Mai mult, proiectul iniţial prevedea ca religia să poată fi înlocuită cu educaţie moral religioasă, la solicitarea părintelui elevului cu vârsta de până la zece ani, iar peste zece ani, elevul putea opta singur pentru această variantă.

În proiectul lui Adomniţei, religia poate fi înlocuită cu o altă disciplină, fără însă a se preciza care.

Sindicaliştii din învăţământ spun că aceasta prevedere a fost introdusă în lege fără ca ei să fie consultaţi şi că nu sunt de acord cu propunerea lui Adomniţei de a face religia obligatorie şi pentru elevii de peste 16 ani.

Proiectul de lege ar trebui să între în Parlament de la data de 1 septembrie, potrivit declaraţiilor ministrului Educaţiei, Cristian Adomniţei, iar o ultimă întâlnire dintre sindicate şi reprezentanţii ministerului va avea loc în perioada 21-24 august, la Sinaia. Federaţia Educaţiei Naţionale a anunţat că nu intenţionează să participe la această întâlnire din cauză că Ministerul Educaţiei a trimis sindicatelor mult prea târziu proiectele de lege ale învăţământului, fără a finaliza şi statutul personalului didactic, proiectul care ridică cele mai mari probleme, din perspectiva sindicatelor.
Sursa: NewsIn

Peste 22.000 de profesori participă la concursul pentru suplinitori

Joi 16 august 2007, 09:57

Aproape 23.000 de candidaţi care nu s-au prezentat la concursul de titularizare sau au luat note sub cinci susţin, astăzi, concursul pentru suplinitori. Concursul se va desfăşura în 33 de judeţe, la 117 discipline.

Elaborarea subiectelor pentru cele 117 discipline, a baremelor de corectare, evaluarea lucrărilor scrise şi soluţionarea contestaţiilor la concursul pentru suplinire se face la nivelul inspectoratului şcolar.

Afişarea rezultatelor finale este programată în data de 24 august. În perioada 27 august - 3 septembrie are loc repartizarea, în şedinţă publică, la nivel judeţean, a candidaţilor care au obţinut cel puţin nota 5,00 (cinci) şi solicită detaşare la cerere şi suplinire, în ordinea descrescătoare a notelor obţinute la concursul naţional sau a punctajului obţinut prin aplicarea criteriilor şi punctajelor de evaluare prevăzute de lege.

Inspectoratele şcolare judeţene au publicat 11.157 de posturi didactice/catedre vacante titularizabile, respectiv 45.146 posturi didactice/catedre vacante/rezervate netitularizabile. După repartizarea titularilor din data de 26 iulie, din totalul de 11.157 de posturi didactice/catedre vacante titularizabile au fost ocupate 4.998 posturi (44,80%) şi au rămas nerepartizate 6.159 (55,20 %). Acestea din urmă au devenit netitularizabile şi au fost afişate pentru următoarele etape ale mişcării personalului didactic: detaşare la cerere şi suplinire.

Sursa: NewsIn

15 aug. 2007

Primarii şi consilierii sunt nerespectuoşi şi prost crescuţi

Profesorii cred că

Primarii şi consilierii sunt nerespectuoşi şi prost crescuţi
de Miruna COVACI | 15 AUGUST 2007

Primarii şi consilierii autorităţilor locale au o imagine mai mult decât proastă în ochii profesorilor. Peste 65% dintre dascăli sunt de părere că primăriile şi consiliile locale/judeţene nu sunt instituţii respectabile, 75% cred că aceste instituţii nu arată nici un interes pentru comunitate, iar 35% că sunt prost organizate şi incoerente. Toţi profesorii consideră că funcţionarii sunt nerespectuoşi şi prost crescuţi, chiar dacă, până la urmă, îşi fac treaba şi au rezultate.

„Profesorii trăiesc cu impresia că primarul este şeful, iar consilierii sunt o haită de indivizi ciudaţi, care nu-şi văd de treabă”, a explicat Ovidiu Măntăluţă rezultatele studiului „Managementul calităţii în administrarea educaţiei la nivel local şi regional”, realizat de Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei. La chestionare au răspuns 106 cadre didactice, din Bucureşti şi 8 localităţi din Ilfov. Profesorii sunt frustraţi şi nemulţumiţi faţă de modul în care colaborează cu consiliile locale. În ochii profesorilor consiliile locale sunt nedemne de încredere, intolerante, indiferente, conflictuale, nejuste, părtinitoare, imorale şi necinstite. Frecvent, cei chestionaţi au declarat că autorităţile locale conduc după interese politice sau de grup şi sunt corupte.
Cadrele didactice ar vrea să simtă mai multă implicare din partea primăriilor, mai mult progres, siguranţă şi curăţenie. Prin contrast, şcoala este percepută drept un loc ordonat şi prietenos, care reprezintă interesele comunităţii. Studiul I.S.E. ar trebui luat în seamă de MEC la realizarea descentralizării prin care ministrul speră ca primarii să numească profesorii.
miruna.covaci@gandul.info
sursa www.gandul.info

Conform proiectului de lege pentru învăţământul preuniversitar,Grădiniţa va deveni obligatorie de-abia în 2012

Cristian Adomniţei, ministrul Educaţiei, anunţase, în urmă cu două săptămâni, că grădiniţa va deveni obligatorie pentru toţi copiii cu vârste între 3 şi 6 ani, conform noului proiect de lege a învăţământului preuniversitar. Acest lucru se va întâmpla de-abia în 2012 şi doar dacă proiectul de lege va intra în vigoare începând cu anul şcolar 2008-2009. Astfel, în anul şcolar 2008-2009, copiii cu vârste între 6 şi 7 ani vor face anul pregătitor la şcoală, în anul următor, grupa mare va deveni obligatorie, apoi grupa mijlocie şi, de-abia în anul şcolar 2011-2012, grupa mică va fi obligatorie pentru toţi copiii care au 3 ani.

Aceste estimări ale Ministerului Educaţiei sunt însă propunerile pentru proiectul legii învăţământului preuniversitar care urmează să fie discutate cu reprezentanţii sindicatelor din învăţământ, săptămâna viitoare, la Sinaia, şi care ar putea suferi modificări. Urmarea obligatorie a grădiniţei, imediat după intrarea în vigoare a noii legi, ar fi imposibilă deoarece nu există suficiente locuri în grădiniţe şi, este ştiut că, anual, numai în Bucureşti, rămân neînscrişi 10.000 de copii.
<A TARGET="_top" HREF="http://ad.ro.doubleclick.net/click%3Bh=v8/35af/3/0/%2a/m%3B122932395%3B1-0%3B0%3B13951114%3B4307-300/250%3B21668153/21686043/1%3B%3B%7Esscs%3D%3fhttp://www.go4it.ro"><IMG SRC="http://m.de.2mdn.net/1297618/300x250_blank.GIF" BORDER=0></A>

Tot ca propunere la proiectul de lege este şi constituirea unor comisii de cercetare a abaterilor disciplinare ale elevilor şi profesorilor, la nivelul fiecărei şcoli. Aceste comisii ar funcţiona pe toată perioada anului şcolar şi ar fi formate din 3-5 profesori. Directorul şcolii ar fi cel care ar da sancţiunile stabilite în baza raportului comisiei, în termen de 30 de zile. Conform propunerilor Ministerului Educaţiei, directorul unei unităţi de învăţământ ar urma să fie numit prin concurs de către inspectoratele şcolare care vor deveni direcţii judeţene pentru învăţământul preuniversitar. Autorităţile locale vor avea un simplu rol consultativ în numirea directorului care va fi evaluat anual, iar dacă se va considera că acesta nu-şi îndeplineşte atribuţiile, direcţia judeţeană va scoate postul la concurs.

Conform altei propuneri a Ministerului Educaţiei, un absolvent de facultate care vrea să devină profesor va avea dreptul să predea timp de doi ani, apoi va trebui să susţină un examen pentru obţinerea definitivatului. Astfel el va intra în corpul profesoral şi va putea participa la concursurile de titularizare care se vor organiza la nivelul fiecărei şcoli, după propriile metodologii. Profesorul suplinitor va deveni profesor asociat, angajat cu contract de muncă pe o perioadă determinată.

La nivelul fiecărei direcţii judeţene va exista o bază de date, cu profesori care au definitivatul în învăţământ. În momentul în care un profesor dintr-o şcoală îşi va lua concediu sau va avea probleme de sănătate pentru câteva zile, directorul va solicita direcţiei judeţene înlocuirea cu un profesor din baza de date, care să continue cursurile. Acest lucru se întâmplă, în prezent, doar în cazul în care un profesor dintr-o şcoală este nevoit să lipsească de la catedră pe o perioadă mult mai mare de timp. Până la 1 septembrie, proiectul de lege va fi definitivat şi trimis la Camera Deputaţilor. (E.L.)
sursa:www.gandul.info

Adomniţei va controla şcolile din judeţele care nu au cheltuit banii pentru reparaţii

Ministrul Educaţiei Cristian Adomniţei va pleca în control prin ţară ca să verifice în ce situaţie se află şcolile din judeţele care nu au reuşit să folosească banii alocaţi de Guvern pentru reabilitarea şi igienizarea unităţilor de învăţământ.

"Voi pleca în judeţele cu absorbţie mică de fonduri, cum ar fi Călăraşi, unde s-au cheltuit doar cinci la sută din banii alocaţi pentru repararea şi igienizarea şcolilor", a declarat, pentru NewsIn, ministrul Educaţiei, Cristian Adomniţei.

Demnitarul a precizat că şi secretarul de stat pentru învăţământul preuniversitar, Svetlana Preoteasa şi mai mulţi directori din minister vor participa la aceste contoale pentru care se va stabili un calendar în maximum o săptămână.

Primul-ministru Călin Popescu-Tăriceanu i-a cerut ministrului Educaţiei să înceapă controalele în unităţile de învăţământ pentru a verifica starea investiţiilor în infrastructură şi utilităţi, astfel încât anul şcolar să poată începe în condiţii optime.

La începutul anului şcolar 2006/2007, majoritatea şcolilor au întârziat lucrările sau efectuau "cosmetizări", deşi prezentau deficienţe majore. De asemenea, aproximativ 40 la sută din unităţile şcolare din mediul rural nu aveau apă potabilă, iar multe dintre şcoli funcţionau de ani de zile în clădiri improprii care au fost construite cu alte destinaţii, dar au fost transfomate în unităţi de învăţământ.


Sursa: NewsIn

Profesorii se pot înscrie până pe 17 august la concursul pentru posturi în Spania

Profesorii care doresc să predea limba, cultura şi civilizaţia română în şcolile din Spania şi Italia, începând cu anul şcolar 2007 - 2008, îşi pot depune dosarele pentru concursul de selecţie organizat de Ministerul Educaţiei până în data de 17 august.

Concursul pentru obţinerea unui post în Spania sau Italia este organizat de Ministerul Educaţiei şi Institutul Limbii Române şi se realizează în două etape: evaluarea dosarului şi interviul cu candidatul. Candidaţii se pot înscrie atât la sediul Institutului Limbii Române, cât şi în Spania sau Italia, la ambasadele şi consulatele României din respectivele ţări.

Pentru a obţine punctaj maxim, candidaţii trebuie să aibă studii superioare în domeniul umanist, vechime de peste zece ani în învăţământ şi să fi absolvit un modul psiho-pedagogic, care îi dă dreptul să predea la clasă.

În cadrul interviului se vor puncta prezentarea candidatului, calităţile de comunicare, cunoaşterea programei cursului de limba, cultura şi civilizaţie românească, cunoaşterea limbii spaniole şi, respectiv, a limbii italiene.

Potrivit calendarului Ministerului Educaţiei, evaluarea dosarelor depuse va avea loc în perioada 20 - 24 august, iar candidaţii care şi-au depus dosarele la Bucureşti şi au obţinut punctaje de trecere vor participa la interviu în data de 25 august. În perioada 27 - 30 august se vor ţine interviurile cu candidaţii selectaţi în urma evaluării dosarelor depuse la sediul Ambasadei Române în Spania şi la Consulatul General al României la Barcelona.

Între 3 şi 6 septembrie 2007 vor participa la interviu candidaţii admişi în urma evaluării dosarelor depuse la sediul Ambasadei Române în Italia, la Academia Româna din Roma sau la Consulatul General al României la Milano. Locul, ora şi planificarea candidaţilor pentru interviu se vor afişa pe pagina electronică a Ministerului Educaţiei cu 48 de ore înainte de perioada de interviu, iar afişarea rezultatelor finale pe internet şi la locul desfăşurării interviului va avea loc în data de 10 septembrie. Ministerul Educaţiei va încheia cu persoanele selectate pentru predarea cursului de limba, cultura şi civilizaţie română un contract de colaborare.

Peste 20.000 de copii români din Spania şi Italia vor putea urma, în anul şcolar 2007-2008, cursuri extracurriculare de limbă, cultură şi civilizaţie română. Profesorii (absolvenţi de liceu pedagogic pentru învăţământul primar şi licenţiaţi pentru cel gimnazial) vor fi plătiţi cu ora, ia ministrul educaţiei Cristian Adomniţei a aproximat suma la 25-30 de euro pe oră.

Sursa: NewsIn

13 – 17 august 2007 – înscrierea la concurs, prin depunerea dosarului ce contine documentele prevazute în Anexa 1 a O.M.E.C.T. nr. 1700/06.08.2007;
20 – 24 august 2007 – evaluarea dosarelor depuse;
24 august 2007 – afisarea listei cuprinzând punctajele obtinute prin evaluarea dosarelor admise;
25 august 2007 – interviu cu candidatii selectati în urma evaluarii dosarelor depuse la Bucuresti;
27 – 30 august 2007 - interviu cu candidatii selectati în urma evaluarii dosarelor depuse la sediul Ambasadei Române în Spania si la Consulatul General al României la Barcelona;
03 – 06 septembrie 2007 - interviu cu candidatii selectati în urma evaluarii dosarelor depuse la sediul Ambasadei Române în Italia/Academia Româna din Roma sau la Consulatul General al României la Milano.
Locul, ora si planificarea candidatilor pentru interviu se vor afisa pe site-ul www.edu.ro cu 48 de ore înainte de perioada de interviu.
26 august 2007 – afisarea punctajelor obtinute ca urmare a sustinerii interviului de catre candidatii înscrisi la Bucuresti;
31 august 2007 – afisarea punctajelor obtinute ca urmare a sustinerii interviului de catre candidatii înscrisi la Ambasada Româna în Spania si la Consulatul General al României la Barcelona;
07 septembrie 2007 – afisarea punctajelor obtinute ca urmare a sustinerii interviului de catre candidatii înscrisi la Ambasada Româna în Italia/Academia Româna din Roma sau la Consulatul General al României la Milano.
10 septembrie 2007 – afisarea rezultatelor finale pe pagina de internet a ministerului Educatiei, Cercetarii si Tineretului si la locul desfasurarii
interviului.

13 aug. 2007

Sindicatul din invatamant cere protectie in clase

Elevii maramureseni vor invata pe santiere
Autor: Camelia Tocaci
Sindicalistii din invatamantul maramuresean au atras atentia ca in foarte multe unitati de invatamant lucrarile de reparatii nici nu au inceput, desi banii au fost alocati inca din luna martie. Din vina primarilor care nu au organizat licitatiile pentru atribuirea lucrarilor de reparatii, multe unitati de invatamant vor arata ca niste santiere.

Liderul Sindicatului Liber din Invatamant (SLI) Maramures, Liviu Pop si-a exprimat luni nemultumirea fata intarzierea lucrarilor de reparatii din scoli. El a declarat ca zilele trecute s-a deplasat in mai multe unitati de invatamant din judet, iar ce a vazut nu l-a multumit. El a aratat ca ”lucrurile nu merg spre bine”.

Desi banii au fost primiti din luna martie, in multe cazuri primarii nu au organizat nici macar licitatii pentru atribuirea lucrarilor de reparatii unor firme. Pana acum s-au cheltuit doar aproximativ 50 % din fondurile primite pentru astfel de lucrari.

Liviu Pop a spus ca ”mai mult ca sigur, lucrarile nu vor fi finalizate pana in data de 15 septembrie”. Explicatia data de sindicalist a fost aceea ca nu exista o colaborare buna intre primari si Inspectoratul Scolar Judetean.

”Multe scoli vor fi in santier continuu pe parcursul anului scolar. In multe localitati, primarii n-au organizat inca licitatiile. Exista si firme care n-au meseriasi, sunt si primarii care amana licitatiile pana anumite firme se elibereaza de lucrari. Intarzierile se datoreaza unei proaste colaborari intre primari si Inspectoratul Scolar Judetean, intre primari si ministerul educatiei.”

Liderul SLI a mai afirmat, mai in gluma, mai in serios, ca nu ar fi exclus sa se apeleze la mana de lucru a dascalilor, care si-ar putea aduce aminte de vremurile de dinainte de 1989. ”Poate ca au nevoie de munca patriotica din partea profesorilor”, a spus el, referindu-se la constructori si la sefii de la ISJ.

Sindicalistii din invatamant sunt de parere ca dupa data de 15 septembrie va fi nevoie ca in scolile aflate in reparatii sa fie asigurata o protectie speciala pentru a nu se intampla accidente tragice.


Sursa: http://www.emaramures.ro/index.php?page=det&cat=2&id=7378

Elevi olimpici reproducători

Ne place să ne fudulim cu elevii noştri olimpici, care ne umplu de mândrie pe la confruntările internaţionale cu profil de matematică, de fizică ori de cibernetică. Îi privim cu respect pe aceşti tineri maturizaţi înainte de vreme şi ne aşteptăm ca, atunci când se concentrează pentru a-şi doborî recordurile, o zeamă cerebrală să le izbucnească din ridurile frunţilor, care au uitat prematur ce culoare are seninul.

Pentru mine este clar: energia mintală degajată de febrilitatea acestor tinere creiere este atât de convingătoare, încât frunza copacilor începe în preajma lor să se îngălbenească, fără vreun alt motiv.
Dar nu numai probele care solicită creierul îi acoperă de glorie pe elevii noştri olimpici. Mai nou, se umplu de lauri şi elevii olimpici la proba de sex, elevi de elită care – sfidându-şi precocitatea vârstei – aleg cu strălucire calea reproducerii premature.

De pildă, în luna mai a acestui an, o olimpică din clasa a şasea a unei şcoli botoşănene, numărând doar 12 ani, a născut un prunc în chip strălucitor, smulgându-ne o admiraţie sinceră. Minunata pildă a acestei timpurii mame a fost urmată de o altă olimpică, tot de 12 ani, care a ivit şi ea recent un rod din fragedu-i pântec, la o maternitate ieşeană, în aplauzele naţiunii.

Pomenind că, pentru minunata sa realizare, olimpica s-a folosit de conlucrare cu un băieţel olimpic de 14 ani, să le adresăm un sincer bravo acestor minunaţi copii, care merită din plin medalia de aur!

Se înţelege că meritul lor este cu atât mai mare, cu cât ei nu beneficiază de accesul liber la literatura de specialitate; revistele şi filmele cu specific sexual fiind, precum se ştie, interzise persoanelor sub vârsta de 18 ani. Dar aşa ceva nu se poate tolera la infinit.

După ce preşedintele ţării şi ministrul învăţământului îşi vor face datoria şi-i vor decora corespunzător pe minunaţii noştri copii olimpici reproducători, se impune ca revistele „Hustler" şi „Penthouse" să tipărească de urgenţă ediţii speciale, destinate elevilor care se pregătesc asiduu pentru olimpiada internaţională de sex.

de Cătălin Mihuleac
www.adevarul.ro

Cercetarea din România, între excelenţă şi mediocritate

Răzvan Florian a descoperit, în premieră mondială, algoritmul reţelelor neurale

Roboţii viitorului vor putea fi învăţaţi, în mod direct, de către oameni, cum să se comporte, în funcţie de dorinţa fiecărui posesor al acestora. Mecanismul prin care roboţii vor învăţa, spre exemplu, cum să facă mâncare sau curăţenie, a fost descoperit de Răzvan Florian, cercetător al Centrului „Coneural” din Cluj-Napoca, secretar al Comisiei Prezidenţiale pentru Educaţie şi lider al asociaţiei AdAstra.

În studiul său („Învăţarea prin recompense în urma modulării plasticităţii sinaptice dependentă de momentul pulsurilor neuronale”), ce reprezintă o premieră mondială, fiind primul articol al unui român, publicat în revista „Neural Computation” a Institutului Tehnologic din Massachusetts (MIT), Florian arată că învăţarea prin recompense şi pedepse, modalitate prin care se dresează, de pildă, un animal, poate sta şi la baza antrenării roboţilor.

Astfel, unui robot „de casă”, conectat la un calculator, îi poate fi transmis prin apăsarea unui buton sau printr-o comandă vocală, dacă a făcut bine sau nu ceva, iar robotul va înţelege acest lucru datorită reţelei neuronale virtuale din calculator.

Mai exact, prin controlarea tăriei legăturilor dintre neuronii (celulele nervoase din creier) reproduşi pe calculator, lucru ce se realizează prin coordonarea intervalului de timp, în care doi neuroni conectaţi pulsează, un robot poate învăţa să facă sau să nu mai facă pe viitor, un anume lucru.

„Prin acest tip de învăţare, roboţii vor putea fi instruiţi de către orice utilizator şi ar putea să îndeplinească o gamă variată de sarcini, spre deosebire de roboţii ce pot avea doar comportamente stereotipe. Am luat modelele de neuroni de la oameni, pe care le-am reprodus pe calculator. Am descoperit mecanismul de învăţare prin deducţie naturală şi am căutat regulile de învăţare care să ducă la creşterea recompenselor. Scopul e ca robotul să primească cât mai multe recompense, astfel încât comportamentul său să fie cât mai apropiat de ceea ce doreşte utilizatorul”, ne-a spus Răzvan Florian.

În luna mai 2007, alţi doi cercetători clujeni ai Centrului de Cercetări Cognitive şi Neuronale (Coneural) din Cluj au descoperit un fenomen critic pentru activitatea creierului, studiul lor putând duce la tratarea epilepsiei.

Un masterand român din SUA va vinde o invenţie revoluţionară de milioane de dolari

Sorin Grama, masterand român la Institutul Tehnologic din Massachusetts (MIT), coordonează planul de afaceri al unui proiect ce ar putea revoluţiona modul de producere a energiei în ţările sărace.

„Promethean Power”, companie ce urmează să fie condusă de către Grama, va vinde, începând de anul viitor, statelor din Africa şi Asia, centrale solare, ce vor asigura imobilelor la care vor fi racordate, pe lângă electricitate, atât energie termică, cât şi refrigerare. Inovaţia se bazează pe câteva panouri din aluminiu, de forma unor parabolici, ce reflectă razele Soarelui spre centrul acestora, unde se află tuburi cilindrice, pline cu lichid.

Supus la câteva sute de grade Celsius, lichidul se transformă în vapori, ce acţionează o turbină electrică, producând energie. Dispozitivul, fabricat din piese vechi de maşini este 100% ecologic, neemiţând nici un fel de gaz poluant.

Fiind de mărimea a trei automobile, microcentrala solară poate alimenta cu energie electrică o şcoală, un spital sau un restaurant. Invenţia îi aparţine lui Matthew Orosz, absolvent al MIT, care, împreună cu alţi 4 tineri, printre care şi Sorin Grama (originar din oraşul Victoria, judeţul Braşov), vor încerca să vândă produsul începând cu anul 2009 mai întâi în India şi apoi în Africa de Sud.

Pentru fabricarea dispozitivului, echipa celor 5 a primit 130.000 de dolari din partea Băncii Mondiale şi 10.000 de dolari din partea MIT.

„L-am întâlnit pe Matthew Orosz, anul trecut, la MIT, când, tocmai întors din Africa, şi-a prezentat invenţia.Mi-a spus că are nevoie de cineva care să conducă planul de afaceri şi cum eu urmam un master în managementul ingineriei, am format o echipă. Noutatea acestui produs constă în faptul că e fabricat în întregime din piese auto, uşor de înlocuit, în caz de defecţiune. Apoi, microcentrala face trei lucruri în acelaşi timp: produce electricitate, căldură şi refrigerare. Capacitatea sa e suficientă pentru a asigura energia unui «Smal Business», cum ar fi de exemplu un restaurant. Produce 600 Wh, deci poate ilumina 60 de becuri de 100 Wh. Vom începe cu India pentru că este o piaţă foarte mare, acolo sunt 10 milioane de persoane, care nu au acces la reţeaua electrică. Dispozitivul va costa în jur de 5.000 de dolari. În primii 4 ani am estimat că vom avea costuri mari, mai ales pentru distribuţie, dar după aceea sperăm să vindem câteva mii de produse astfel încât să avem un profit anual de 5 milioane de dolari”, a declarat Sorin Grama, în exclusivitate pentru Gândul.

Codaşa clasamentului mondial

România are 27.253 de cercetători, jumătate dintre aceştia lucrând în domeniul ştiinţelor tehnice şi inginereşti. Pe regiuni, 50% dintre salariaţii din activitatea de cercetare-dezvoltare se află în zona Bucureşti-Ilfov, 10% în Muntenia, 8% în vestul ţării, 7% în nord-est, 6% în Oltenia, 4% în Dobrogea, 6% în centrul ţării şi 5% în nord-vestul ţării. În anul 2006, cele mai multe proiecte finanţate de la buget au aparţinut institutelor naţionale (45%), universităţilor (24%) şi societăţilor comerciale pe acţiuni (9%), iar cele mai puţine, ONG-urilor şi SRL-urilor(1%).

Prea puţini cercetători

Cu 2,3 cercetători pentru mia de persoane active, România se află pe antepenultimul loc în Europa, stând mai bine doar decât Malta (1,7) şi Cipru (1,4), fiind în urma Bulgariei (2,7), a Ungariei şi a Poloniei (3,6). Conform Consiliului Competitivităţii în Cercetare, în anul 2004, cel mai ridicat indice l-au înregistrat Finlanda (16,2), Suedia (10,7) şi Luxemburg (10,5). Media Uniunii Europene este de 5,5 cercetători la mia de persoane active, în timp ce Statele Unite ale Americii au înregistrat un indice de 9,1 iar Japonia, 10,1.

Prea puţine fonduri

Conform ultimelor statistici ale Uniunii Europene, în anul 2004, România a alocat cel mai mic procentaj din PIB cercetării (0,39%), din toate statele care sunt astăzi membre UE, mai puţin decât Bulgaria 0,50%, Polonia 0,57% şi Ungaria 0,94%. Suedia aloca la acea dată 3,86% din PIB, Germania 2,51%, iar Franţa 2,13%.

Cele mai slabe performanţe

România se află pe ultimul loc în Europa, ca performanţă a cercetării, ocupând locul 74 în lume, în ceea ce priveşte numărul de citări ale articolelor ştiinţifice raportat la populaţie (o performanţă similară având Jamaica, Botswana şi Belarus) şi locul 69 în privinţa publicaţiilor cotate ISI, la un milion de locuitori (la fel ca Antilele Olandeze, Oman şi Africa de Sud).

Doar 61% din contribuţia europeană a fost recuperată

Pentru anul 2007, cercetării româneşti i s-au alocat de la bugetul de stat 1777 de milioane de lei, din care 88% se derulează prin Autoritatea Naţională pentru Cercetare Ştiinţifică (ANCS), iar restul prin Academia Română şi ministerele Agriculturii, Mediului, Sănătăţii şi Economiei.

Suma reprezintă 0,54% din PIB, cu 0,16% mai mult faţă de anul 2006. ANCS a lansat în luna mai 2007 Planul Naţional 2 prin intermediul căruia se desfăşoară 5 programe: resurse umane (cu 600 de proiecte depuse până în prezent), inovare (400), capacităţi (500), idei (1100) şi cooperare (2200).

Deşi, nominal, România ar fi trebuit să contribuie la bugetul european al cercetării cu 95 de milioane de euro, ca urmare a reducerilor de care a beneficiat, suma alocată de ANCS la Programul Cadru 6 a fost de 33 de milioane de euro, bani din care a recuperat 61%. La PC6 au fost 555 de participanţi români în 441 contracte semnate, ce au atras de la bugetul Bruxelles-ului 52 de milioane de euro.

Promisiuni măreţe pentru... 2013

Triplarea numărului actual de cercetători şi de brevete înregistrate de OSIM, dublarea ponderii firmelor inovative şi creşterea numărului de doctori şi doctoranzi cu mai mult de 50%, asta şi-a propus România până în 2013.

Prin Strategia Naţională, se urmăresc creşterea cheltuielilor private cu cercetarea, la 1,5% din PIB, asigurarea unui număr mediu anual de 2000 de burse doctorale şi plasarea României între primele 35 de ţări la nivel mondial, în ceea ce priveşte numărul de articole cotate ISI.

Până în anul 2010 România ar trebui să aloce 1,80% din PIB cercetării, mai mult decât şi-au propus Grecia, Ungaria sau Polonia, obiectivul Lisabona de 3% din PIB alocaţi cercetării urmând a fi atins însă abia în 2020.
Sursa: www.gandul.info, raul.florea@gandul.info

Marea durere a majorităţii şcolarilor:

Profesorii cer elevilor să reproducă exact cunoştinţele predate
de Elena LARION | 10 AUGUST 2007

Profesorii le dictează elevilor lecţiile, iar aceştia trebuie să le recite, ca să obţină o notă mare, cu toate că ştiu că prea puţine dintre noţiunile învăţate la şcoală le vor folosi, practic, în viaţă. Trei sferturi dintre elevii de gimnaziu şi de liceu spun că profesorii obişnuiesc să le dicteze la majoritatea materiilor. Între 50 şi 70% dintre elevii de clasa a VIII-a îi acuză pe profesorii lor că le cer să reproducă exact materia predată la limba română, matematică, istorie şi geografie, des şi foarte des.
Şi la clasa a XII-a lucrurile stau la fel: profesorii predau, iar elevii trebuie să memoreze şi să reproducă materia pentru a obţine note mari. Astfel se explică şi faptul că, în timpul orelor, elevii trebuie să asculte expunerea şi explicaţiile profesorilor. În doar 10% dintre cazuri elevii au spus că, în timpul orelor, ei colaborează pentru a rezolva diverse teme sau sarcini. Elevii nu ştiu cum sunt evaluaţi decât la limba română, matematică, istorie şi geografie. Modul de notare la educaţie civică, limbile străine şi filosofie rămâne o necunoscută pentru elevi.
În continuare, în şcoala românească se aplică principiul: „Teoria ca teoria, dar practica ne omoară”. Dacă jumătate dintre elevii de clasa VIII-a consideră că noţiunile predate la clasă pot fi aplicate, practic, în viaţa de zi cu zi, opiniile lor se schimbă radical până la terminarea liceului. Trei sferturi dintre elevii de clasa a XII-a sunt convinşi că lucrurile învăţate la şcoală nu le vor folosi niciodată practic şi că prea puţini profesori îi învaţă să aplice respectivele cunoştinţe în viaţa cotidiană.
O altă problemă a elevilor de liceu este aceea că profesorii alocă prea puţin timp pentru a-i învăţa să aplice noţiunile predate şi nici nu le cer acestora să le coreleze cu noţiunile de la celelalte discipline. Acest tip de predare-învăţare creează mari lacune elevilor. Profesorii predau, iar cunoştinţele la matematică, limbi străine şi educaţie civică sunt rar şi foarte rar, pe înţelesul elevilor de gimnaziu şi de liceu.
Acestea sunt concluziile studiului „Nevoi şi priorităţi de schimbare educaţională în România – fundament al dezvoltării şi modernizării învăţământului preuniversitar”, postat în iulie pe site-ul Ministerului Educaţiei.
Sursa: www.gandul.info , elena.larion@gandul.info

Copii cu părinţi de împrumut

Din pricina sărăciei lucii şi a lipsei de viitor, o mare parte dintre adulţii din Săliştea de Sus au ales drumul, deloc uşor, al străinătăţii. Pentru o situaţie materială convenabilă şi pentru confortul vieţii de zi cu zi, peste 1.000 de sălişteni şi-au părăsit casa, rudele, locurile natale şi au ales să trăiască printre străini, muncind pe rupte. Mulţi dintre aceştia au renunţat, pentru ani buni, chiar la pruncii lor, cu riscul de a pierde o perioadă frumoasă din copilăria acestora. Cu riscul de a nu fi de faţă la prima zi de şcoală, la prima coroniţă sau la prima dragoste a odraslelor lor. I-au încredinţat unor rude apropiate, care de multe ori încasează un salariu nu tocmai de lepădat pentru această povară. Pentru a mai tempera sentimentul de vinovăţie care îi încearcă, părinţii îşi copleşesc odoarele cu daruri, încercînd să suplinească cu bani, jucării, haine, telefoane şi calculatoare afecţiunea pe care nu le-o pot oferi zi de zi. Pentru că oricît de dese ar fi apelurile date pruncilor, nu e ca şi cum ar fi acolo, alături de ei, la bine şi la rău. În acest fel, copiii învaţă de mici că trăim într-o lume guvernată de puterea banului, în care averea e singura care îţi oferă siguranţă şi în care trebuie să te descurci de unul singur. O lume haină şi egoistă, unde e periculos să visezi… Oare se poate cumpăra fericirea cu bani?
Unul din cinci locuitori e plecat la muncă „dincolo”
În oraşul Săliştea de Sus, circa o cincime din populaţie e plecată la muncă în străinătate. Într-adevăr, conform datelor oferite de Mihai Chiş, secretarul primăriei, din 5.480 de locuitori, aproximativ 1.010 muncesc (mai mult sau mai puţin legal) în Italia şi Spania, mai puţini în Germania sau Franţa. Majoritatea lucrează în domeniul construcţiilor sau în agricultură, iar banii sînt investiţi în localitatea natală, unde locuinţele vechi sînt modernizate, dar se construiesc şi multe case noi. Alţii s-au întors deja în oraş şi şi-au deschis firme (un depozit de materiale de construcţii, 3 firme de prestări servicii în construcţii), care oferă şi cîteva locuri de muncă pentru concitadini (circa 30). De altfel, sărăcia şi lipsa locurilor de muncă au constituit motivul principal pentru care săliştenii au ales, în masă, calea pribegiei. În oraş nu există nicio firmă de dimensiuni mari, doar cîteva buticuri, un atelier de făcut pufarin, vreo 10 societăţi de prelucrare a lemnului, la care se adaugă job-urile oferite de primărie, poştă şi şcoală. Majoritatea locuitorilor lucrează în agricultură (totuşi se consideră orăşeni…), dar mulţi bărbaţi sînt plecaţi în marile aglomeraţii urbane din ţară, unde lucrează în domeniul… aţi ghicit, al construcţiilor. „În general, locuitorii din Săliştea îşi duc traiul de pe o zi pe alta, au o situaţie materială mediocră, dar sînt şi oameni aflaţi sub limita sărăciei”, recunoaşte secretarul Mihai Chiş. În urma celor plecaţi peste graniţă în căutarea unei vieţi mai suportabile au rămas copiii. Deşi în ultima perioadă mulţi sălişteni au ales să îşi ia pruncii alături, în Italia sau Spania, o mare parte au rămas acasă, în grija bunicilor sau a altor rude.

Copiii ai căror părinţi sînt plecaţi iau note mai mici
„Avem un număr destul de mare de elevi ai căror părinţi sînt plecaţi în străinătate. Din punctul de vedere al notelor obţinute, se simte lipsa părinţilor, acestea sînt sensibil mai mici. Elevii nu se mai simt atît de supravegheaţi şi sînt mai libertini. O mare parte din timpul liber îl dedică altor activităţi decît celor şcolare. Dar situaţii deosebite nu am avut”, spune Dumitru Chiş, directorul Şcolii Generale „Mihai Eminescu” din Săliştea de Sus. Acesta este conştient de faptul că, în cazul acestor copii, şcolii îi revine un rol mai mare în ce priveşte educarea şi pregătirea lor şcolară. Tocmai de aceea, în cadrul Centrului de Documentare şi Informare se organizează activităţi educative complementare, în sensul că elevii sînt ajutaţi să se pregătească în plus la materiile din curricula şcolară, sub supravegherea unor profesori şi a documentaristului CDI. Aproximativ o dată la două luni se organizează şedinţe cu… bunicii, la nivel de şcoală, iar lunar, şedinţe pe clase. Adesea, părinţii din străinătate iau legătura telefonic cu diriginţii şi se interesează de situaţia şcolară şi de comportamentul copiilor. Directorul Chiş spune chiar că pregătirea şcolară de la noi este mult mai bună decît în Occident, elevii din Săliştea care s-au transferat la şcoli din Italia sau Spania obţinînd acolo note mult mai mari decît aici şi chiar reuşind să „sară” un an.

Chiar şi cei care au mai rămas în Săliştea ar vrea să plece
Abia „aterizată” în Săliştea de Sus, odată cu răsăritul soarelui, intru într-un magazin, să schimb două vorbe cu cineva de-al locului. O întîlnesc pe Maria V. – o învăţătoare care, după 30 de ani de muncă, e nevoită să vîndă la tejghea, în vacanţă, pentru a-şi asigura cele necesare traiului. Femeia e extrem de revoltată: „După 30 de ani de învăţămînt, am un salariu de 10 milioane, din care 8 milioane las lunar la magazin, deşi nu cumpăr decît strictul necesar. Parlamentarii îşi măresc salariile lor şi la noi nu se gîndesc. Dacă aş fi ziaristă, aş da cu ei de pămînt. Eu nu plîng după Ceauşescu, dar pe vremea aia aveam un loc de muncă sigur, aveam şi atunci doi copii, dar în fiecare vară îmi permiteam să merg în concediu undeva, într-o staţiune. Acum… am fost două zile la Ocna Şugatag, după care i-am zis lui bărbatu-meu: „Hai acasă, că am rămas fără bani!” Şi nu am dat niciun leu pe transport!”, se plînge Maria V., care mărturiseşte că, dacă nu ar fi cei doi copii ai ei, ar pleca şi ea să lucreze în străinătate, „doar pot şi eu să îngrijesc un bătrîn”.

Bunica nu şi-ar lăsa nepoatele să plece
Anuţa (13ani) şi Andreea (11 ani) sînt două fetiţe frumoase şi talentate din Sălişte, dar care suferă de singurătate. Bunica lor, Anuţa D., le iubeşte ca pe ochii din cap şi se ocupă de ele cum nu se poate mai grijuliu, însă lipsa părinţilor se simte totuşi. Aceştia sînt plecaţi în Anglia de 7 ani. „Am doi băieţi şi o fată, şi toţi sînt în Anglia. Ei lucrează în construcţii, iar fiica mea serveşte la masă”, spune Anuţa D., bunica după mamă a celor două fetiţe. Înainte de a pleca, mama fetelor lucra pe lîngă casă, iar soţul ei avea cai şi oi, pe care le-a vîndut, pentru a putea pleca. O duceau foarte greu. Acum, părinţii Anuţei şi ai Andreei stau legal în Anglia şi probabil vor veni în ţară de Sfîntă Mărie; n-au mai fost în Săliştea de anul trecut. La un moment dat se vor întoarce la casa lor, dar nu se ştie cînd. „Nu mi-au spus că ar vrea să ducă fetele acolo, oricum nu le las eu. Să stea aici să facă şcoala. Ne descurcăm bine, ne înţelegem bine. Cea mare a luat premiul trei, cea mică e mai leneşă…”, spune bunica, uitîndu-se cu drag la odoarele ei.

Ţara unde stau părinţii - un loc îndepărtat şi necunoscut
E vacanţă şi Anuţa e prinsă cu lecturile obligatorii. Acum citeşte „Hagi Tudose”. Îi plac matematica, româna şi muzica. De altfel, fetiţele au început, de vreun an, să cînte muzică populară pe la festivaluri, obţinînd premiul II la Şieu şi cîntînd chiar la concursul „Moştenitorii”, organizat în Baia Mare de cunoscuta Marioara Murărescu. Tot bunica le-a învăţat şi să cînte… Au scos deja un CD (nu este, însă, de vînzare) şi vor să devină cîntăreţe. Pe Anuţa, însă, o bate gîndul să se facă ziaristă, ar vrea să prezinte ştirile la televizor. „Mi-i dor de mami şi de tati, nu i-am văzut de mult.Vorbim la telefon în fiecare zi. Le spun ce fac, ce note am luat”, îmi povesteşte Anuţa, care recunoaşte, totuşi, că atunci cînd a luat nota 4 la geografie doar bunica a fost cea care a aflat… „Îmi aduc haine, dulciuri, încălţăminte, jucării, tot ce vreau. Nu există niciun lucru pe care să mi-l doresc şi să nu îl am. Dar nu aş vrea să merg acolo, nu o las pe buni. Nu, nu am fost niciodată în Anglia”, îmi mărturiseşte fetiţa. De o altă părere este sora ei, Andreea, care la toamnă va începe clasa a V-a: „Eu vreau să merg la mami. Mi-a zis odată că mă ia la ea. Mi-i dor şi de ea, şi de tati, de amîndoi la fel de tare”, spune micuţa, rîzînd din ochişorii frumoşi. Îi plac muzica şi geografia, dar nu ştie pe unde e Anglia. Ştie doar că e departe… Pe lîngă temele de vacanţă, Andreea îşi ocupă timpul jucîndu-se cu „bebelaşul” ei de jucărie, mai mult singură, pentru că în vecini mai sînt doar doi copii. În majoritatea timpului, bunica şi fetele îşi ţin de urît una alteia.

În cîţiva ani, munca în străinătate nu va mai fi o soluţie
În familia I. nu e greu să te descurci: pe bărbaţi îi cheamă Ioan, iar pe fete, Năstaca. Seniorii sînt acum acasă, au o lună de concediu, şi între timp lucrează la locuinţa lor, construită de părinţii lui Ioan (bunicii copiilor). Ioan lucrează în Italia de 8 ani, în domeniul construcţiilor, iar în urmă cu 6 ani a plecat acolo şi Năstaca, ce cîştigă un ban îngrijind o bătrînă bogată. Înainte, Ioan a muncit la mină în Baia Borşa, dar a fost disponibilizat, a devenit şomer şi s-a apucat de agricultură. De munca la cîmp se ocupa şi Năstaca. „Ne-am obişnuit acolo şi cîştigăm mai bine decît în România. Sîntem angajaţi cu carte de muncă. Eu cîştig 800 de euro pe lună”, îmi spune femeia, în timp ce Ioan mărturiseşte că are în Torino propria firmă, iar cîştigul variază între 700 şi 1.200 euro lunar. Copiii lor, Ioan (16 ani) şi Năstaca (13 ani) au rămas acasă, în grija surorii tatălui. „Aveţi noroc cu ea!”, le spun, naivă. „Ba are ea noroc cu noi!”, spune Ioan senior, care mă informează că mătuşa beneficiază, pentru faptul că are grijă de copii, de un salariu bunicel. „Dacă nu era ea, duceam copiii în Italia”, îmi sugerează Ioan o eventuală soluţie, dat fiind faptul că bunicii copiilor s-au stins din viaţă. Cu toate cheltuielile, familia a reuşit, totuşi, să pună ceva bani deoparte. Ioan şi Năstaca seniori au cumpărat nişte terenuri şi în viitor ar vrea să se ocupe de creşterea animalelor. „Deocamdată, 2, 3, 4 ani, cît se mai poate munci în Italia, nu venim acasă. Mai mult nu va dura. Se cîştigă mai puţin ca înainte acum în Italia şi banii nu mai au valoare. 10.000 de euro cît faci pe an în Italia, acum aproape că îi cîştigi şi în România”, se plînge bărbatul.

„Vreau să îmi fac un viitor aici”
Plecarea în Italia nu este, însă, considerată o soluţie şi de către cei doi copii. „Nu vreau să merg în Italia. Am fost acolo de trei ori şi e frumos, dar mai bine îmi place aici. Vreau să îmi fac aici un viitor”, îmi spune Năstaca. Cu toate că îi place istoria dintre materiile de la şcoală, nu s-a hotărît ce meserie va învăţa în viitor. În schimb, fratelui ei, Ioan, îi place informatica. Urmează să intre în clasa a X-a la Liceul Pedagogic, profilul matematică-informatică. „Încă nu ştiu ce vreau să mă fac, dar încerc să învăţ cît mai mult despre calculatoare. La matematică am mai avut probleme, dar nu am rămas corigent. Cînd iau o notă proastă, prefer să îi spun mătuşii, decît mamei”, mărturiseşte băiatul, care are motive să se teamă de părinţi, dat fiind că aceştia îl sună chiar de două ori într-o zi, pentru a-l verifica. „Am fost la el la liceu, să vedem care sînt condiţiile. Pe dirigintă o sunăm în fiecare săptămînă şi o întrebăm dacă băiatul merge la ore şi ce note a mai luat. Dacă îmi spune că fiu-meu nu merge la ore, îl sun şi îl iau la rost. Ioan face şi meditaţii, la matematică şi informatică. Dacă noi nu sîntem acasă, nu putem să îl supraveghem şi să-l punem să înveţe, ce să facem? Fata ia şi ea ore, cîteodată, la matematică şi la română. Năstaca nu învăţa prea bine şi am vrut să o luăm cu noi, în Italia, dar ea a promis că se pune pe învăţat, numai să nu o ducem din Săliştea”, îmi mărturisesc părinţii care speră ca ambii copii să urmeze o facultate. Pînă atunci, însă, ar vrea să îi găsească lui Ioan pe cineva care să îl ţină în chirie, dar care să îi şi gătească, să îl supravegheze şi să se ocupe mai mult de el, evident, contra unui salariu. Un fel de părinte de împrumut, gîndesc eu…
Dacă în alţi ani şi-au petrecut vacanţa în Italia, vara aceasta nu merg nicăieri. Stau în Săliştea şi lucrează la modernizarea casei. Îl întreb pe Ioan junior care îi e răsplata. „Primesc euro, calculator, telefon şi tot ce îmi doresc”, îmi spune el, arătîndu-mi un mobil ultimul răcnet, faţă de care bietul meu telefon pare tocmai scos la suprafaţă în urma unor săpături arheologice.
Anca GOJA

Sursa: www.graiul.ro

Eurobarometru-Problemele online - copiii evita sa ceara ajutorul parintilor

Navigarea pe internet sau folosirea telefonului mobil de catre copii au devenit lucruri cat se poate de firesti, insa, nu lipsite de pericole, ilustreaza un eurobarometru recent lansat de catre Comisia Europeana.

Rezultatele studiului arata ca desi tinerii sunt constienti de riscurile folosirii internetului si telefoanelor mobile, ori de cate ori se confrunta cu probleme online, minorii apeleaza la ajutorul adultilor doar in ultima instanta.

Potrivit eurobarometrului, tehnologiile sunt utilizate de copii in moduri asemanatoare in intreaga Europa. Jocurile online, navigarea si comunicarea sunt considerate principalele activitati online, in timp ce transmiterea mesajelor scrise si convorbirile cu parintii si prietenii sunt cele mai frecvente activitati pentru tinerii utilizatori de telefoane mobile.

Cei mai multi copii folosesc internetul de mai multe ori pe zi si detin un telefon mobil personal. Utilizarea internetului este, intr-o oarecare masura, restrictionata de catre parinti, in timp ce folosirea telefonului mobil este mult mai libera si mai putin supravegheata.


Copiii sunt in general constienti atat in legatura cu masurile de precautie care se impugn cat si cu riscurile potentiale online, precum aspectele legate de securitate, virusii, accesul la continut nedorit, furtul de identitate si contactele potentiale cu persoane necunoscute.

Cu toate acestea, cand dau de necaz, majoritatea copiilor incearca sa rezolve singuri sau impreuna cu prietenii problemele ivite. La discutiile cu parintii se apeleaza doar in ultima instanta si numai in situatiile de maxima gravitate.

Studiul s-a bazat pe raspunsurile furnizate de copii cu varste de 9-10 si 12-14 ani din toate cele 27 de state membre ale UE, plus Norvegia si Islanda, carora li s-au adresat intrebari amanuntite legate de modul in care utilizeaza tehnologiile online si de felul in care ar reactiona in cazul in care s-ar confrunta cu probleme si riscuri in utilizarea internetului si a telefoanelor mobile.

Sursa: HotNews.ro, A.V., 12 aug 2007

11 aug. 2007

Ministerul Educatiei face echipa cu sindicalistii pentru reformarea invatamantului

Sindicatele din invatamant s-au intalnit luni, cu ministrul Educatiei, Cristian Adomnitei, pentru a discuta asupra reformarii sistemului de invatamant pornind de la trei proiecte de lege: Statutul cadrelor didactice, Legea invatamantului preuniversitar si Legea invatamantului superior.

Consilierul ministrului educatiei, Mihaela Suciu, a declarat ca alaturi de Sindicate, ministerul a stabilit crearea de echipe de experti din ambele parti si mai multe intalniri, in cadrul carora va fi discutata reforma sistemului de educatie.

“Urmatoarea intalnire cu reprezentantii sindicatelor din invatamant va avea loc joi, unde din partea ministerului va participa sectretarul de stat pentru invatamant superior, Dumitru Miron”, a declarat Mihaela Suciu.

Reprezentantul Federatiei Sindicatelor libere din invatamant, Gheorghe Izvoranu a declarat ca “intalnirea nu a fost una de negociere ci de colaborare si stabilire a urmatoarelor intrevederi ce vor avea ca tema legea invatamantului si statutul cadrelor didactice”.

Sindicalistul a spus ca in forma in care sunt acum, cele trei legi nu convin total partilor care ii reprezinta pe profesori, insa s-a arata increzator in viitoarele dicutii pe care le va purta cu reprezentantii autroritatilor din invatamant”.
Sursa: http://www.hotnews.ro/articol_79868-Negocieri-pentru-salarii-in-invatamant.htm

10 aug. 2007

Desi mai este doar o lunã pânã la începerea noului an de învãtãmânt

GLASUL MARAMURESULUI: ÎNVATAMÂNT

Desi mai este doar o lunã pânã la începerea noului an de învãtãmânt
Jumãtate din scolile maramuresene - fãrã avizul ASP

Desi mai este doar o lunã pânã când se va da startul noului an scolar, mai bine de jumãtate din unitãtile de învãtãmânt din Maramures nu au primit încã avizul Autoritãtii pentru Sãnãtate Publicã (ASP) judetene. Paradoxal, însã, situatia este mai bunã decât anul trecut, când acelasi procent de unitãti de învãtãmânt din judet nu corespundeau din punctul de vedere al autoritãtii responsabile cu sãnãtatea publicã nici mãcar la începerea scolii.
Inspectorul scolar general adjunct, Elisabeta David, afirmã, cu convingere, cã situatia scolilor si grãdinitelor la 15 septembrie va fi mult mai bunã fatã de cea de anul trecut, când jumãtate dintre acestea nu aveau avizul de functionare din partea ASP. Ea îsi motiveazã convingerea prin faptul cã mai este o lunã pânã la începerea scolii, timp în care se efectueazã lucrãri de reparatii si igienizare în foarte multe unitãti. „Anul acesta am primit bani încã din lunile martie-aprilie, iar pânã la 15 septembrie procentul unitãtilor de învãtãmânt care vor fi igienizate si reabilitate va fi mult mai mare, comparativ cu anul trecut”, a spus ea. Prin hotãrâre de guvern, judetului nostru i-a fost alocatã suma de 18.676.000 lei pentru reabilitarea si repararea unor unitãti scolare, dar si pentru finalizarea unor obiective noi, iar prin alte hotãrâri ale guvernului s-au mai alocat de douã ori câte 4.892.000 de lei, tot pentru învãtãmântul maramuresean.

• Bani împotmoliti la primãrii

Din pãcate, nu toate unitãtile care au început lucrãrile de reabilitare vor reusi sã le termine pânã la începerea scolii. Si asta pentru cã, desi banii au fost aprobati din timp, acestia au fost virati primãriilor, iar aici, banii s-au împotmolit. „Trebuiau organizate licitatii pentru atribuirea lucrãrilor din timp, însã licitatii mai sunt si acum în curs pentru unele dintre lucrãri. Unii primari nu s-au gândit cã nici constructorii nu sunt foarte multi si cã ar fi trebuit sã organizeze din timp aceste licitatii”, mai spune Elisabeta David. Astfel, în luna august, s-au trezit cã, desi au bani, nu au persoane calificate pentru efectuarea reparatiilor necesare. Conform celor relatate de ea, existã scoli în care lucrãrile de reabilitare au început încã din 16 iunie, imediat dupã încheierea anului scolar. În altele însã, constructorii mai liciteazã pentru angajarea unor lucrãri. Astfel, noul an scolar va surprinde multe scoli cu lucrãrile nefinalizate. Problemele, mai spune David, sunt legate de faptul cã aproape orice lucrare de modernizare mai importantã necesitã o multime de alte lucrãri conexe, ceea ce creste atât costurile, cât si timpul de lucru. „Existau scolile acelea care încã mai aveau grupul social afarã. Pentru acestea, pe lângã constructia propriu-zisã, este nevoie de apã, vidanjare, dar si de încãlzire, pentru cã, altfel, iarna ar îngheta conductele”, mai spune ea.

• Spor la treabã, cã bani sunt!

Dintre cele peste 500 de unitãti de învãtãmânt din judet, 47,89% sunt neavizate încã de ASP. „Din 215 unitãti de învãtãmânt cu personalitate juridicã, 140 sunt scoli generale. Din aceste 140, doar 82 au autorizatia ASP. Din celelalte 35 de licee plus grupuri scolare, 30 sunt autorizate, iar din cele 40 de grãdinite, doar 27 au fost pânã acum autorizate de ASP”, a mai afirmat Elisabeta David. Pânã la urmãtorul control al ASP, spor la treabã, cã bani sunt! (Angela SABÃU)

Orele de religie, subiect de disputã în minister

Religia genereazã din nou dispute între reprezentantii Ministerului Educatiei. Nu mult a trecut de când sistemul educational a fost zguduit de un scandal asemãnãtor. Atunci, unii nu erau de acord cu prezenta icoanelor în scoli si cereau înlãturarea acestora.
De aceastã datã, nemultumirile vizeazã studierea religiei ca disciplinã optionalã sau obligatorie. Proiectul privind legea învãtãmântului preuniversitar este confuz în ceea ce priveste studierea religiei în scoli. Punctele care fac referire la acest subiect sunt contradictorii. Pe de o parte, planurile-cadru ale învãtãmântului obligatoriu includ religia ca disciplinã de învãtãmânt. Pe de altã parte, acelasi text de lege stipuleazã ca alternativã pentru elevii care nu doresc sã studieze religia disciplina „educatia moral-religioasã”. Astfel, indirect, în opinia majoritãtii, religia devine un soi de optional... obligatoriu. Pentru a evita discutiile contradictorii iscate pe seama acestor prevederi, unii dascãli au propus si o variantã laicã a educatiei moral-religioase: educatia civicã. O altã variantã ar fi introducerea a douã discipline optionale, în cazul în care pãrintii sau elevul decid sã nu participe la orele de religie. „Istoria religiilor” este a doua propunere a cadrelor didactice. Astfel, copiii, fãrã a se face discriminare, vor putea studia si despre musulmani, protestanti si toate celelalte confesiuni. Potrivit studiilor, educatia moral-religioasã, care se predã, în prezent, în scolile românesti, se aflã într-un conflict sever cu prevederile legislative si cu principiile educatiei moderne. (Ralu CÂRLIGEAN)

Sistemul de evaluare a elevilor din clasele primare ar putea reveni la note
Pãrinti nemultumiti de calificative

Nemultumirile învãtãtorilor si pãrintilor cu privire la sistemul de notare din clasele primare se pare cã vor fi solutionate odatã cu adoptarea noului pachet legislativ educational. Notarea de la 1 la 10 este preferatã de pãrinti calificativelor „Suficient”, „Bine” si „Foarte Bine”. Calificativele „Suficient”, „Bine” si „Foarte Bine”, care se utilizeazã în actualul sistem de notare pentru clasele primare, s-ar putea sã devinã istorie. Pãrintii si învãtãtorii doresc pentru viitor notarea elevilor din clasele I-IV cu note de la 1 la 10. Actualul sistem este apreciat de acestia ca fiind ineficient, deoarece nu-i stimuleazã pe elevi si le oferã o perceptie gresitã a evaluãrii. Calificativele nu pot face o diferentiere clarã între cât stie un copil si cât nu. Schimbarea sistemului de notare a fost cerutã si de reprezentantii învãtãtorilor. Învãtãtorii au propus ca clasele I si a II-a sã rãmânã la calificative, iar clasele a III-a si a IV-a sã primeascã note. Astfel, aceastã metodã ar reduce socul pe care copiii îl au în clasa a V-a, când în catalog apar note si nu calificative. Reprezentantii Ministerului Educatiei, Cercetãrii si Tineretului au declarat cã sistemul de evaluare va suferi schimbãri odatã cu implementarea noului pachet legislativ care propune o nouã structurã educationalã.

Deoarece tot mai multi elevi „fug” de ora de sport
Scutirile medicale, la control!

Medicii care elibereazã scutiri medicale elevilor pentru orele de sport, pe motive nereale, riscã sanctiuni grave. Lia Olguta Vasilescu, presedinta Comisiei pentru Învãtãmânt, Stiintã, Tineret si Sport din Camera Deputatilor solicitã verificarea acestora. Intentia vine ca urmare a faptului cã multi elevi au ajuns sã nu mai facã nici mãcar ora de sport pe sãptãmânã, care este obligatorie. Presedintele Comisiei pentru Învãtãmânt, Stiintã, Tineret si Sport din Camera Deputatilor, Lia Olguta Vasilescu, doreste un control mai atent al medicilor care elibereazã scutiri elevilor pentru orele de sport. Aceasta sustine cã oamenii în halate albe pun în pericol dezvoltarea armonioasã a copilului. Potrivit studiilor recente, numãrul celor care au probleme cu coloana, inima si obezitatea a crescut în mod alarmant. Presedintele comisiei din CD propune semnarea unui protocol între Ministerul Educatiei, Cercetãrii si Tineretului si Ministerul Sãnãtãtii Publice. Actul prevede instituirea unei comisii care sã verifice periodic dacã se justificã sau nu scutirile medicale eliberate de doctori. De asemenea, se vor stabili si mãsuri împotriva medicilor care pun în pericol sãnãtatea si dezvoltarea copilului.

Doctorate în Germania

Dacã doresti un doctorat în studii culturale te poti numãra printre cei cinci români care au posibilitatea de a studia la Universitatea Justus-Liebig din Giessen, Germania. Programul de doctorat, care începe în octombrie, dureazã trei ani. În acest timp, vei face parte dintr-un mediu de cercetare interdisciplinar si vei putea preda alãturi de cei mai buni profesori de profil. Domeniile preferate sunt: istoria si literatura medievalã, istoria modernã si contemporanã, istoria artei, studii slave, lingvistica. Mai multe informatii gãsiti pe site-ul www.unigiessen.de .

SUA ne „furã” doctorii în stiintã

Statele Unite ale Americii ne furã cei mai multi doctori în stiintã. România, dintre toate statele sud-est europene, este consideratã ca fiind tara care furnizeazã cea mai multã „stiintã” americanilor. Tara noastrã se aflã pe locul 13 în lume ca furnizoare de doctori în stiintã pentru SUA.Potrivit site-ului, asociatiei AdAstra si celui al revistei Science and Engineering Indicators, în 2003, în SUA, existau 6800 de rezidenti cu diplomã de masterat si 3900 cu diplomã de doctorat.

Bacul de toamnã

Luni, 20 august, începe examenul de bacalaureat, sesiunea august-septembrie. În judet, au fost organizate trei centre de examen: Grupul Scolar „G. Baritiu”, Grupul Scolar Industrie Usoarã si Grupul Scolar „Gh. Lazãr”, din Baia Mare. Centrul de evaluare va fi la Scoala „Dimitrie Cantemir”. Presedintii centrelor de examen si de evaluare sunt cadre didactice universitare, numite prin ordin de ministru. Vicepresedintii, secretarii, membrii si profesorii examinatori vor fi nominalizati de comisia judeteanã de bacalaureat în sedintã publicã, prin tragere la sorti. Sâmbãtã, 18 august, se vor face numirile pentru membrii comisiilor din centrele de examen si miercuri, 21 august, ale profesorilor din centrul de evaluare.

Lectorii si preparatorii vor dispãrea din universitãti
Douã zile le-a luat reprezentantilor Ministerului Educatiei si membrilor Consiliului National al Rectorilor sã cadã de acord asupra schimbãrilor din învãtãmântul universitar. Proiectul de lege al învãtãmântului superior a fost dezbãtut de cele douã pãrti la sfârsitul sãptãmânii trecute. Dupã îndelungi negocieri si schimbãri, proiectul noii legi a învãtãmântului superior a primit o formã finalã. Reprezentantii Ministerului Educatiei si ai Consiliului National al Rectorilor au încheiat discutiile cu privire la actul normativ, la sfârsitul sãptãmânii trecute. Cea mai mare schimbare vizeazã eliminarea functiilor de lector si preparator. Cei care activeazã pe aceste posturi trebuie sã avanseze la functiile de asistent universitar, conferentiar universitar sau profesor universitar. În caz contrar, nu vor putea activa în sistemul de învãtãmânt superior. Pe lângã Senatul Universitar, care are puterea de a demite rectorul, a fost propusã si instituirea Consiliului Director, ca organism de conducere cu sapte membri. Aceastã propunere este pusã sub semnul întrebãrii. Presedintele CNR, Ecaterina Andronescu, doreste ca Senatul Universitar sã decidã dacã va exista sau nu un consiliu, tinând cont de faptul cã, într-o institutie de învãtãmânt superior, puterea cea mai mare trebuie sã o detinã Senatul. Potrivit noului act normativ, odatã la trei ani, ministrul educatiei trebuie sã prezinte Parlamentului un raport despre starea nationalã a sistemului de învãtãmânt superior. Rectorul va avea si el de prezentat un raport de performantã Consiliului Director.
Sursa:www.glasulmaramuresului.ro

Sume august 2007 invatamant Maramures

MARAMUREŞ 7184 mii RON
1Şcoala cu cls. I-VIII com. Coltău Obiectiv de investiţii 250
2Şcoala cu cls. I-VIII nr. 2 oraş Şomcuta Mare Obiectiv de investiţii 150
3Grădiniţa comuna Băiuţ Obiectiv de investiţii 100
4Şcoala de Arte şi Meserii Ocna Sugatag Obiectiv de investiţii 100
5Grădiniţa PN oraş Seini Obiectiv de investiţii 400
6Şcoala cls. I-VIII oraş Tăuţii Măgherăuşi Obiectiv de investiţii 90
7Şcoala cls. I-VIII nr. 4 comuna Poienile de Sub Munte Reabilitare 100
8Colegiul Naţional "Gheorghe Şincai" Baia Mare Reabilitare 200
9Grup Şcolar " I. Buteanu" oraş Şomcuta Mare Reabilitare 100
10Şcoala cls. I-VIII "Mircea Vulcănescu, com Bârsana Reabilitare 300
11Şcoala cu cls. I-VIII nr.2 sat Ruscova, com Ruscova Reabilitare 100
12Colegiul Naţional "Vasile Lucaciu" Mun. Baia Mare Reabilitare 150
13Colegiul Naţional "N.Titulescu" Mun. Baia Mare Reabilitare 100
14Şcoala cls. I-VIII sat Dămăcuşeni oraş Târgu Lăpuş Reabilitare 100
15Şcoala cls. I-IV nr. 1 - corp B, oraş Baia Sprie Reabilitare 250
16Şcoala cls. I-VIII nr. 9 oraş Borşa Reabilitare 150
17Şcoala cls. I-VIII nr. 1 oraş Borşa Reabilitare 100
18Şcoala cls. V-VIII com. Groşi Reabilitare 100
19Şcoala cls. I-IV + Grădiniţa com. Groşi Reabilitare 100
20Şcoala cls. I-Ivsat Satu Nou de Jos, comuna Groş Reabilitare 50
21Liceul "Ion Ionescu de la Brazi" oraş Seini Reabilitare 150
22Şcoala cls. I-VIII - corp B, com. Leordina Reabilitare 200
23Şcoala nr. 2 corp A oraş Seini Reabilitare 500
24Şcoala Generală nr. 14 Municipiul Baia Mare Reabilitare 100
25Colegiul "Anghel Saligny" Mun. Baia Mare Reabilitare 100
26Şcoala cls. I-VIII "Ioan Buteanu" Sighetu Marmaţiei Reabilitare 200
27Şcoala cls. I-VIII com. Asuajul de Sus Reabilitare 70
28Şcoala cls. I-VIII com. Ariniş Reabilitare 75
29Şcoala cls. I-VIII com. Bicaz Reabilitare 75
30Şcoala cls. I-VIII com. Bocicoiu Mare Reabilitare 70
31Şcoala cls. I-VIII comuna Botiza Reabilitare 70
32Şcoala cls. I-VIIIcom. Budeşti Reabilitare 70
33Şcoala cls. I-VIII comuna Groşii Ţibleşului Reabilitare 70
34Şcoala cls. I-VIII com. Mireşu Mare Reabilitare 80
35Şcoala cls. I-VIII com. Petrova Reabilitare 75
36Şcoala cls. I-VIII com. Recea Reabilitare 80
37Şcoala cls. I-VIII com. Rona de Sus Reabilitare 75
38Şcoala cls. I-VIII com. Rozavlea Reabilitare 80
39Şcoala cls. I-VIII com. Suciu de Sus Reabilitare 80
40Şcoalacls. I-VIII com. Vişeu de Jos Reabilitare 80
41Şcoala cls. I-VIII com. Şieu Reabilitare 75
42Şcoala cls. I-VIII com. Ieud Reabilitare 35
43Şcoala cls. I-VIII com. Cicârlău Reabilitare 75
44Liceul "Taras Sevcenko" Mun. Sighetu Marmaţiei Reabilitare 100
45Şcoala Generală sat Curtuiuşu Mic, Copalnic Mănăştur Reabilitare 112
46Grădiniţa nr. 25 Mun Baia Mare Reparaţii capitale 172
47Grădiniţa nr. 20 Mun Baia Mare Reparaţii capitale 100
48Şcoala cls. I-VIII nr. 5 Mun Baia Mare Reparaţii capitale 100
49Şcoala cls. I-VIII "Nichita Stănescu"Baia MareReparaţii capitale 150
50Şcoala cls. I-VIII nr. 18 Mun Baia Mare Reparaţii capitale 100
51Şcoala cls. I-VIII nr. 13 Mun Baia Mare Reparaţii capitale 150
52Şcoala cls. I-VIII nr. 2 oraş Seini Reparaţii capitale 200
53Liceul Teoretic "Lowely Klara"Sighetu MarmaţieiReparaţii capitale 200
54Şcoala cls. I-VIII sat Onceşti, com. Onceşti Reparaţii capitale 250
55Şcoalacls. I-IV com. Vadu Izei Reparaţii capitale 75

5 aug. 2007

Adomnitei sparge Testele Nationale in 18 "extemporale"

Adomnitei sparge Testele Nationale in 18 "extemporale"
3 August 2007
Eugenia Mihalcea

Din 2008, elevii vor fi supusi unui nou experiment: vor intra la liceu pe baza notelor luate la teze in cursul anului.
Testele Nationale vor fi desfiintate incepand cu anul scolar viitor si vor fi inlocuite cu teze cu subiect unic. Ministrul educatiei, Cristian Adomnitei, a anuntat miercuri ca va emite un ordin in acest sens. Astfel, elevii care termina gimnaziul vor intra la liceu pe baza mediei de la cele 18 teze, sustinute incepand cu clasa a VII-a la matematica, romana si la alte discipline complementare.
Liceele care vor dori isi vor putea organiza propriul examen de admitere. „Liceele renumite, care sunt foarte solicitate, este posibil sa vrea sa pastreze admiterea, dar vor trebui sa anunte acest lucru cu un an inainte”, a precizat ministrul educatiei. Cea de-a doua etapa de admitere va fi constituita de repartizarea computerizata, in functie de media celor 18 teze.

Notele de la tezele cu subiect unic nu pot fi contestate

Ministrul Cristian Adomnitei, care la numirea sa in fruntea Ministerului Educatiei a spus ca nu are de gand sa faca o noua reforma in educatie, se contrazice la cateva luni dupa preluarea mandatului. Mai mult decat atat, actualul ministru al educatiei decide din mers inlocuirea unui examen national cu o suita de teze cu subiect unic, care nu au inca o metodologie clara de organizare si desfasurare.

Mai exact, elevii care au terminat in aceasta vara clasa a VII-a au devenit o noua generatie de sacrificiu, dupa ce fostul ministru, Mihail Hardau - cel care a propus tezele cu subiect unic - i-a asigurat ca introduce tezele numai ca experiment si ca notele obtinute nu vor conta la admitere.

De altfel, tezele sustinute in semestrul al II-lea al anului scolar 2006-2007 au dovedit ca exista inca numeroase carente de organizare, dupa cum a precizat Mihaela Guna, presedintele Federatiei Asociatiilor de Parinti din Invatamantul Preuniversitar.

Scolarii nu au avut voie sa isi conteste notele obtinute, iar examinarea s-a desfasurat diferit de la scoala la scoala.
„Nu ne deranjeaza ideea desfiintarii Testelor Nationale, dar nu suntem de acord sa se ia in considerare notele din anul acesta scolar de la teze”, a declarat Mihaela Guna.

Ministrul are insa o explicatie pentru masurile luate in vacanta de vara. „Testele Nationale sunt un examen anacronic ce nu certifica anumite competente, ci ierarhizeaza elevii in vederea admiterii la liceu”, crede Cristian Adomnitei.



--------------------------------------------------------------------------------
„Numai in Romania fiecare ministru face cate o reforma”

ANDREI MARGA

Prima reforma a invatamantului preuniversitar, inceputa de fostul ministru Andrei Marga, cu bani imprumutati de la Banca Mondiala, a fost de mult uitata. „Acea reforma trebuia dusa mai departe. Atunci Romania era un model”, spune Andrei Marga. Directia reformei a fost schimbata imediat dupa 2000, „fie din lipsa de vointa, fie din nepricepere”, dupa cum a adaugat fostul ministru.

Marga a precizat ca examenul de Capacitate, introdus de el in 1999, era gandit ca o testare la incheierea unui ciclu. „Numai in Romania fiecare ministru face cate o reforma. Sunt simple aventuri costisitoare, care ii fac pe copii si pe parinti sa nu mai inteleaga nimic”, completeaza Marga.


ECATERINA ANDRONESCU

Fostul ministru al educatiei Ecaterina Andronescu, actualul rector al Universitatii Politehnica din Bucuresti, este de parere ca nu ar fi trebuit sa fie introduse niciodata Testele Nationale. De altfel, in 2003, cand era ministru si a fost schimbata Legea invatamantului, s-a precizat eliminarea Capacitatii, pentru ca se trecea de la invatamantul obligatoriu de opt clase la cel de zece clase.

„Legea actuala prevede elaborarea unor standarde nationale de examinare, in asa fel incat evaluarea sa fie omogena, la fel pentru elevii din Bucuresti si pentru cei dintr-un sat indepartat”, a precizat Ecaterina Andronescu. Din acest punct de vedere, fostul ministru spune ca tezele cu subiect unic nu sunt o solutie pentru admiterea la liceu.


MIRCEA MICLEA

Fost ministru al educatiei, Mircea Miclea, presedintele Comisiei prezidentiale care a intocmit raportul privind starea educatiei din Romania, este de parere ca aceasta schimbare de examinare nu va modifica in fapt nimic.

„Trebuie sa centram mai intai invatamantul pe competente si apoi sa evaluam aceste competente. Daca facem evaluare tot pe continut, cata matematica, istorie sau chimie stie un elev, nu am facut nimic”, spune Miclea. „Este o schimbare care va fi anulata de alta, pentru ca nu pregatim profesorii sa-i invete pe copii competente, ci sa le bage in cap informatii”, completeaza fostul ministru. Miclea crede ca este o idee buna reintroducerea examenelor de admitere.



CRISTIAN ADOMNITEI

Ministrul Cristian Adomnitei a precizat ca s-a decis eliminarea Testelor Nationale, incepand cu anul scolar 2007-2008, in urma discutiilor avute miercuri, 1 august, cu liderii federatiilor sindicale din educatie. „Examenul insusi este anacronic si va fi desfiintat in perioada urmatoare.

Prin acest examen, elevii care nu participa la Testele Nationale sau nu le promoveaza sunt repartizati in mod obligatoriu la scolile de arte si meserii, in Romania invatamantul obligatoriu fiind de 10 clase”, a precizat Adomnitei. Mai mult decat atat, ministrul crede ca la varsta de sustinere a Testelor Nationale, elevii nu sunt pregatiti pentru un asemenea examen.


PROFIL DE MINISTRU

Specialist in drumuri si poduri

In varsta de 32 de ani, Cristian Adomnitei a terminat Facultatea de Constructii din Iasi in urma cu opt ani, cu specializarea inginer de cai ferate, drumuri si poduri. In ultimul an de facultate a intrat in Biroul Senat al Universitatii Tehnice „Gheorghe Asachi”, ca reprezentant al Ligii Studentilor. Adomnitei a devenit un apropiat al rectorului Nicolae Badea, cel care i-a inlesnit omului de afaceri Iulian Dascalu obtinerea terenului pe care a fost construit mallul din complexul studentesc „Tudor Vladimirescu”.

Din aceasta postura, actualul ministru al educatiei a coordonat, intre 1999 si 2000, imediat dupa terminarea facultatii, lucrarile de constructie ale centrului comercial Iulius Mall. Intre 2001 si 2004, Adomnitei a continuat sa lucreze in constructii ca sef de district, de santier sau director al mai multor proiecte, printre acestea numarandu-se si cel al unei firme apartinand deputatului si presedintelui PNL Iasi, Relu Fenechiu. (Cezar Padurariu)



--------------------------------------------------------------------------------
ISTORIE

Schimbarea schimbarii

> Intre cele doua razboaie mondiale exista un examen de Capacitate, sustinut la terminarea clasei a VIII-a, dupa cum precizeaza Andrei Marga. Scolarii dadeau testare la matematica, romana, istorie si geografie.

> Inainte de 1989 existau cele doua examene de treapta, primul la terminarea gimnaziului si al doilea inainte de clasa a XI-a. Fiecare liceu isi organiza admiterea, iar cei care erau respinsi puteau sa se reorienteze pe locurile ramase libere la alte institutii de invatamant.
> In 1999, Andrei Marga a organizat examenul de Capacitate.

> In 2000, Ecaterina Andronescu, venita la conducerea ministerului, a modificat sistemul de selectie pentru admiterea la liceu, introducand repartizarea computerizata.

> In 2004, cand ministru era Alexandru Athanasiu, elevii nu au mai sustinut examenul de Capacitate, ci unul de Teste Nationale, care nu era diferit decat ca denumire.




Sursa http://www.evz.ro/article.php?artid=316723

4 aug. 2007

Admiterea în învăţământul postliceal va avea loc în perioada 10-14 septembrie

Sâmbătă 04 august 2007, 01:49


Admiterea în învăţământul postliceal va fi organizată în două etape, după încheierea ambelor sesiuni ale bacalaureatului, dar pentru anul şcolar 2007-2008, admiterea va fi organizată într-o singură sesiune, în perioada 10-14 septembrie.

Învăţământul postliceal de stat se organizează de către Ministerul Educaţiei, dar şi la propunerea autorităţilor administraţiei publice locale, la cererea operatorilor economici sau a altor instituţii interesate, potrivit unui ordin al ministerului. Astfel, diversele firme sau instituţii pot solicita înfiinţarea unor clase de învăţământ postliceul în funcţie de mână de lucru de care au nevoie. Aceste clase vor funcţiona pe baza unui contract încheiat cu unitatea de învăţământ care asigură şcolarizarea.

Pregătirea asigurată prin şcoala postliceală conţine 16 domenii de specializare cu 112 calificări, iar pregătirea asigurată prin şcolile de maiştri este oferită pentru 13 domenii şi 113 specializări. Calificări profesionale dintre care vor putea alege candidaţii sunt în domeniile mecanică, mecatronică şi informatică, electronică, energetică, construcţii instalaţii, arhitectură şi sistematizare, transporturi, industria lemnului, agricol şi alimentar, silvicultură şi protecţia mediului, servicii, turism, textile-pielărie, procesare imagine şi text, economic, sănătate şi asistenţă pedagogică. Un număr de 10.700 de locuri din învăţământul postliceal vor fi finanţate de la bugetele locale în anul şcolar 2007-2008.
Sursa www.realitatea.net

3 aug. 2007

Mii de profesori neplătiţi pentru supravegherea testelor naţionale

Marţi 31 iulie 2007, 11:30


Aproape o treime din profesorii examinatori de la testele naţionale nu au fost plătiţi. Conducerea ministerului are mai multe explicaţii: fie cadrele didactice nu au depus la timp adeverinţele, fie contabilii au întârziat cu cererile de plată. Ministerul Educaţiei oricum nu are deocamdată bani, care trebuie să vină de la Finanţe.

La şcoala 145 din Capitală, 10 profesori aşteaptă banii pentru examenele de testare naţională încă de la sfârşitul lunii iunie. Cazul nu este nici pe departe unul izolat.

"Promisiunea e în primele zile ale lui august. Despre bacalaureat nu ne-a putut spune nimic", a susţinut, Viorel Dobrescu, director Şcoala 145 Bucureşti.

"An de an, aceeaşi poveste, acum a fost şi titularizarea, probabil că spre 15 septembrie vin şi banii de acolo", a spus, Marin Popescu, profesor Şcoala 145 Bucureşti.

Ministrul Educaţiei spune însă că nu ştie de asemenea cazuri.

"Nu cred că anul acesta vreun profesor care a participat la vreun eveniment, olimpiadă, teste naţionale, bacalaureat, a prestat vreo muncă care să nu fie plătită", a precizat Cristian Adomniţei, ministrul Educaţiei.

Subordonaţii ministrului Educaţiei sunt totuşi la curent cu situaţia neplăţii profesorilor supraveghetori, dar îndeamnă la răbdare: mai durează până când vor veni banii necesari de la Ministerul Finanţelor.

"Probabil că zilele acestea urmează să fie deschisă o nouă linie de finanţare pentru 12 miliarde, pe care le-am cerut pe 20 ale lunii", a susţinut Cristian Alexandrescu, inspector general ISMB Bucureşti.

Numai în Bucureşti, 35.000 de profesori au participat în acest an la examenele
naţionale. Un supraveghetor are de primit câte 50 de lei pentru fiecare zi de examinare, iar un profesor corector - 5 lei pentru fiecare lucrare verificată.

Foto NewsIn
Sursa: Realitatea TV

Miuţa reformei în curtea şcolii

Joi 02 august 2007, 14:02


Examenele de admitere în liceu sau de bacalaureat se schimbă de la an la an. Fiecare ministru, ajuns să conducă învăţământul, a adus modificări în privinţa examenelor şi astfel de la an la an elevii s-au declarat bulversaţi.

Dacă în anul 1995, elevii dornici să ajungă liceeni erau nevoiţi să dea examen la liceul respectiv, din 1999 ministrul Andrei Marga a încercat schimbarea radicală a acestui examen. Elevii nu au mai dat admitere propriu-zisă în liceu, ci examen de capacitate, iar pe baza notelor obţinute puteau intra la un liceu prin concurs de dosare. Numai că lucrurile nu au rămas pentru mult timp aşa.

Ecaterina Andronescu, ministrul Educaţiei care i-a urmat lui Andrei Marga, a adus şi ea mai multe modificări examenelor. Elevii au fost repartizaţi în liceu cu ajutorul computerului, dar pe baza notelor obţinute la capacitate şi a mediei din anii de gimnaziu. Un alt ministru al învăţământului, Alexandru Athanasiu, membru PSD, schimbă în anul 2004 examenul de capacitate în teste naţionale.

La nici un an, Mihail Hărdău, de data aceasta un ministru al învăţământului membru al PD, vine cu ideea ca testele naţionale să fie înlocuite de tezele unice, teze care să fie susţinute de elevi începând cu clasa a VII-a, iar pe baza notelor obţinute aceştia să poată intra la liceu. Ideea de a elimina testele naţionale este susţinută şi de Cristian Adomniţei, actualul ministru al învăţământului şi membru al PNL.

De-a lungul anilor, nici examenul de bacalaureat nu a scăpat de modificări. Treptat numărul materiilor de examen a crescut la şapte. Iniţial elevii au primit note pentru toate materiile. Numai că ministrul Ecaterina Andronescu a schimbat şi pentru probele orale a înlocuit notele cu calificative. O schimbare care s-a dovedit a fi ineficientă. Drept urmare, după doi ani, s-a revenit la notarea iniţială.

foto NewsIn
Sursa: Realitatea TV

Proiectului Ministerului Educatiei, Cercetarii si Tineretului-profesori Spania Italia

În baza Declaratiei comune a Ministerului Educatiei, Cercetarii si Tineretului din România si a Ministerului Educatiei si Stiintei din Spania, a Declaratiei comune a Ministerului Educatiei, Cercetarii si Tineretului din România si a Ministerului Instructiei Publice din Italia si în acord cu Programul de cooperare în domeniile culturii si educatiei între Guvernul României si Guvernul Regatului Spaniei pentru anii 2005-2008, Programul de colaborare culturala româno-italian pentru anii 2002-2005.
În temeiul art. 108 din Constitutia României, republicata si al art. 10 alin.(6) din Legea nr. 84/1995 privind învatamântul, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare Guvernul României adopta prezenta hotarâre:
Art.1. Se aproba Proiectul Ministerului Educatiei, Cercetarii si Tineretului privind predarea de cursuri de limba, cultura si civilizatie româneasca în unitati scolare din Italia si Spania, începând cu anul scolar 2007 - 2008, denumit în continuare Proiect pilot, prevazut în anexa nr.1 care face parte integranta din prezenta hotarâre.
Art.2 (1) Ministerul Educatiei, Cercetarii si Tineretului si Institutul Limbii Române au obligatia de a actiona pentru îndeplinirea sarcinilor ce le revin, la termenele stabilite prin Metodologia de aplicare a Proiectului pilot.
(2) În vederea implementarii Proiectului pilot, institutiile implicate consulta si colaboreaza cu autoritatile regionale si locale, precum si cu reprezentanti ai asociatiilor comunitatilor românesti legal constituite, din Spania si Italia.
(3) Proiectul pilot este coordonat, monitorizat si evaluat de catre o Comisie numita prin ordin al ministrului educatiei, cercetarii si tineretului.
Art.3 (1) Fondurile necesare aplicarii prevederilor prezentei hotarâri se aproba prin bugetele anuale ale Institutului Limbii Române.
(2) Prevederile financiare ale Proiectului pilot sunt cuprinse în anexa nr. 2 care face parte integranta din prezenta hotarâre.
Art.4 (1) În termen de 10 zile de la data intrarii în vigoare a prezentei hotarâri, Comisia prevazuta la art. 2 alin. (3) va elabora Metodologia de aplicare a Proiectului pilot, care va fi aprobata prin ordin al ministrului educatiei, cercetarii si tineretului.
Art.5 – Anexele nr.1 si 2 fac parte integranta din prezenta hotarâre.


PRIM-MINISTRU,
CALIN POPESCU TARICEANU
ANEXA nr.1
Proiectul pilot al Ministerului Educatiei, Cercetarii si Tineretului privind predarea cursului de limba, cultura si civilizatie româneasca în unitati scolare din Italia si Spania, începând cu anul scolar 2007 – 2008 Proiectul pilot consta în introducerea în oferta educationala, extracurriculara a unitatilor scolare din Spania si Italia a unor cursuri de limba, cultura si civilizatie româneasca, în format de doua ore pe saptamâna.
Proiectul pilot se aplica începând cu anul scolar 2007-2008, cu doua ore pe saptamâna, pentru toate nivelurile de învatamânt preuniversitar.
Curricula este aprobata prin ordin al ministrului educatiei, cercetarii si tineretului.
Cursurile de limba, cultura si civilizatie româneasca se desfasoara conform programei aprobata prin ordinul ministrului educatiei, cercetarii si tineretului.
Ministerul Educatiei, Cercetarii si Tineretului din România, Ministerul Educatiei si Stiintei din Spania respectiv, Ministerul Instructiei Publice din Italia, stabilesc unitatile scolare în care se vor desfasura aceste cursuri.
Autoritatile spaniole si cele italiene vor pune la dispozitie sali de clasa si calculatoare în unitatile scolare respective si pot asigura cursuri de formare pentru cadrele didactice selectate de Ministerul Educatiei, Cercetarii si Tineretului.
Selectia personalului implicat în Proiectul pilot se face prin concurs organizat de Ministerul Educatiei, Cercetarii si Tineretului din România impreuna cu Institutul Limbii Române, în conformitate cu Metodologia de aplicare a proiectului, aprobata prin ordin al ministrului educatiei, cercetarii si tineretului.
ANEXA nr.2
Prevederi financiare ale Proiectului pilot
FINANTAREA PROIECTULUI PILOT
1. Plata
a. - Personalul implicat in Proiectul pilot este remunerat în sistem plata cu ora.
b. - Plata activitatilor desfasurate în Proiectul pilot se realizeaza pe baza tarifului de 30,5 Euro/ora, impozabili.
c. - Sumele prevazuta la litera b. se asigura din sumele alocate cu aceasta destinatie de la bugetul de stat în bugetul Institutului Limbii Romane. Plata se efectueaza în Euro, în conturile bancare personale.
d. - Comisioanele bancare si cheltuielile ocazionate de transferul sumelor în strainatate se suporta de catre Institutul Limbii Romane.
2. Transport international
- Cheltuielile pentru un transport international al persoanelor implicate în Proiectul Pilot,
România-Italia, România-Spania, tur-retur, o data pe an, se suporta de Institutul Limbii Române.
3. Dotarea unitatilor scolare
- Curricula, manualele, precum si alte materiale suport necesare derularii
Proiectului pilot se asigura de Ministerul Educatiei, Cercetarii si Tineretului si Institutul
Limbii Române.

2 aug. 2007

Căruţa Educaţiei, înaintea lui Adomniţei

Ministrul Adomniţei a început o nouă reformă în Educaţie, dar reforma asta seamănă cu tunarea unei Dacii 1300. Maşina învăţământului românesc a fost dată cu mai multe straturi de vopsea europeană, procedurile de licitaţii publice au fost dotate cu spoilere, din boxe răsună o droaie de programe-hit-uri europene, dar motorul pur şi simplu nu trage. Profesorii sunt în continuare prost plătiţi, se deprofesionalizează pe capete, iar rezultatele încep să se vadă.

Programul pentru evaluarea internaţională a elevilor (PISA) plasa România pe locul 34 din 43 de ţări participante, iar de atunci situaţia nu s-a îmbunătăţit deloc. Cristian Adomniţei a studiat problema şi a procedat româneşte, ca un inginer adevărat: a băgat şurubelniţa în motorul Educaţiei, mărind avansul, mai precis cerând ca toţi copiii să meargă obligatoriu la grădiniţă începând cu vârsta de trei ani.

În teorie, e o măsură minunată, europeană, care ar elimina decalajele dintre elevi la startul din clasa I. În practică, nimeni nu s-a gândit că prima condiţie pentru succesul unei legi e posibilitatea de a o aplica. Astfel, în Bucureşti, există un deficit de vreo 15.000 de locuri în grădiniţe. Aici, indiferent ce lege semnată de Adomniţei va publica Monitorul Oficial, admiterea prichindeilor la grădiniţe e mai dificilă decât admiterea la facultate, examenul constând în fel de fel de şpăgi şi de zile-coadă prestate de părinţi. Măsura o fi una aplicată de câteva ţări europene, dar tot normele europene spun că o grupă trebuie să aibă 20 de copii, nu 40-50, cum se întâmplă la noi. În plus, în afară de supraaglomerare, tot normele europene prevăd ca în grădiniţă să existe 3 încăperi: pentru masă, somn şi joacă. În majoritatea grădiniţelor din Capitală, unde metrul pătrat construibil atinge preţuri astronomice, dormitorul e şi sală de mese, şi loc de joacă, că de aia s-au inventat paturile rabatabile.

În mediul rural, legea e şi mai greu de aplicat pentru simplul motiv că cei mici, în cazul fericit în care au prin zonă o grădiniţă, n-au cum să ajungă la ea. La ţară, problema asta n-a fost rezolvată complet nici măcar pentru elevi, aşa cum a dovedit-o programul „microbuzele şcolare”. Ministerul a cumpărat 450 de maşini pentru transportul elevilor în mediul rural, dar a neglijat mici amănunte de stabilit cu comunităţile locale, de genul bani pentru benzină şi pentru şoferi. Aşa au apărut situaţii hilare, cum s-a întâmplat în localitatea vasluiană Brădeşti, unde autorităţile au decretat că microbuzul nu va transporta elevi pe vreme proastă, ca să nu se împotmolească.

Prin Argeş, autorităţile au fost înţelegătoare, au găsit uşor şi bani de benzină, numai că microbuzul şcolar nu transporta şcolari, ci echipa locală de fotbal. Acum, că tot vorbim de practică, închipuiţi-vă un microbuz „de grădiniţă”, condus de nea Gicu de la Primărie, plin cu prichindei care ţipă din kilometru în kilometru că au făcut treaba mică sau treaba mare, după caz. Probabil, legea va fi aplicată în paralel cu un nou program naţional, „Laptele şi pampersul”, dar asta n-are nicio importanţă. Important e că Adomniţei, al patrulea ministru care a trecut pe la Educaţie în ultimii 5 ani, vrea, ca şi predecesorii săi, să intre repede în istorie. De aia, în 2004, examenul de capacitate, introdus de Andrei Marga, se transformă în Teste Naţionale.

Din acest motiv, în 2006, Hărdău propune evaluarea şi prin teze cu subiect unic. La fel, Adomniţei vrea în 2007 să renunţe la „examenul anacronic” Testele Naţionale şi se gândeşte la reintroducerea examenului la liceu. Studii de impact ale unor modificări legislative fac numai occidentalii fraieri, care au timp de pierdut. La noi nu sunt necesare. Orice român poate, la o adică, să fie un competent mecanic de Dacie, antrenor de fotbal sau ministrul Educaţiei.


de Marius NITU | 03 AUGUST 2007
Sursa www.gandul.info

10.000 USD, atâta costă pe lună un parlamentar vioi

Cât ne costă cu adevărat un parlamentar? Aceasta este întrebarea pe care şi-a pus-o Institutul pentru Politici Publice, în momentul în care a început o cercetare privind „costurile asociate activităţilor efectuate de senatori şi deputaţi în ţară, în perioada 1 ianuarie 2005 - 31 octombrie 2006”. Pornind de la premisa că leafa pe care aleşii o primesc este doar partea vizibilă a veniturilor legale ale parlamentarului, IPP a calculat suma maximă pe care acesta o poate încasa lunar, însumând toate beneficiile care derivă din funcţia pe care o ocupă. Astfel, potrivit IPP, un parlamentar care uzează de toate drepturile sale poate face pe lună circa 236.710.000 lei vechi, ceea ce înseamnă aproximativ 10.000 de dolari. Ca să ajungă la această sumă, parlamentarul respectiv trebuie să fie unul „special”: să aibă o funcţie de conducere, să efectueze deplasări din însărcinarea comisiilor şi să domicilieze în altă circumscripţie decât aceea în care a fost ales.

Chiar dacă studiul IPP, dat ieri publicităţii, afirmă că situaţia în care un parlamentar ia o asemenea sumă totală „nu este foarte des întâlnită”, aleşii înşişi afirmă contrariul.
Astfel, senatorul PD Marius Marinescu, prezent la dezbaterea de lansare a studiului, a mărturisit că un parlamentar „costă” mult mai mult decât crede IPP. Senatorul a amintit şi cheltuielile „de regie”, cum ar fi costurile legate de prezenţa parlamentarului respectiv în Palatul Parlamentului, costul convorbirilor telefonice sau al serviciilor de Internet. Din calculele sale, Marius Marinescu a arătat că un ales îi costă pe contribuabili circa 10.000 de euro pe lună, iar Parlamentul, în ansamblul său, cheltuieşte într-un mandat de patru ani circa 200 de milioane de euro.

Preţuri mari la hotelul parlamentarilor

Din datele IPP, un parlamentar care stă la Hotelul Bucureşti cheltuieşte de trei ori mai mult decât unul care-şi închiriază un apartament în Bucureşti. “De aceea, IPP agreează ideea ca, pe viitor, Camera Deputaţilor şi Senatul să repună în discuţie varianta construirii unui edificiu cu spaţii de locuit special destinate parlamentarilor”, se arată în raportul Institutului. De asemenea, IPP recomandă ca parlamentarii să nu mai aibă voie să candideze într-o altă circumscripţie decât cea de domiciliu. Este ilustrativ exemplul deputatului PD Bogdan Cantaragiu, care a fost ales în circumscripţia Arad, dar, neavând domiciliu în Arad, stă la hotel: el este campion într-un clasament al deconturilor la cazare şi la transport solicitate pentru deplasările în circumscripţii, cu circa 167 de milioane de lei (cazare), respectiv 129 de milioane (transport) în 2006.

Cum şi-au petrecut aleşii o lună de muncă

Cel mai greu este să verifici cum cheltuiesc parlamentarii suma forfetară pe care o primesc, deloc mică (o dată şi jumătate din indemnizaţia brută) şi puţin reglementată (se foloseşte, în general, pentru birourile parlamentare). IPP le-a solicitat tuturor deputaţilor să răspundă, pe baza unui chestionar, cum au cheltuit banii alocaţi birourilor într-o lună aleasă la întâmplare, octombrie 2006. Marea majoritate a aleşilor au refuzat să completeze fişele de monitorizare. Alţii şi-au amintit cu greu, dând răspunsuri vagi („am acordat audienţe”, „m-am întâlnit cu cetăţenii”, „întâlnire cu consilierii locali”). Au fost şi parlamentari cărora luna octombrie 2006 le-a rămas vie în memorie.

De pildă, deputatul PSD Gheorghe Chiper a participat la o serie de evenimente de tipul „distribuit manifeste anti DA – pe stradă, în piaţă”, la fel ca şi colegul său Titus Corlăţean, care, din spusele sale, a organizat „acţiunea Strada – distribuirea de broşuri «Fapte şi minciuni PD-PNL»”, dar şi „o acţiune caritabilă sau organizarea spectacolului folcloric «Mândru cântec românesc»”. Şi deputatul UDMR Marton Arpad a organizat ceva în octombrie 2006: „comemorarea aniversării unui localnic vestit din Baraolt”, eveniment la care au fost 70 de participanţi. Deputatul liberal Relu Fenechiu spune că a fost la o manifestare de mult mai mare amploare, „sărbătoarea vinului”. Colegul său de la PNL, Mircea Puşcă, a participat şi el la câteva activităţi de tipul: Festivalul cartofului, Cupa presei la pescuit sau Comemorarea Eroilor martiri arşi pe rug la 1918. Democratul Petre Movilă a avut mai multe evenimente cultural-religioase, precum deschiderea unui muzeu sau sfinţirea unei biserici.

Pesedistul Marian Săniuţă spune că a fost la o acţiune de donare de carte, iar colegii săi de partid, Cristian Apostolache şi Mihai Tudose, au fost la festivităţi de premiere şi la vernisaje, respectiv la topul firmelor brăilene, deschiderea anului universitar sau zilele bibliotecii „Panait Istrati”. În fine, deputata Oana Manolescu, reprezentând comunitatea albaneză din România, a avut şi ea activitate în circumscripţie (pentru care primeşte o sumă forfetară lunară de peste 50 de milioane de lei), chiar dacă, din propriile declaraţii, la nivelul circumscripţiei Prahova, pe care s-a ales, există doar un singur albanez.
Cheltuielile lunare medii ale parlamentarului „X”

✔ Indemnizaţie lunară (brută) - 5.467
✔ Diurnă pentru prezenţa în Bucureşti - 1.814
✔ Decont cazare în Bucureşti - 6.541
✔ Diurnă pentru deplasare din însărcinarea comisiei - 218
✔ Valoarea decontului la cazare pentru vizita din însărcinarea comisiei - 400
✔ Valoarea decontului la transport pentru vizita din însărcinarea comisiei - 120
✔ Suma forfetară (pentru biroul de circumscripţie) - 8.200
✔ Diurnă de deplasare în circumscripţia în care a fost ales - 436
✔ Decont pentru cazarea la deplasarea în circumscripţia în care a fost ales - 275
✔ Decont pentru transportul la deplasarea în circumscripţia în care a fost ales - 200
TOTAL 23.671 RON
Sursa www.gandul.info

1 aug. 2007

Testele naţionale vor fi eliminate începând cu anul şcolar 2007-2008

01.08.2007

Urmare a discuţiilor avute astăzi 1 august 2007 cu liderii federaţiilor sindicale din educaţie, ministrul Cristian Adomniţei a declarat că s-a ajuns la consens în ceea ce priveşte eliminarea testelor naţionale începând cu anul şcolar 2007-2008.
„Testele naţionale sunt un examen anacronic ce nu certifică anumite competenţe, ci ierarhizează elevii în vederea admiterii la liceu. Prin acest examen, elevii care nu participă la testele naţionale sau nu le promovează sunt repartizaţi in mod obligatoriu la şcolile de arte şi meserii din România, învăţământul obligatoriu fiind de 10 clase. La vârsta de susţinere a testelor naţionale, elevii nu sunt pregătiţi pentru un asemenea examen.
Ministrul educaţiei a adăugat că va emite un ordin prin care va elimina testele naţionale începând cu anul şcolar viitor.

BIROUL DE PRESĂ

Sursa www.edu.ro

Postări populare